5,311 matches
-
zoomorf, simbolic: ca o mașină de ucis, ca un devorator. Jean-Paul Clébert chiar atrage atenția asupra acestui aspect: "Pentru mitolog, marele crocodil este, înainte de toate, Devoratorul care, din zorii zilei, iese din adâncul mlaștinilor spre a înghiți făpturi vii. Este monstrul preistoric prin excelență și nu e departe de a rivaliza cu dragonul"3. Majoritatea reprezentărilor sale din bestiarele sau enciclopediile vechi insistă asupra acestui aspect letal: crocodilul înghite, de cele mai multe ori, un biet om. Proporțiile sunt mereu în favoarea sa, după cum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care stârneau imaginația escatologică), ci faptul că, pentru un autor care nu avea cum să fie străin de astfel de reprezentări, cum este Dimitrie Cantemir, o asemenea legătură nu trebuie exclusă. Voi reveni asupra unor amănunte din această imagine-clișeu, a monstrului absolut, pe măsură ce voi simți nevoia să le confrunt cu unele aspecte ale personajului din Istoria ieroglifică. În mare, Cantemir respectă tradiția schițată mai sus. Crocodilul său este un monstru, plasat exact acolo unde îl plasează și cele mai multe surse: la hotarul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trebuie exclusă. Voi reveni asupra unor amănunte din această imagine-clișeu, a monstrului absolut, pe măsură ce voi simți nevoia să le confrunt cu unele aspecte ale personajului din Istoria ieroglifică. În mare, Cantemir respectă tradiția schițată mai sus. Crocodilul său este un monstru, plasat exact acolo unde îl plasează și cele mai multe surse: la hotarul dintre uscat și acvatic. El e un paznic, un străjer al graniței dintre cele două împărății, deci. Un supraveghetor, mai bine spus, simbol al autorității Împărăției peștilor. Cea dintâi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hameleonul îi promite, după cum se știe, o pradă mult mai îndestulătoare, Inorogul, în schimbul cruțării propriei vieți. De regulă, cu un crocodil nu se poate negocia, asta ne învață cam toate reprezentările antice și medievale, care văd în acest animal un monstru dirijat de instinct. Ei bine, în Istoria ieroglifică el este, cum bine observa Doina Ruști, "un monstru cu măsură"8. Prin urmare, el renunță la o pradă săracă, picată într-un moment de îndestulare, știind că, astfel, va câștiga nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
regulă, cu un crocodil nu se poate negocia, asta ne învață cam toate reprezentările antice și medievale, care văd în acest animal un monstru dirijat de instinct. Ei bine, în Istoria ieroglifică el este, cum bine observa Doina Ruști, "un monstru cu măsură"8. Prin urmare, el renunță la o pradă săracă, picată într-un moment de îndestulare, știind că, astfel, va câștiga nu neapărat o masă copioasă, ci, mai ales, influență. Inițial, autorul refuză să vadă lucrurile în perspectivă, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
explicabile prin amenințarea directă pe care Crocodilul ar reprezenta-o. Cred că este vorba, mai curând, de o spaimă ancestrală, mai precis spus atavică. E o frică irațională, de necontrolat, care are o proveniență cvasi-mitică. Să nu uităm, crocodilul reprezintă monstrul absolut. După Plutarh, cultul pe care egiptenii îl dedicau acestui animal provenea din admirația pe care o aveau față de armele sale imbatabile. Crocodilul era, în viziunea lor, asemenea unui zeu12. Mai mult decât atât, urmărind unele amănunte din textul original
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
temei: un posibil model al Leviathanului ar reprezenta chiar crocodilul 13. Sigur, teza nu este una de dată atât de recentă, dar în lucrarea britanicului ea este mai bine sistematizată și susținută cu argumente din textul prim, ebraic. Leviathanul este monstrul monștrilor, cel care terorizează întreaga lume acvatică, așa cum Behemotul reprezintă suprema forță brută din lumea terestră. El a fost creat de Dumnezeu tocmai pentru a nu îl lăsa pe om să uite că răul suprem există și că el nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un posibil model al Leviathanului ar reprezenta chiar crocodilul 13. Sigur, teza nu este una de dată atât de recentă, dar în lucrarea britanicului ea este mai bine sistematizată și susținută cu argumente din textul prim, ebraic. Leviathanul este monstrul monștrilor, cel care terorizează întreaga lume acvatică, așa cum Behemotul reprezintă suprema forță brută din lumea terestră. El a fost creat de Dumnezeu tocmai pentru a nu îl lăsa pe om să uite că răul suprem există și că el nu poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-i nimic pe pământ asemenea lui,/ făcut pentru joaca îngerilor Mei./ Privește în față tot ce este înalt,/ și el este rege peste toate câte sunt în ape".14 Bănuit a se identifica sau măcar a se înrudi cu un monstru cu o astfel de reputație consolidată în una dintre cele mai frecventate cărți ale Vechiului Testament, de fiară indestructibilă, crocodilul nu avea cum să nu reprezinte, în imaginarul creștinilor, diavolul însuși. Ca să conchid, spaima Hameleonului pare a avea origini genetice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
slăbiciune afectivă, ci doar un semn al inteligenței sale, al rațiunii. Între el și Hameleon nu se înfiripă nici o legătură trainică, în afara celei bine stabilite de la bun început, dintre stăpân și rob. Sigur, puțin tezist, autorul induce și ideea că monstrul absolut, Crocodilul, este mult mai drept și mai demn, mai rațional și mai ponderat decât replica sa grotescă, Hameleonul. De ce oare tocmai Crocodilul este singurul în măsură să-l prindă pe Inorog? Mai întâi, pentru că el pare vânătorul absolut, imbatabil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
șiroaie de lacrimi îl plânge; și după ce a isprăvit cu plânsul, cu nemăsurată cruzime îl sfâșie și îl mănâncă"20. Atracția reptilei pentru carnea de om pare a fi morbidă, de nestăpânit. În alte variante, mai vechi, crocodilul este un monstru perfect înarmat pentru a ucide. Viziunea lui Guillaume le Clerc este cea mai dramatică din acest punct de vedere: clericul din secolul al XIII-lea se arată impresionat de "armele" fiarei, de colții, ghearele și pielea sa dură, dar și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a viețui în două medii atât de diferite. Finalul fragmentului său marchează un climax studiat: "Dacă întâlnește un om, îl înghite întreg, așa că nu mai rămâne nimic din el. Dar după aceea îl plânge cât timp mai trăiește"21. Monstrul are, totuși, capacitatea de a deplânge fapta sa. După ce își umple pântecul, varsă lacrimi de regret. Ei bine, Crocodilul lui Cantemir pare a fi citit aceste bestiare medievale; el știe că are puterea de a decide: ori îl devoră pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de-adins cercetă (că spurcatul Hameleon nici crocodilului tot vicleșugul descoperisă). Inorogul deodată nici împotrivă, nici după voie ceva răspundzind, ca mielul spre giunghere adus, mulcom tăcea și numai dintr-adâncul inimii: "O, dreptate, o, izbândă!" striga"24. Prin urmare, monstrul este sensibil la nedreptatea care i s-a făcut Inorogului, își stăpânește instinctul și se transformă într-o ființă perfect rațională. Pe de altă parte, dacă citim cu atenție întregul episod, ne dăm seama că ambele personaje interpretează o partitură
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu este cea de pe urmă; de aceea, el se poate întoarce împotriva propriei firi, a propriei naturi, care, de regulă, își avertizează în mod repetat Cantemir cititorii, nu ar permite asemenea efuziuni etice. Și totuși, Crocodilul nu mai este un monstru, ci devine un personaj pozitiv, reconvertit la calea cea dreaptă. Neputând acționa chiar de capul său, el se oferă să intermedieze negocierile Inorogului cu împăratul crocodililor, participând, fără preget, la răscumpărarea eroului hăituit de toată lumea. Prin urmare, din agent al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dreptatea este atât de puternică, adevărul are atâta autoritate, încât ele pot îndrepta până și firile rele de la natură. Așa cum se întâmplă și cu alte personaje, Crocodilul își trădează nu numai datele firii sale lacome, distrugătoare, ci și faima de monstru absolut, de devorator, de Leviathan. Rațiunea învinge instinctul și corectează, atunci când este pusă în slujba dreptății, și alcătuirile naturii iată mesajul lui Dimitrie Cantemir. Index A Aelian, 56, 135, 184, 214, 237, 239, 246 Afloroaei, Ștefan, 67, 74, 75, 80
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cluj-Napoca, 1981, pp. 90-91. 11 Ibidem. 1 Lewis Carroll, Alice în Țara Minunilor. Alice în oglindă, traducere de Antoaneta Ralian, traducerea versurilor de Ioana Ieronim, Editura Univers, București, 2007, p. 185: "Știți, eu am crezut întotdeauna că Unicornul e un monstru fabulos; din basme. N-am văzut niciodată până acum unul în carne și oase. Ei bine, acum că ne-am văzut unul pe celălalt, dacă tu ai să crezi în existența mea, eu o să cred în existența ta". 2 Elvira
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cluj-Napoca, 1981, p. 90-91. 287 Ibidem. 288 Lewis Carroll, Alice în Țara Minunilor. Alice în oglindă, traducere de Antoaneta Ralian, traducerea versurilor de Ioana Ieronim, Editura Univers, București, 2007, p. 185: "Știți, eu am crezut întotdeauna că Unicornul e un monstru fabulos; din basme. N-am văzut niciodată până acum unul în carne și oase. Ei bine, acum că ne-am văzut unul pe celălalt, dacă tu ai să crezi în existența mea, eu o să cred în existența ta." 289 Elvira
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
astăzi pot fi înlocuite anumite organe din corpul omenesc, ce scenarii ar putea deriva din aplicarea acestei practici întregii populații? Dacă un virus inversează ceea ce se credea a fi evoluție, modificând genomul, ce vor deveni viitorii oameni? Niște mutanți? Niște monștri? Ce se va întâmpla dacă încălzirea globală va duce la schimbarea modului nostru de viață? Unicul răspuns, cel tehnologic, va fi oare capabil să asigure supraviețuirea speciei umane? SF-ul se nutrește din aceste întrebări, devenite pertinente grație legăturii pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Este vorba aici despre o dublă căutare: cea dintâi îl conduce pe doctorul Frankenstein la trezirea la viață a creaturii, care marchează încununarea cu succes a cercetărilor sale. Dar această reușită este bulversată mai târziu de căutarea sensului vieții de către monstru, o căutare zadarnică menită a-l conduce la răzbunare și crimă. Realizarea tehnică a dat naștere unei creaturi diforme, pe care creatorul nici nu o recunoaște, nici nu și-o asumă. Aceasta este monstruoasă nu numai prin aspectul ei, ci
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
evidentă manipularea realității, chiar dincolo de moarte. Această prezență obsesivă a temelor personale nu ocultează cu nimic o abordare halucinantă a problemelor vremii, după cum o dovedește titlul original complet: Doctor Bloodmoney (1965)59, roman care prezintă un univers post-atomic populat de monștri mutanți. Să notăm în continuare că autorii acestei perioade nu se mulțumesc numai cu o intrigă liniară, nici cu modelele spațiale ale westernului, înlocuind uciderea indienilor cu a extratereștrilor în cadrul extinderii economiei de piață. Se inspiră și din tramele polițiste
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lui, Moise pe muntele Sinai. Se mai întâmplă și ca zeii să răspundă pur și simplu făcându-și apariția când sunt chemați sau când împlinesc o rugăciune. Găsim un exemplu de acest gen, în literatura fantastică, în The Dunwich Horror ⁄ Monstrul din Dunwich (1929)104, de Lovecraft, nuvelă în care implorat de fiul său într-o limbă neomenească, zeul Yog-Sothoth îl salvează. Zeii pot comunica cu oamenii prin tălmăcirea viselor. Direct, prin intermediul unui discurs clar și imperativ, sau indirect, prin figuri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dintre extratereștri și oameni generează curioase imagini fantasmatice. Pe coperțile revistelor pulp, trupe mârșave de oameni-caimani, de vârcolaci și roboți care răpesc, pentru cine știe ce soartă nedemnă, blonde fragile, pe jumătate dezbrăcate. Această imagistică naivă, această reprezentare a celuilalt ca un monstru nu constituie aspectul cel mai interesant. SF-ul are și povești în care extratereștrii încearcă să se folosească de specia umană în propriile lor scopuri. Este cazul acelui fel de inseminare sau de viol colectiv pe care-l vedem petrecându
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
umană. Sacrificându-se, un om îi va face să dispară. Ca și pentru Suzanne din Prizoniera oamenilor-mistreți, oroarea e provocată de violul urmat de procreare, resimțită ca monstruoasă. În aceeași ordine de idei, membrii echipajului navei spațiale unde se dezvoltă monstrul din Alien 1 sunt înghițiți violent de un fel de utere uriașe, fără să se știe dacă acestea servesc drept hrană sau joacă un rol în procrearea ființei, căreia nu i se știe sexul. Să adăugăm că în ultimul Alien
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
devine pentru un timp, capabil să provoace sau să împlinească dorința celuilalt și deci se comportă ca un eventual partener sexual. Poate fi astfel mascul sau femelă, cele două genuri nefiind fixe. Trimisul pământean în regatul Karhide e considerat un monstru, un animal mereu în călduri. Această viziune a sexualității celuilalt ca monstruoasă este prezentată din exterior, cu o privire de etnolog. Le Guin propune o altă perspectivă în nuvela Coming of Age in Karhide / Pubertate în Karhide (1995). Ea arată
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
destinul ei, iar SF-ul și le-a însușit. Acesta pune problema unei eventuale mutații a omului, a caracteristicilor sale biologice și psihice, ceea ce îndeamnă la o regândire a definiției speciei umane și a raportului său cu alteritatea. După inventarea monștrilor în mituri (Céard, 1994120), SF-ul a imaginat alte forme de alteritate: faimoșii extratereștri și mutanții. Extratereștrii pot să nu aibă nici o legătură cu forma umană, dar descrierea lor de către autorii de SF se sprijină pe cunoștințele din epoca respectivă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]