5,723 matches
-
Prin urmare: „Mă voi ruga cu sufletul, dar mă voi ruga și cu inteligența”. Textul acesta e categoric în sensul ce ne preocupă. Și trebuie să notăm că aici nu e vorba de o rugăciune obișnuită, ci de o rugăciune mistică în gradul cel mai înalt, de o inspirație, de o prezență supranaturală a lui Dumnezeu în suflet sau de o contemplație. Pavel, care a fost răpit până într al treilea cer, cunoaște mai bine ca oricine gradele manifestării lăuntrice a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
doctrina contemplativă a Filocaliei se întemeiază pe această idee. A fi desăvârșit în sensul ortodox înseamnă a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte si a vedea propria-ți minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu. În contemplația mistică, zice Evagrie Ponticul, „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate” și această ridicare se produce „prin cunoașterea de sine”. „Cînd mintea s a dezbrăcat de omul cel vechi, învață el, și se îmbracă cu cel din har, atunci și propria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înțelege că nu prin inconștient și nu prin iraționalul abisal se manifestă Dumnezeu în ființa umană, ci prin spirit, prin partea cea mai înaltă, care e din creație însuși chipul lui Dumnezeu? Străluminat de harul divin, omul în culminația contemplației mistice nu e nici inconștient, nici conștient în mod obișnuit, ci supraconștient prin asimilare cu lumina frumuseții necreate. Această supraconștiință, sau această conștiință divinizată e confirmată în experiența mistică și în doctrina sublimului vizionar, care reprezintă culmea clasică a contemplației ortodoxe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însuși chipul lui Dumnezeu? Străluminat de harul divin, omul în culminația contemplației mistice nu e nici inconștient, nici conștient în mod obișnuit, ci supraconștient prin asimilare cu lumina frumuseții necreate. Această supraconștiință, sau această conștiință divinizată e confirmată în experiența mistică și în doctrina sublimului vizionar, care reprezintă culmea clasică a contemplației ortodoxe: Sfântul Simion Noul Teolog. Nimeni ca el n-a justificat cu o forță mai impunătoare necesitatea contemplației pentru ca viața creștină să poată fi desăvârșită. Contemplația este iluminarea spiritului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
alt aspect, capacitatea lui de a simula cele mai variate pasiuni și cele mai înalte virtuți. Scriitorul elvețian C.F. Ramuz are un foarte interesant roman, La guerison des maladies. Tema cărții e ideea dificilă a stigmatelor, fenomen cunoscut din faptele mistice extraordinare. Eroina romanului e o mistică îndurerată de suferințele lumii și e înzestrată cu puterea miraculoasă a vindecării. Prin milă intensă, ea se transpune în boala fiecărui nenorocit și o ia asupră-și. Orbul capătă vederea, dar orbirea trece în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestor clasificări interesează în primul rând estetica; noi n-avem să ne ocupăm de ea. În ce privește cele trei categorii principale, lăsăm la o parte frumosul și comicul și ne oprim asupra sublimului, fiindcă e forma cea mai înrudită cu contemplația mistică. Sublimul în estetică e modul cel mai înalt și mai izbitor de manifestare a frumuseții și de experiență artistică. Dacă efectul artei asupra sufletului e o eliberare euforică din lumea contingențelor și o înălțare entuziastă în lumea spiritului, când e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
naturii iraționale, e ceva dăruit artistului și pe care meșteșugul iscusit nu face decât să-l îmboldească ori să-l înfrâneze pentru a-l doza proporționat în operă. Dar dincolo de această prelucrare a lui, sublimul e conceput ca un fenomen mistic, la a cărui putere „e greu, ba chiar cu neputință să te împotrivești”. Căci „sublimul, când izbucnește la timpul potrivit, sfarmă totul ca un trăsnet și arată dintr-o dată toată puterea oratorului”. Natura lui e dincolo de sfera inteligenței logice și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imense invazii. Disproporția inițială dintre obiect și subiect se transformă într-o proporționare a subiectului la obiect, într-o asimilare a lui de către puterea sublimă, ceea ce dă un sentiment de dezmărginire, de trăire a infinitului. Fenomenul seamănă cu o răpire mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lui de către puterea sublimă, ceea ce dă un sentiment de dezmărginire, de trăire a infinitului. Fenomenul seamănă cu o răpire mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă sentimentul că ești în inima lucrurilor, că ești totul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întâmpină atât teoreticienii misticii religioase cât și teoreticienii estetici. În termeni mai limpezi, problema ce ne preocupă e următoarea: absolutul, pe care îl trăim în contemplația estetică, în experiența sublimului, este totuna cu absolutul trăit de personalitățile religioase în contemplația mistică? Dacă aceste două absoluturi ar fi totuna, dacă valoarea artistică și religioasă, pe care o trăim în cele două feluri de experiență, ar fi exact aceeași, ar urma că arta în culminația ei sublimă e identică cu religia în culminația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceste două absoluturi ar fi totuna, dacă valoarea artistică și religioasă, pe care o trăim în cele două feluri de experiență, ar fi exact aceeași, ar urma că arta în culminația ei sublimă e identică cu religia în culminația ei mistică. Lucru care nu e adevărat, fiindcă știm cu toții că arta e ceva și religia altceva. Dar atunci, în ce stă deosebirea de esență dintre o experiență și cealaltă? Henri Delacroix, punându-și această întrebare, răspunde că „e aceeași deosebire, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pot analiza sublimul în efectul lui sufletesc și în modul lui artistic, dar când se încumetă să ne dea lămuriri asupra naturii lui transcendente, aceste lămuriri sunt neverosimile sau de-a dreptul greșite. Cercetătorii raționaliști de pildă analizează magistral elementul mistic în variate domenii și în variate forme, dar concluziile explicațiilor lor sunt adesea orori de cugetare greșită. în această privință, teologia mistică ne pune la îndemână o doctrină amplă și limpede, în care fenomenul contemplației apare ierarhizat cu precizie și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui transcendente, aceste lămuriri sunt neverosimile sau de-a dreptul greșite. Cercetătorii raționaliști de pildă analizează magistral elementul mistic în variate domenii și în variate forme, dar concluziile explicațiilor lor sunt adesea orori de cugetare greșită. în această privință, teologia mistică ne pune la îndemână o doctrină amplă și limpede, în care fenomenul contemplației apare ierarhizat cu precizie și după natura lui și după gradul de împlinire. După natura lor, avem două feluri de contemplații: contemplația naturală, care e activă și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Contemplația desăvârșită e și ea de trei grade: unirea, extazul și căsătoria duhovnicească(P.E.Lamballe: Die Beschauung, o bună sinteză a doctrinei contemplației supranaturale ). Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul de înrâurire al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în unirea mistică e constituit din anume semne fizice și fiziologice, pe care le suferă corpul celui rămas în contemplație. Dar contemplația supranaturală poate să fie desăvârșită chiar dacă trupul nu e supus fenomenelor extatice. Sunt mistici care consideră aceste fenomene, cum e încremenirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu e supus fenomenelor extatice. Sunt mistici care consideră aceste fenomene, cum e încremenirea într-o atitudine, încetinirea sau suspendarea respirației, răcirea extremităților corpului, levitația și stigmatele, drept o stare de slăbiciune a subiectului contemplativ. Dincolo de asemenea fenomene, esența unirii mistice, în care culminează viața religioasă, e pur spirituală și constă din descoperirea luminii dumnezeiești de orbitoare strălucire și frumusețe, de infinită măreție și afectivitate în sufletul contemplativului. Evidența supranaturală a acestei lumini e atât de imperioasă și de categorică încât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
supranatural, sublimul estetic e variat, eterogen și în totalitatea izvoarelor lui, foarte impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță ne găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de sentimente, de senzație, zice Bremond, dar bineînțeles, prin mijlocirea tuturor activităților de suprafață, cunoașterea poetică atinge realități, unește pe poet cu aceste realități. Nu direct cu realitatea suverană, care e însuși Dumnezeu, căci acesta e privilegiul exclusiv al cunoașterii mistice, dar cu tot realul creat și sub realul creat, indirect cu Dumnezeu”(Henri Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea acestei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lucrurilor și trăirea acestei universalități e acel sentiment de dezmărginire și de infinit, pe care îl recunoaște estetica în experiența sublimului. Sentimentul e înalt și luminos, dar vag și fără altă certitudine decât a bucuriei estetice. El aduce cu experiența mistică, dar nu e totuna cu ea. Nici un contemplativ estetic nu are pretenția că în nebuloasa sublimă a invaziei frumoase se supranaturalizează și se îndumnezeiește cu adevărat. Și totuși această lărgire interioară, această dilatare imensă a bucuriei estetice în perspectiva universală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac unele apropieri ce ne obligă la un popas în jurul acestei teme. Nu încape nici o îndoială că amândouă reprezintă mărimi ce depășesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
altă existență”. Și cum sfințenia se caracterizează prin aceeași năzuință, nu e oare genialitatea o altă sfințenie decât cea canonică? Berdiaev n-are nici o îndoială asupra acestui lucru. Extazul creator e, pentru el, tot așa de religios ca și extazul mistic și „cultul genialității” trebuie să stea pe picior de egalitate cu cel al sfințeniei. Dar în cugetarea filosofului, sfințenia e ceva care aparține trecutului, pe când genialitatea reprezintă tranziția către „epoca de creație”. Din acest punct de vedere, geniul e mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
naturală. Ceea ce nu-i adevărat. Roman Melodul e un mare poet, dar ca forță artistică nu e mai mare decât Homer sau Virgiliu. Sfântul e vizionar precum e geniul. în contemplația genială se descoperă lumina unor realități neidentificate; în contemplația mistică, lumina realității divine. Dar dacă sfântul e înzestrat cu darul natural al genialității, când e vorba să-și transpună artistic obiectul viziunii, el recurge la aceleași mijloace ca și geniul profan. Nimic nu i se adaugă din punct de vedere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]