4,743 matches
-
de viață pe care autorul, cu cruzimea-i rafinată bine-cunoscută, o aruncă asupra cititorilor săi, neobosit, carte de carte. Fidel unei profesiuni de credință literară dedicată descrierii neorealismului românesc, Dan Lungu refuză cu obstinație să acopere cu fond de ten mincinos bubele purulente de pe fața societății noastre și reface, prin intermediul miracolului literaturii, fragmente de realitate ("mici fragmente de neant", cum ar spune cațavencii!) care ar trebui să ne dea de gândit. Coroziv și tandru, de o aparentă ușurătate (care ascunde o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nu e chiar așa, dar structural așa e, doar conjunctura istorică îl împiedică să fie "chiar așa", și, dezinvolt, nici nu a ezitat, la provocarea unsuroasă a domnului Cristoiu, să se identifice cu el și să îl apere, manipulator și mincinos, pe Marele Criminal. Stupefiant! Mai trebuie spus, dacă ne reamintim că președintele venise la emisiune pregătit să lanseze acest atac (cum ne-a împărtășit, el, culant, marele om de stat, despre conținutul scrisorii Rusiei de pe biroul lui!), că toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
e totuși deranjant la acest filmuleț care- ne-a marcat copilăria și după al cărui succes Nicolăescu a mai făcut încă vreo cinci episoade (inclusiv unul complet penibil în anii trecuți) nu e, din nefericire, numai mesajul propagandistic comunist, grosier, mincinos și indecent azi, ci și slaba calitate regizorală. E un film improvizat, rudimentar, conjunctural (un fel de replică autohtonistă după un serial în vogă atunci Incoruptibilii) cu un scenariu hilar și tendențios și unde micile reușite interpretative ale unor mari
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cetățeniei românești este un loc comun. Întâi, desigur, pentru moldovenii din țară, iar apoi, inevitabil pentru cei din Basarabia (folosind, desigur, termenul împământenit de propaganda rusă). Dar nu subtilitățile psihanalitice ale acestui comportament și nici chipul votantului indescriptibilului demagog, arhitect mincinos de autostrăzi suspendate, ne interesează aici, ci altceva. Dezbaterea, academică și civică, a identității moldovenești s-a izbit, întotdeauna, de câteva praguri de cenzură foarte puternice. În primul rând, a fost strategia politică a Uniunii Sovietice, continuată apoi de Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că a fost român", aprig luptător cu Kremlinul, frate generos cu țările nealiniate și genial strateg al politicii externe, dacă n-ar fi fost "odioasa și sinistra", "savanta" analfabetă și rea, care e vinovată, bineînțeles, de toate ticăloșiile dictaturii. Clișeul mincinos cu Ceaușescu "cel bun" și Ceaușeasca "cea rea" a fost atât de puternic, încât toți președinții postcomuniști și-au făcut un titlu de glorie din ținerea în minorat public a Primelor Doamne, tocmai pentru a nu stârni memoria colectivă inflamată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
zdrobit în negocieri sindicatele (structuri infiltrate și agitate de rețeaua de putere a fostei Securități cu scopul de a destabiliza societatea, pentru a permite devalizarea resurselor în favoarea unor grupuri de interese). Apoi a arătat că, spre deosebire de masa politicienilor guralivi și mincinoși, face promiusini puține, dar pe care le respectă. Bunăoară, a dus la bun-sfârșit, așa cum promisese la Congresul PD de la Iași, din 1996, drumul european, pe patru benzi, care leagă Bucureștiul cu Moldova, până la Iași și Suceava. Pe plan politic, a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Întors iar spre frescă. A stat așa vreme Îndelungată. La sfârșit, a dat ușor din umeri, ca răspuns la niște gânduri intime. - Cine a spus că războiul a epuizat cuvintele? - Nu știu. Mi se pare că fraza e veche. - Și mincinoasă, În plus. Cine a spus asta n-a fost la nici un război. - Așa cred - Faulques zâmbea pe jumătate. Poate că războiul epuizează cuvintele stupide, dar nu și pe celelalte. Pe care le știm dumneata și cu mine. Întors spre el
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
arrast a obiectivului, făcuse să răsune antrenarea automată și Îi zâmbise lui Faulques distrată, ca și cum tot ce avea atunci În minte ar fi fost departe. Tipii ăia, adăugase brusc, Géricault și Rodin, aveau dreptate: numai artistul e cinstit. Fotografia e mincinoasă. Mai târziu, tot În acea dimineață, pietricelele de pe drum scrâșneau sub adidașii albi ai lui Olvido - șoseaua era plină de urmele pe casre le lăsase artileria - și Faulques le asculta scârțâitul mergând pe cealaltă parte, cu mâinile pe cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
moartea lui Socrate, În Corint, el compune un șir de note, numite Apomnemoneumata, care vor să redea imaginea evenimentului printr-o descriere exactă. Tot apomnemoneumata Își numeau apologeții creștini din secolul al II-lea Însemnările evanghelice, În opoziție cu cele mincinoase, ale păgânilor. În punctul În care jurnalul intim se leagă de o realitate istorică precisă, el se Întâlnește cu toate aceste scrieri vechi. Indecisul cumulează atât funcțiile biografiei, cât și pe cele ale autobiografiei, iar „separația genurilor” se va produce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care nu cad în desuetudine, ci izbutesc să păstreze aparențele modernității. Poate că reușita vine din faptul că toate producțiile sale poetice au o anume conotație scenică, tragicul fiind mai degrabă „jucat” decât resimțit ca destin, cum mărturisesc poemele Trubadurul mincinos, Lamentația poetului pentru iubita sa, A doua odă a lui Lactanțiu pentru iubita sa, Invitație la o artistă, Baladă studențească, Regele visător și mai ales Corydon, din care faimoase vor deveni versurile „Sunt cel mai frumos din orașul acesta,/ Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
al timpurilor "profane", această "sacră" recuperare a experienței protoarhaice este în fapt imposibil de realizat. Devine, în consecință, inoperant principiul terapeutic pe care psihanaliza îl activează în vindecarea bolilor rebele ale sufletului 1: descoperirea cauzelor profunde ale bolii (ale "situației mincinoase", în cazul nostru) și eliminarea prin conștientizare a lor. Într-o atare situație, cum încă Spinoza constata, oamenilor nu le rămîne decît să-și întemeieze iluzia liberului arbitru pe conștiința acțiunii lor și pe ignorarea cauzelor care îi fac să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
conștiința acțiunii lor și pe ignorarea cauzelor care îi fac să acționeze. Procedînd într-o manieră similară, ne vom supune în mod deliberat acestei amăgitoare constrîngeri a minții, pentru a încerca în limitele studiului de față să descoperim arhetipurile actului mincinos și să le conștientizăm "structura profundă", cu speranța unei minime vindecări de minciună. În mod complementar acestei iluzorii dorințe, avem prilejul real ca printr-un demers prefațator care se vrea mai mult decît un gest de curtoazie să facem mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a se manifesta în multiple forme, ale minciunii inclusiv. Pentru că, dacă n-ar fi fost așa, nu s-ar fi povestit... Urmărind principial desfășurarea relațiilor dintre creator și creatură am putea stabili o direcționare aparent clară a axei de comunicare mincinoasă: Dumnezeu ar fi cel căruia i s-a înșelat încrederea de către Adam. O atare relație cuprinde în ea un viciu de formă pe care nu îl putem ignora, rezultînd din următoarea întrebare: înșelatul care știe, care este prevenit de la bun
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care le făcuse Domnul Dumnezeu" [Facerea, 3:1]. Existența acestuia, anterioară celor două personaje umane, simboliza conform mitului biblic prezența întrupată a răului în lume. Diavolul, Satan(a) sau Lucifer înaltul înger căzut își ascundea chipul sub o formă mincinoasă; căci, o minciună implicită poate fi descoperită în această mascare de identitate, știut fiind faptul că în esență șarpele era asociat cu simbolul înțelepciunii 12. Șiretenia diavolului poate fi identificată cu cea dintîi prezență a răului, înșelăciunii, păcatului și minciunii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în vreme ce minciuna este un păcat de moarte" [Kovalewski, 1996:147]. Ne confruntăm, așadar, încă din stadiul semiozei primordiale cu diferite forme și grade ale păcatului și implicit ale minciunii. 1.3.2. Îndoiala, germene al minciunii Dialogul șarpelui (ca întruchipare mincinoasă a "răului mincinos") cu femeia (ca întruchipare a ființei slabe, inocente, sincere și, prin aceasta, predispusă la înșelăciune) este cît se poate de relevant pentru înțelegerea modului CUM A AVUT LOC activarea minciunii: Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: "Să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un păcat de moarte" [Kovalewski, 1996:147]. Ne confruntăm, așadar, încă din stadiul semiozei primordiale cu diferite forme și grade ale păcatului și implicit ale minciunii. 1.3.2. Îndoiala, germene al minciunii Dialogul șarpelui (ca întruchipare mincinoasă a "răului mincinos") cu femeia (ca întruchipare a ființei slabe, inocente, sincere și, prin aceasta, predispusă la înșelăciune) este cît se poate de relevant pentru înțelegerea modului CUM A AVUT LOC activarea minciunii: Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: "Să nu mîncați din
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prima dintre cele zece interdicții: "Să nu ai alți dumnezei în afară de mine!" [Ieșirea, 20:3]. În realitate, orice idol pe care omul va încerca să îl construiască pornind de la propria-i cunoaștere, va fi de la bun început marcat de o "mincinoasă subiectivitate", avînd în vedere că, prin însăși natura ei, creatura nu va putea niciodată să-și depășească limitele propriei existențe, spre a o vedea obiectiv "din afară". Aceasta este, de altfel, drama pe care filosofia existențialistă a asociat-o vieții
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
însuși permițînd (nu fără de culpabilizare) facerea răului în libertatate. Singurul lucru care profilactic i s-a îngăduit omului a fost acela de a evalua dinainte consecințele faptelor sale. Judecata reală a lui Dumnezeu sau a semenilor este întotdeauna ulterioară actului (mincinos inclusiv). Gravitatea acestei judecăți este ignorată, de obicei, sau pur și simplu nu prezintă interes în momentul săvîrșirii păcatului. Se ascunde aici un viciu de formă care nu poate fi însă ignorat: zeii au dăruit-o pe Cassandra cu darul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
LATENȚE PROFUNDE ALE MINCIUNII PRIMORDIALE: PRECUPERĂRI SEMIOTICE Exercițiul hermeneutic pe care lectura scenariului biblic al căderii l-a îngăduit nu se constituie doar ca un intelectual "joc în sine", ci și ca probă a unui adevăr pe care adesea o "mincinoasă ignoranță" îl obturează: nimic nu începe chiar în clipa în care aparent începe. Orice întemeiere este prefigurată de numeroase altele, anterioare, care pot merge din aproape în aproape printr-un regressus ad infinitum de cele mai multe ori ignorat pînă la "începutul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
propunem ca secvenței suspendate in illo tempore a existenței edenice a omului să îi asociem secvența ceva mai bine cunoscută a existenței lui mundane. Altfel spus, în orizontul de interes al problemei noastre, o abordare semiotică a situației de "comunicare mincinoasă" este posibilă și necesară la nivelul omului căzut deja în viciul "interacțiunii păcătoase". Ea concretizează intenția unei introduceri la o "teorie generală" a minciunii 21, în orizontul căreia lucrarea sociologului J. A. Barnes s-ar putea înscrie ca o contribuție
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
științific: definirea conținutului său (a "limbajului-obiect"), respectiv definirea metodologiei (a "metalimbajului") din perspectiva căreia acesta urmează a fi cercetat. Lucrarea pe care avem șansa să o prefațăm răspunde principial ambelor imperative, întrucît ia în seamă un impresionant spectru de "situații mincinoase", pe de o parte, întrucît le analizează cu instrumentarul metodologic și conceptual pe care sociologia îl pune la îndemîna cercetătorului, pe de altă parte. Altfel spus, în considerațiile ce urmează ne vom folosi cu un beneficiu maxim de "limbajul-obiect" pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
folosi cu un beneficiu maxim de "limbajul-obiect" pe care J. A. Barnes ni-l oferă, asociindu-i însă spectrul mai larg al "metalimbajului" semiotic 22, în orizontul căruia minciuna este analizată ca semn. Pentru coerența demersului analitic, vom urmări "situația mincinoasă" în termenii deja familiari ai "semiozei comunicative", pe care o hexadă metodologică este în măsură să o descrie mai complet 23. 3.1. MINCINOSUL, OM AL TUTUROR TIMPURILOR O expresie generalizată a condiției "păcătoase" a ființei umane o reprezintă cunoscuta
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
determinate de utilizarea malefică a energiei cristalelor, războiul troian a fost marcat de adulterul Elenei, a doua conflagrație mondială s-a întemeiat pe abilitatea lui Hitler de a înșela "partenerii", reușita exploziei nucleare de la Hiroshima a-și fost prefațată de mincinoase "zboruri de rutină", războiul din golf a fost o "cacialma" etc.). Date fiind aceste catastrofale consecințe, pedeapsa trecerii prin foc a Sodomei și Gomorei de către "îngerii cerului", proba focului în ordalii sau tragerea în țeapă a înșelătorilor de către Vlad Țepeș
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe sănătoși, nici pe culți nici pe inculți, nici cuplurile de prieteni nici pe cele de dușmani, nici pe sadici nici pe masochiști, nici pe introvertiți nici pe extrovertiți etc. Menționînd aceste cîteva tipuri posibile de actori care joacă rolul mincinoșilor, J. A. Barnes formulează în fapt cîteva criterii sociale esențiale pe care o teorie cuprinzătoare a minciunii ar trebui să le ia în seamă. Pornind de la aceste criterii, cărora le putem adăuga și altele, o tipologie generală a mincinosului poate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
desigur că nu sînt exhaustiv consemnate, îi corespunde cîte un posibil tip de mincinos. În general, este greu să găsim personaje "pure", care să definească mincinoși caracterizați doar printr-un singur criteriu din cele consemnate. În realitate, orice personalitate umană (mincinoasă) se constituie la intersecția mai multor tipuri de criterii, din care unul sau altul poate să fie dominant. Pentru a oferi un singur exemplu, prototipul celui care "minte de îngheață apele", baronul Münhaussen, are în primul rînd aptitudini și deprinderi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]