4,656 matches
-
că adaugă cu succes un înveliș de creativitate în joc. Brown a lăudat acțiunea, considerând-o intensă, complexă și imprevizibilă. Carter a comparat controlul vehiculelor și manipularea cu cele ale celor mai bune jocuri de curse. Carter a lăudat și mecanica de reparare a mașinii, crezând că oferă o experiență cinematică pentru jucători. Tyrrel a apreciat și noile adăugări pentru sistemul de luptă a jocului, precum introducerea de arme și a abilității Fury, el crezând că a adăugat cu succes profunzime
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
anumite mecanici noi, precum abilitatea de a simți obiectivele din apropiere, oameni și resurse ("witcher sense"), lupta pe cal și pe mare, înotul sub apă și folosirea arcului. În plus, Geralt poate sări, urca, și trece peste obstacole mai mici. Mecanicile de cățărat "nu prea" sunt asemănătoare cu cele din "Assassin's Creed", dar sunt "similare cu cele întâlnite în "Uncharted"". Crearea de iteme și pregătirea poțiunilor rămân la fel ca și în jocurile anterioare, fiind însă mai neiertătoare decât în
The Witcher 3: Wild Hunt () [Corola-website/Science/335368_a_336697]
-
internă, articularea, etanșarea, deformarea, prelucrarea materialelor, sudura cu ultrasunete, contactele electrice și multe altele. Utilizarea sa se extinde de la calculul solidității elementelor de contact și de la influențarea frecării și a uzurii prin lubrifiere și design, până la domeniul micro- și nanotehnologiei. Mecanica contactului clasică este în cea mai mare parte asociată cu Heinrich Hertz. Acesta a rezolvat problema contactului dintre două corpuri elastice cu suprafețe curbate, în anul 1882. Acest rezultat clasic este parte din fundamentul mecanicii contactului. Alte lucrări analitice legate
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
lucrări este, că suprafața reală de contact este aproximativ proporțională cu forța normală, în cazul corpurilor rugoase. De asemenea, condițiile în fiecare micro-contact (presiunea, mărimea micro-contactului) depind numai în mică măsură de solicitare. În ziua de azi, multe probleme de mecanica contactului sunt prelucrate cu programe de simulare bazate pe metoda elementelor finite sau pe metoda elementelor de frontieră. Pe această temă se găsesc multe lucrări științifice, unele dintre ele cuprinse în cărțile scrise de Laursen (2002) și de Wriggers (2006
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
suprafața se comportă elastic la contact. Valoarea formula 44 a fost definită de către Greenwood și Williamson și se numește indicele de plasticitate. Comportamentul unui sistem (elastic sau plastic) nu depinde de forța normală la care acesta este expus. Multe probleme de mecanica contactului pot fi rezolvate cu ajutorul metodei reducerii dimensiunii. Sistemul inițial tridimensional se înlocuiește cu un contact cu o fundație elastică sau viscoelastică (vezi imaginea). Proprietățile de contact macroscopice coincid exact cu cele ale sistemului original, atâta timp cât parametrii fundației și forma
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
În mecanica clasică, oscilatorul armonic reprezintă un sistem care, deplasat dintr-o poziție fixă (numită "poziție de echilibru") este acționat de o forță care se opune deplasării și al cărei modul este proporțională cu deplasarea: unde k este o constantă pozitivă numită
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]
-
proporțională cu deplasarea: unde k este o constantă pozitivă numită "constanta elastică" a sistemului. Principalele proprietăți ale oscilatorului armonic sunt: Oscilatorul armonic constituie un exemplu de mișcare periodică ce servește ca model pentru mai multe probleme de fizică clasică sau mecanică cuantică. Exemple de sisteme care pot efectua un astfel de tip de mișcare când ies din starea de echilibru: În cazul oscilațiilor mecanice, mărimea care variază periodic este distanța sau unghiul, iar în cazul celor electromagnetice variază periodic sarcina electrică
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]
-
relații din fizică care utilizează aceste unități. Prin urmare, ecuația masă-energie a lui Einstein, "E" = "mc", nu are nevoie de constante externe atunci când se exprimă în unități coerente. Sistemul CGS avea două unități de energie, ergul, care era legat de mecanică, și caloria, care era legată de energia termică; deci, numai una dintre ele (ergul) putea avea o relație coerentă cu unitățile de bază. Coerența a fost un obiectiv de design al SI, ceea ce a dus la definirea unei unice unități
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
În mecanica fluidelor, formula barometrică este o formulă care stabilește dependența dintre presiunea atmosferică și altitudine. Când în interiorul unui gaz nu există un gradient de temperatură, iar asupra sa nu acționează forțe exterioare, el are aceeași densitate în întreg volumul pe care
Formula barometrică () [Corola-website/Science/331637_a_332966]
-
în interiorul statului și cum s-a ajuns la decizie fără a se ține cont de ceilalți actori. a rămas un subiect controversat până în prezent. Mecanismele nu există în realitate în politică deciziilor, fiind doar un termen tehnic. Nu este o mecanică pură, ci o mecanică umană. Adevărata putere a Statelor Unite e că dețin o atracție formidabilă. Anual, milioane de oameni doresc să se stabilească pe teritoriul Americii. Statele Unite ale Americii sunt o construcție statală diferită de statele din Europa. S-a
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
s-a ajuns la decizie fără a se ține cont de ceilalți actori. a rămas un subiect controversat până în prezent. Mecanismele nu există în realitate în politică deciziilor, fiind doar un termen tehnic. Nu este o mecanică pură, ci o mecanică umană. Adevărata putere a Statelor Unite e că dețin o atracție formidabilă. Anual, milioane de oameni doresc să se stabilească pe teritoriul Americii. Statele Unite ale Americii sunt o construcție statală diferită de statele din Europa. S-a propagat mitul excepționalismului. Experiență
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
și că ei au furnizat diferite experiențe pentru jucători, neavând o poveste foarte complexă. Valoarea de rejucare a fost luată și ea în considerare atunci când echipa de dezvoltare a proiectat alegerile. Alegerile morale ale jocului nu au vreo legătură cu mecanicile gameplay-ului, echipa temându-se că ar deconecta jucătorul de la poveste. Ei au adăugat și că fiecare alegere va avea o consecință imprevizibilă, pentru a crea suspans. Williams a adăugat și că ei au încercat să facă violența din joc să
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
și vibrantă. Folosirea Dubaiului ca și cadru le-a permis să folosească nisipul ca parte a mecanicilor importante ale jocului. Davis a descris Dubaiul din joc „ca un amestec între elementele din lumea reală și cele fantastice”. Pentru a preveni mecanicile de nisip să devină înșelătoare, echipa a introdus căi multiple pentru ca jucătorii să folosească nisipul ca și armă, precum abilitatea jucătorului de a declanșa nori de nisip prin aruncarea de grenade și cauzarea avalanșelor de nisip prin distrugerea structurilor slabe
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
completă a jocului au fost interzise în Emiratele Arabe Unite pentru redarea Dubaiului în ruine. Gameplay-ul a fost primit cu reacții mixte. Unii critici au crezut că gameplay-ul jocului a fost agreabil și acceptabil conform standardelor moderne, dar majoritatea au spus că mecanicile de gameplay, precum sistemul de cover, nu a fost finisat și are probleme. Unii critici au considerat gameplay-ul ca fiind obișnuit, datorită includerii de elemente tipice shooterelor, precum mitralierele, spunând că asemenea mecanici nu diferențiază jocul de alte shootere, precum
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
a fost excelent și bine realizat, unii critici lăudând dezvoltatorul Yager pentru că a adăugat diferite detalii lumii jocului. Terenul și peisajul a fost lăudate pentru unicitate și pentru că au creat un „decor de bătălie fantastic”. Unii critici au spus că mecanicile de nisip au devenit uneori înșelătoare pentru jucători. Povestea a fost lăudată de către critici, mulți considerând-o convingătoare, captivantă, consolidată, și matură, spunând că este unul dintre lucrurile care ies în evidență în acest joc. Unii critici au spus că
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
experiență tensionată. Însă, mulți critici au crezut că acest mod nu poate fi jucat decât pentru distracție. Arthur Gies de la "Polygon" a notat că modul multiplayer suferă de probleme tehnice, iar mulți jucători trișează în meciuri. Criticii au notat că „mecanicile” jocului—acțiunile disponibile pentru jucător și consecințele acestor acțiuni—se află în contrast cu cele ale altor jocuri FPS și că jocul a folosit intenționat clișee pentru a arăta cât de ridicole sunt acestea în comparație cu un război real. Unii critici au crezut
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
a acordat jocului o notă de 8.5/10, lăudând personajul principal, povestea, noile arme introduse, noul design al misiunilor, misiuni care îi cer jucătorului să prevină asasinări și nu să le execute, spre deosebire de alte titluri "Assassin's Creed", precum și mecanicile de luptă îmbunătățite. Cu toate acestea, el a criticat bugurile frecvente, lipsa de rejucare și lipsa includerii unui mod multiplayer. El a concluzionat: ""Rogue" este o experiență mult mai interesantă decât m-am așteptat. Jocul își pune amprenta pe serie
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
seriei (cadrul orașului New York din "III", luptele navale, renovarea clădirilor pentru a câștiga bani, precum și localizarea inamicilor cu ajutorul unui radar, similar fostului mod multiplayer), portretizarea Asasinilor ca personaje negative a fost considerată "o [idee] nouă ce trebuia să apară în mecanicile de luptă ale seriei", din cauza tacticilor folosite de ei în jocurile anterioare (precum folosirea bombelor cu fum și ascunderea); "Rogue" s-a simțit cel mai "proaspăt" prin explorarea lumii nord-atlantice. Cu toate acestea, misiunile principale au fost notate ca fiind
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
de canalizare de sub orașul New York, întrucât un număr tot mai mare de creaturi suspecte își fac apariția în acest loc. Fiecare planșă de joc are ca scop eliminarea tuturor acestor oponenți sau inamici. Tot aici trebuie precizat și faptul că mecanica jocului permitea doar deplasări liniare și sărituri în cazul celor două personaje. O planșă de joc tipică pentru Mario Bros. este reprezentată dintr-un număr de platforme suspendate pe care se deplasează oponenții, patru guri de țevi situate în toate
Mario Bros. () [Corola-website/Science/335722_a_337051]
-
au acordat versiunii pentru PC un rating de 60.81% și, respectiv, 61/100, iar versiunii pentru Xbox 360 un rating de 58.04% și, respectiv, 56/100. IGN i-a acordat jocului o notă de 5/10, spunând că mecanicile de stealth au fost inconsistente, iar povestea slabă. Recenzia făcută de GameSpot a criticat AI-ul slab și gameplay-ul "leneș", dar numind jocul "o relatare puternică și sumbră a uneia dintre cele mai întunecate perioade a istoriei", acordându-i o
Velvet Assassin () [Corola-website/Science/335712_a_337041]
-
fizician, cercetător, profesor, preocupat cu pregătirea membrilor lotului lărgit al Olimpiadei de Fizică, fiu al lui George Ciucu. Începând din septembrie 1981 a ocupat prin concurs postul de asistent universitar la Facultatea de Fizică a Universității din București, Catedra de Mecanică, Fizică Moleculară, Fizica Polimerilor și Fizica Globului Terestru. A susținut seminarii și lecții de laborator de mecanică fizică și fizică moleculară pentru studenții primului an de studiu ai Facultății de Fizică. A introdus în aceasta perioada noi lucrări de laborator
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
Ciucu. Începând din septembrie 1981 a ocupat prin concurs postul de asistent universitar la Facultatea de Fizică a Universității din București, Catedra de Mecanică, Fizică Moleculară, Fizica Polimerilor și Fizica Globului Terestru. A susținut seminarii și lecții de laborator de mecanică fizică și fizică moleculară pentru studenții primului an de studiu ai Facultății de Fizică. A introdus în aceasta perioada noi lucrări de laborator de mecanică, lucrări apărute în cartea “Mecanică Fizică și Acustică - lucrări practice” fiind coautor la aceasta carte
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
Moleculară, Fizica Polimerilor și Fizica Globului Terestru. A susținut seminarii și lecții de laborator de mecanică fizică și fizică moleculară pentru studenții primului an de studiu ai Facultății de Fizică. A introdus în aceasta perioada noi lucrări de laborator de mecanică, lucrări apărute în cartea “Mecanică Fizică și Acustică - lucrări practice” fiind coautor la aceasta carte. În 1987 a început să țină cursul de Mecanică Fizică și Acustică la secția de fizică tehnologică. În aceeași perioadă a avut ore de seminarii
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
Globului Terestru. A susținut seminarii și lecții de laborator de mecanică fizică și fizică moleculară pentru studenții primului an de studiu ai Facultății de Fizică. A introdus în aceasta perioada noi lucrări de laborator de mecanică, lucrări apărute în cartea “Mecanică Fizică și Acustică - lucrări practice” fiind coautor la aceasta carte. În 1987 a început să țină cursul de Mecanică Fizică și Acustică la secția de fizică tehnologică. În aceeași perioadă a avut ore de seminarii și laborator la Facultatea de
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
de studiu ai Facultății de Fizică. A introdus în aceasta perioada noi lucrări de laborator de mecanică, lucrări apărute în cartea “Mecanică Fizică și Acustică - lucrări practice” fiind coautor la aceasta carte. În 1987 a început să țină cursul de Mecanică Fizică și Acustică la secția de fizică tehnologică. În aceeași perioadă a avut ore de seminarii și laborator la Facultatea de Geologie a Universității din București. În anul 1989 a ținut cursuri la secția de Matematică-Fizică, iar după anul 1990
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]