4,920 matches
-
trei zile după intrarea României în Uniunea Europeană. Moțiunea a fost inițiată parlamentar la 30 ianuarie 2007 de Partidul Conservator și a fost susținută de PSD, votată la 13 februarie 2007 și adoptată cu 81 voturi pentru și 46 voturi împotrivă. Moțiunea a cuprins acuzații între care și lipsa unei strategii de reformă a sistemului judiciar, deși o strategie fusese adoptată de guvern în martie 2005 și publicată în Monitorul Oficial. După adoptarea moțiunii împotriva sa, Monica Macovei a refuzat totuși să
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
cu 81 voturi pentru și 46 voturi împotrivă. Moțiunea a cuprins acuzații între care și lipsa unei strategii de reformă a sistemului judiciar, deși o strategie fusese adoptată de guvern în martie 2005 și publicată în Monitorul Oficial. După adoptarea moțiunii împotriva sa, Monica Macovei a refuzat totuși să demisioneze din postul de ministru, afirmând că moțiunea ar fi urmărit de fapt, oprirea luptei împotriva corupției, în condițiile în care șapte parlamentari fuseseră inculpați în 2006 sub acuzația de corupție și
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
unei strategii de reformă a sistemului judiciar, deși o strategie fusese adoptată de guvern în martie 2005 și publicată în Monitorul Oficial. După adoptarea moțiunii împotriva sa, Monica Macovei a refuzat totuși să demisioneze din postul de ministru, afirmând că moțiunea ar fi urmărit de fapt, oprirea luptei împotriva corupției, în condițiile în care șapte parlamentari fuseseră inculpați în 2006 sub acuzația de corupție și fraude. Unii dintre ei au votat moțiunea împotriva Monicăi Macovei, ignorând conflictul de interese în care
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
totuși să demisioneze din postul de ministru, afirmând că moțiunea ar fi urmărit de fapt, oprirea luptei împotriva corupției, în condițiile în care șapte parlamentari fuseseră inculpați în 2006 sub acuzația de corupție și fraude. Unii dintre ei au votat moțiunea împotriva Monicăi Macovei, ignorând conflictul de interese în care se aflau. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a refuzat și el să o demită pe Monica Macovei și a declarat: "„Nu există o obligație ca ministrul care este sancționat cu o astfel de
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
împotriva Monicăi Macovei, ignorând conflictul de interese în care se aflau. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a refuzat și el să o demită pe Monica Macovei și a declarat: "„Nu există o obligație ca ministrul care este sancționat cu o astfel de moțiune să demisioneze“". Cu toate aceste susțineri, interne și externe, Monica Macovei a fost înlocuită din funcția de ministru al justiției la 5 aprilie 2007, odată cu restructurarea guvernului Tăriceanu prin ieșirea Partidului Democrat de la guvernare. Cu ocazia bilanțului, ea a prezentat
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
alegerile pentru Parlamentul European în România, 2009. A fost al doilea nume de pe listă, după Theodor Stolojan. În februarie 2013, Monica Macovei și-a lansat candidatura la președinția Partidului Democrat-Liberal (PDL). Grupul său de susținători a fost numit "reformiștii", după moțiunea sa de reformare a partidului. La 5 august 2014, Macovei și-a anunțat candidatura ca independentă pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie din România, iar la 2 septembrie și-a anunțat demisia din PDL. Ocupă poziția a unsprezecea pe buletinul
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
Tăriceanu, responsabil cu realizarea programului economic. La alegerile locale din iunie 2000, Adriean Videanu este unul dintre principalii organizatori alături de Liviu Negoiță și Vasile Blaga ai campaniei victorioase a lui Traian Băsescu pentru Primăria Generală a Capitalei. Lucrează îndeaproape la moțiunea „România puternică - România social-democrată” cu care Traian Băsescu câștigă Convenția din mai 2001, devenind președintele PD. Este unul din cei 5 membri care o susțin în fața adunării generale a partidului. În această perioadă Adriean Videanu este considerat de presă drept
Adriean Videanu () [Corola-website/Science/297992_a_299321]
-
la Salò, un oraș mic de pe malul lacului Garda. RSI a fost al doilea stat fascist italian. Pe 24 iulie 1943, după ce Aliații occidentali au debarcat în Sicilia, Marele Consiliu al Fascismului, la inițiativa președintelui, Dino Grandi, a votat o moțiune de neîncredere împotriva lui Mussolini. A doua zi, regele Victor Emmanuel l-a demis pe Mussolini din funcția de premier și a ordonat arestarea lui. Noul guvern, sub conducerea mareșalului Pietro Badoglio, a început negocieri secrete cu puterile aliate și
Republica Socială Italiană () [Corola-website/Science/311654_a_312983]
-
nevoit să-l informeze pe Maniu că nu va mai putea sosi la timp. Datorită absenței iminente a lui Carol, marșul și-a pierdut scopul inițial iar Maniu a decis ca la Adunare să se axeze doar pe formularea unei moțiuni prin care să-i oblige pe liberali să demisioneze din Guvern. Ion Mihalache însă, a continuat să susțină desfășurarea marșului, care ar fi strâns adeziunea unui număr mare de oameni, preconizați a participa la adunarea partidului. Maniu s-a opus
Marșul asupra Bucureștiului () [Corola-website/Science/311114_a_312443]
-
urmat studii de drept la Universitatea din Petersburg (1906), obținând doctoratul în drept. A profesat ca avocat. A fost ales în Sfatul Țării din partea Congresului județean Soroca (5 martie 1918). A prezidat congresul memorabil la care s-a votat preliminar moțiunea de realipire a județului Soroca la România. Mandat validat pe termenul 18 martie 1918 până la 18 februarie 1919. Ca deputat în Sfatul Țării, a militat pentru soluționarea pozitivă a tuturor chestiunilor puse în discuție privind cauza sfântă a Basarabiei - unirea
Vasile Bârcă () [Corola-website/Science/309024_a_310353]
-
asumat susținerea unui guvern minoritar politic. Acest Guvern avea un număr redus de miniștrii - 10 din care 8 gestionau câte doua portofolii ministeriale. Guvernul Boc I a fost demis la 13 octombrie 2009 de Parlament, ca urmare a adoptării unei moțiuni de cenzură depusa de opoziție dar a continuat să funcționeze ca guvern interimar până în luna decembrie 2009. Căderea guvernului în octombrie 2009 a relansat negocierile între partidele parlamentare, pentru formarea unei coaliții de guvernare pe fondul campaniei electorale pentru funcția
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
minorităților și cu grupul independenților conduși de Gabriel Oprea, Al doilea guvern Boc primește votul de investitură în parlament, la data de 23 decembrie 2009. Guvernul Boc a beneficiat de o majoritate parlamentară fluctuantă pe durata mandatului, supraviețuind mai multor moțiuni de cenzură și s-a implicat activ în adoptarea mai multor inițiative legislative prin asumarea răspunderii parlamentare. Guvernul Boc este autorul unor măsuri economice extrem de controversate. Lipsa unei strategii de comunicare coerente și eficiente a dus la erodarea încrederii și
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
PDL s-a mai implicat în actul de guvernare în perioada februarie 2012 - mai2012 participând la formarea coaliției ce v-a susține parlamentar guvernul Ungureanu și contribuind în acest guvern cu 9 miniștrii. Odată cu încetarea activității guvernului Ungureanu, demis prin moțiune de cenzura în 27 aprilie 2012, PDL a ales calea opoziției. Odată cu intrarea în opoziție, PDL s-a concentrat pe pregătirile pentru alegerile locale din 10 iunie 2012. Rezultatele alegerilor au confirmat scăderea de popularitate a PDL spre un procent
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
de gestionarea Colegiul Director Național (CDN), Consiliului național de coordonare (CNC), Convenția națională ordinară (CN) și Convenția națională extraordinară (CNE) sau a comisiilor temporare Președintele partidului este ales în mod direct în cadrul CN (sau CNE), pe baza unui program politic (moțiune) împreună cu președinții CNSEL și CNRC. Susținătorii moțiunii candidatului câștigător sunt considerați membrii aleși ai CNC. Alegerea membrilor BPN se face în cadrul CNC. BNP este constituit din președintele partidului, 4 prim-vicepreședinți, 1 secretar general, 15 vicepreședinți, 11 secretari executivi, 3
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
național de coordonare (CNC), Convenția națională ordinară (CN) și Convenția națională extraordinară (CNE) sau a comisiilor temporare Președintele partidului este ales în mod direct în cadrul CN (sau CNE), pe baza unui program politic (moțiune) împreună cu președinții CNSEL și CNRC. Susținătorii moțiunii candidatului câștigător sunt considerați membrii aleși ai CNC. Alegerea membrilor BPN se face în cadrul CNC. BNP este constituit din președintele partidului, 4 prim-vicepreședinți, 1 secretar general, 15 vicepreședinți, 11 secretari executivi, 3 secretari adjuncți, președinții organizațiilor interne PDL (6
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
în funcție de demisiile sau adeziunile senatorilor și deputaților la PDL. PDL a fost puternic afectat de migrație pe întregul ciclu parlamentar 2008-2012. Activitatea senatorilor și deputaților PD-L sa desfășurat pe două planuri: Odată cu intrarea în opoziție, PDL a inițiat 3 moțiuni simple împotriva guvernului Ponta Procesul de formarea a PDL, sa lovit de controverse puternice, unele din ele marcând încă spațiul politic românesc - există încă lideri politici care vorbesc cu referire la PDL folosind sintagma PD. Protocolul de comasare prin absorbție
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
al departamentului Seine-et-Marne, în Colegiul celor Cinci Sute. Pentru a-și putea ocupa fotoliul de deputat, el era însă obligat să aștepte abrogarea condamnării sale pentru neconstituționalitate. De această măsură se ocupau prietenii săi din cadrul consiliului, Desfourneaux și Pastoret. Aprobarea moțiunii de abrogare a fost facilitată de teama pe care o generase în cadrul Consiliului așa numita "Conjurație a celor Egali", de la sfârșitul lunii august 1796. În 2 septembrie 1796, Vaublanc pronunță cuvintele jurământului: „"Jur ură față de monahie și anarhie"”. Ceremonia nu
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
vechiul regim la putere.Mulți deputați au adresat o rezoluție prin care se cerea că guvernul să guverneze împreună cu parlamentul pentru ca Franța să adopte un regim parlamentar. Guvernul trebuia să fie responsabil în primul rând în fața Parlamentului și apoi regelui. Moțiunea a fost adoptată de mulți deputați. Regele a dorit să soluționeze atitudinea prin dizolvarea Camerei și a convocat noi alegeri în vara anului 1830. Însă alegerile vor constitui o opoziție și mai mare decât cea dinainte. Regele face uz de
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
de țară." La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuți (clădire proiectată la 1860 de Josef Hlavka, astăzi fiind Universitatea din Cernăuți) sub președinția dr. Iancu Flondor, a adoptat prin vot moțiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României, prin care s-a hotărât "Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României". Documentul original al Proclamației din 15/28 noiembrie 1918 de Unire
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
personal Iancu Flondor din Arhivele Naționale ale României. Tot în acest fond personal este inclusă adresa Președintelui Congresului general al Bucovinei către primul-ministru al Guvernului României, prin care i se aduce la cunoștință hotărârea luată în Sala Sinodală din Cernăuți. Moțiunea de Unire a fost adoptată cu unanimitate de voturi. La Congresul General al Bucovinei (inclusiv la votarea moțiunii de Unire) au participat 74 membri ai Consiliului Național Român, 7 delegați germani, 6 delegați polonezi și 13 delegați din comunele ucrainene
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
general al Bucovinei către primul-ministru al Guvernului României, prin care i se aduce la cunoștință hotărârea luată în Sala Sinodală din Cernăuți. Moțiunea de Unire a fost adoptată cu unanimitate de voturi. La Congresul General al Bucovinei (inclusiv la votarea moțiunii de Unire) au participat 74 membri ai Consiliului Național Român, 7 delegați germani, 6 delegați polonezi și 13 delegați din comunele ucrainene. Moțiunea de Unire a fost sprijinită de o delegație a Consiliului național al Polonilor din Bucovina și de
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
de Unire a fost adoptată cu unanimitate de voturi. La Congresul General al Bucovinei (inclusiv la votarea moțiunii de Unire) au participat 74 membri ai Consiliului Național Român, 7 delegați germani, 6 delegați polonezi și 13 delegați din comunele ucrainene. Moțiunea de Unire a fost sprijinită de o delegație a Consiliului național al Polonilor din Bucovina și de o delegație a Consiliului național al Germanilor din Bucovina. Iancu Flondor este ales ca președinte al Consiliului Național Român și devine primul șef
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
unui grup infracțional organizat, cu caracter transnațional (grup condus de spionul bulgar Stamen Stancev), și trădare prin transmitere de secrete . Ministrul a declarat că decizia președintelui a fost luată „după momentul referendumului, când UDMR a anunțat că nu va sprijini moțiunea de cenzură, deci că nu se poate realiza obiectivul de dărâmare a guvernului cu sprijinul UDMR” . În perioada suspendării sale din funcție, conducerea Ministerului Telecomunicațiilor și Tehnologiei Informației a fost asigurată interimar de către ministrul László Borbély. La data de 30
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
de cuvânt în 222 de ședințe și 9 propuneri legislative inițiate (în primul mandat) și 133 de luări de cuvânt în 91 de ședințe, 29 de declarații politice, 25 de propuneri legislative initiate, 26 de întrebari și interpelari și 10 moțiuni (în al doilea mandat). A demisionat din funcție la 24 iunie 2004, în urma alegerii sale ca primar al Sectorului 1. La alegerile locale din 2004, a obținut primul mandat de primar al Sectorului 1 din București, fiind reales în 2008
Andrei Chiliman () [Corola-website/Science/305508_a_306837]
-
și deasemenea în grupurile parlamentare de prietenie ale României cu Spania și Olanda. Ca deputat, Adriana Săftoiu a avut 10 luări de cuvânt (în 10 ședințe), 2 declarații politice, 24 de inițiative legislative inițiate, 10 întrebări și intreprelări și 19 moțiuni. La 1 februarie 2012, Săftoiu a demisionat din funcția de deputat și nu a mai candidat pe listele Uniunii Social-Liberale pentru un nou mandat parlamentar. La 23 decembrie 2012, a fost exclusă din PNL, la propunerea organizației locale din Prahova
Adriana Săftoiu () [Corola-website/Science/305560_a_306889]