6,536 matches
-
chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de urzică / Să-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz / Țam adus lucru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz / Țam adus lucru frumos / Țâpă grâu, nu țâpă pleavă / Noi Îți dăm lucru de treabă. Soacra chiuia acum și ea, după ce a aruncat cu grâu: Draga mamei, noră-aleasă, / Calcă rar și hai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
chiuia acum și ea, după ce a aruncat cu grâu: Draga mamei, noră-aleasă, / Calcă rar și hai În casă, / Calcă pe treapta de sus, / Ca tine altele nu-s. În casa mirelui urmează o mică petrecere cu muzicanți și ceremonialul aducerii miresei se Încheie. Se alegeau apoi douăsprezece fete druște și doisprezece feciori vornici. Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat până când poarta se desfereca. Până la dobândirea miresei, mirelui și alaiului său i se arătau pe rând alte mirese: o copilă, o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat până când poarta se desfereca. Până la dobândirea miresei, mirelui și alaiului său i se arătau pe rând alte mirese: o copilă, o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat până când poarta se desfereca. Până la dobândirea miresei, mirelui și alaiului său i se arătau pe rând alte mirese: o copilă, o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se arătau pe rând alte mirese: o copilă, o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
De obicei, după o Împăcare simbolică, după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele din urmă se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele din urmă se grupau vornicii și druștele. Se puteau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele din urmă se grupau vornicii și druștele. Se puteau auzi acum chiuituri ca acestea: Sui mireasă pe cocoș / Să nu zici că mergi pe jos / Și tu mire pe găină / Să nu zici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele din urmă se grupau vornicii și druștele. Se puteau auzi acum chiuituri ca acestea: Sui mireasă pe cocoș / Să nu zici că mergi pe jos / Și tu mire pe găină / Să nu zici că mergi prin tină. Întorși de la cununie În același car, mire și mireasă, ocupau un loc În capul mesei, iar pe urmă erau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și druștele. Se puteau auzi acum chiuituri ca acestea: Sui mireasă pe cocoș / Să nu zici că mergi pe jos / Și tu mire pe găină / Să nu zici că mergi prin tină. Întorși de la cununie În același car, mire și mireasă, ocupau un loc În capul mesei, iar pe urmă erau poftiți nuntașii. Un moment aparte era chiuitura găinii făcută de socăciță care aducea găina gătită la nași: Asta Îi găină grasă / Că-i trăită lângă casă. / Asta Îi găină sură
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuiau să se deghizeze doi bărbați, iar jocul maimuțelor era un joc de păpuși. Atmosfera de tristețe era mare atunci când defunctul era un fecior sau o fată. În această situație, ei erau Îmbrăcați În haine de mire și respectiv de mireasă, iar pe mormântul lor era așezat un brăduț Împodobit cu beteală și cu fructe. Bocete astăzi nu se mai practică și este foarte greu să găsești printre femeile bătrâne din sat frânturi din aceste versuri, care exprimau multă tristețe. Ele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vom aminti doar: consonantica dansantă: „Iubita mea stai între î din i și â din a e â din a zvârlit de vameși ..... plugul arându-le și cer și trup odată un mire roșu își înalță rugul din roze de mireasă nsângerată...” (O nouă răstignire); frazări parcă izvorând din penelul lui Matisse, Gauguin sau Dali: „înăuntrul foamei racul scoate / foarfecele mari pe jumătate / și-n tăcerea gravă fără ură / c-o mișcare de ceasornic taie / ochiului........ albeața vâlvătaie...” (în sânul ei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
întru iubire, înfruntând lumea și mentalitățile ei. „Trist, cutremurându-și clipa, / Dorul și-a zdrobit aripa” - suferință tipic ovidiană. Natura pare tulburată, iar în temple, „zeii stau la sfat”. Petrecerea-i ciudată: „Mesenii beau din vinul translucid / Curat ca lacrima mireselor jertfite / în clipele când se ucid iubiri”. Cine îmbie? „rra” și „3ăcatul” (întrupări diabolice). „E vinul limpede și bun / Iar mirele e altul” decât cel iubit și dorit de mireasă. îndrăzneț, mirele-și cere dreptul: un sărut care pare că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-i ciudată: „Mesenii beau din vinul translucid / Curat ca lacrima mireselor jertfite / în clipele când se ucid iubiri”. Cine îmbie? „rra” și „3ăcatul” (întrupări diabolice). „E vinul limpede și bun / Iar mirele e altul” decât cel iubit și dorit de mireasă. îndrăzneț, mirele-și cere dreptul: un sărut care pare că ar fi „strivit” însăși „natura”, adică legile firii. Locul acela înmiresmat de prezența iubirii, ce ar fi trebuit să fie o „Sădure de argint” - ca triumf al iubirii, devine, dintr-odat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dintr-odat’, „ca de smoală”, adică o pădure îndoliată. Ce-au decis zeii? Ca el „Vă piară”. Momentul culminant este prefigurat de „gemetele” pădurii. „ritând de spaime”, el - să fie un astru-al nopții? - întrupându-se precum Luceafărul, sparge tăcerile, rostind: „Mireasa nunții o doresc!” și-ntr-o clipită, din brațul drept al mirelui „lucește lama de cuțit”. O mică secvență de dramă antică. Un gest „nesăbuit”, firește. Lama de cuțit e arma nechibzuinței, a lașității. Nu se ucide din iubire. Poți
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
imediat următoare, 250-251, să finalizeze drama lirico-epică: „și s-au iubit cum nu gândești / că s-au iubit vreodat’ ”. Moartea fetei devine somn în masa vegetală, contopire cu natura-mamă: „Ea doarme, lebăGă supusă / Cu trupul părăsit de zbor...” A compara mireasa moartă cu aripile frânte-n nemurire ale unei lebede înseamnă a omagia, în fapt, fragilitatea vieții în fața atâtor vicisitudine, la care te poate supune hazardul. Acest final baladesco mitic (cu frisoane de tragism shakespearian) ar putea reprezenta, totodată, și un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
veci călător și luna rotată și plină, Stelele toate, ale cerului zodii și mîndra-i cunună, [...] Plăsmuie două frumoase cetăți locuite de oameni, 480 Unde se văd niște nunți și chef de nuntași și ospețe, Și-unde sub zarea de facle miresele ies din iatacuri Și sînt pornite-n oraș. Și cîntec de nuntă răsună Tare, la horă se prind jucăușii și-acolo-ntre dînșii Fluiere și alăute țin hangul. Femei grămădite 485 Stau în picioare la porți și alaiul privesc cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vor trece și ei la Programul Bologna. Dorin Popa: Dar cum se face că Polonia, membră a UE, nu a aderat încă la Programul Bologna, în vreme ce România aplică Programul din 2005? Liviu Antonesei: Bănuiesc că nu s-au grăbit ca mireasa la pat! Probabil, ca și în cazul altor reforme, vor să fie pregătiți în momentul în care vor face schimbarea! Dacă nu cumva vor decide să-și păstreze propriul sistem universitar. Care e, totuși, unul din cele mai vechi din
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
limitele acestui exercițiu preliminar, simpatic doar ca paradă stilistică de acreditare, prodigalitatea ajunge treptat să paraziteze discursul și să-l stoarcă de vlagă. Ca să dau numai un exemplu, pe lângă alte figuri de legendă, din adâncuri mai apare "Amfitrite, cu voalul miresei", ce "stă feciorelnică și sfiicioasă lângă soțul ei pe carul tras de tritoni", iar "Doris, mama ei", le iese înainte "cu facla nupțială"24. Și spectacolul mitologic continuă. Cortegiul de zeități nu se sfârșește cu una cu două. După avalanșa
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
la măritiș, colindă din casă în casă, uneori însoțite de femei vîrstnice, îndrumătoare. Fetele cîntă, iar în alte locuri joacă și chiuie pe o melodie anumită, ceremonială. Ele sunt îmbrăcate în alb, pe alocuri au în mijloc o pereche nupțială: mireasă și ginere ori numai mireasa poartă o panglică roșie în păr”. Autorul se bazează în mare parte pe date de teren completînd informațiile prea sumare ale folcloriștilor care l-au premers. De reținut că schema ritualică se aseamănă, în anumite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în casă, uneori însoțite de femei vîrstnice, îndrumătoare. Fetele cîntă, iar în alte locuri joacă și chiuie pe o melodie anumită, ceremonială. Ele sunt îmbrăcate în alb, pe alocuri au în mijloc o pereche nupțială: mireasă și ginere ori numai mireasa poartă o panglică roșie în păr”. Autorul se bazează în mare parte pe date de teren completînd informațiile prea sumare ale folcloriștilor care l-au premers. De reținut că schema ritualică se aseamănă, în anumite puncte fixe, aproape pînă la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care se integrează în sfera fertilității și a rodirii; cu predilecție, de primăvară și de vară. De la Plugar se extinde la Paparudă, la Caloian, ca să ajungă la cîntecul de seceriș, al cununii și de aici la cîntecul de nuntă, al miresei. Apa reprezintă semnul cel mai sigur de identificare a unui ritual de rodire; diferă funcția pe care o îndeplinește de la caz la caz, fie generativă, ca la nuntă, fie funerară, la moarte. În mormintele sumerienilor, egiptenilor, etruscilor s-au descoperit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]