KorAP: Find »[drukola/base=muncitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...182 183 184 ...209 >

5,204 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

vigilenței (Dușmanul de A. Gheorghiu-Pogonești) și altele. Totuși, analizând din acest punct de vedere materialele revistei Flacăra, găsim și serioase slăbiciuni. Mai ales În ultimul timp se observă din nou o ignorare neprincipială a principalelor probleme politice care preocupă masele muncitoare, izolare de frământările lor. Căci numai printr-o asemenea izolare se poate explica faptul că În paginile revistei Flacăra a Început să se oglindească atât de târziu măreața acțiune de pregătire a zilei Internaționale a luptei pentru pace, că În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nr. 41 (93), 15 oct. Petre Hossu. - Petre Dumitriu: „Bijuterii de familie”, EPLA, 1949. În: Almanahul literar, Cluj, an I, nr. 1, dec. 1949: „Povestirea lui P. Dumitriu a știut să surprindă Într-un chip mișcător solidaritatea caldă a clasei muncitoare cu lupta țăranilor pentru libertatea din sângerosul an 1907. (Ă). Nici figurile din cealaltă lume, a exploatatorilor, a moșierilor, militarilor, samsarilor, cu codițele lor de topor nu sunt absente, dimpotrivă; ele abundă În nuvela lui P. Dumitriu. De la prefectul poltron

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
sunt surprinse În ceea ce au ele tipic - deoparte lumea exploatatorilor, moșierimea, bancherii, cu armata și Întreg aparatul lor de Stat, la care se adaugă chiaburimea trădătoare (Înfățișează În carte prin personaje ca Geambașu, Chiriță, Melitaru); de altă parte, exploatații, țărănimea muncitoare, care Își recunoaște un singur aliat, În muncitorii de la Căile Ferate. (Ă). Dar remineșcențe puternice naturaliste mai stăruie Încă În chip supărător În nuvala lui P. Dumitriu”. 78. Petru Dumitriu. - Nopțile lui Iunie (fragment). În: Scânteia, nr. 1563, 23 oct.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
S. Crohmălniceanu. - Pasiunea lui Pavel Corceaghin (eseuri critice) de Ion Vitner, III. Cronică literară. În: Contemporanul, nr. 138-139, 27 mai-3 iun. 86.Alte broșuri ale lui I. Vitner apărute În 1949, toate editate de Contemporanul: Problema moștenirii literare, Influența clasei muncitoare În opera lui Eminescu și Caragiale, Fronturile de luptă ale lui C. Dobrogeanu-Gherea și Critica criticii. 87. Din „contribuțiile” la reevaluarea moștenirii literare: I. Vitner. - Variantele poeziei „Împărat și proletar”. În: Contemporanul, nr. 120, 21 ian.; În căutarea adevăratului Caragiale

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
C.D. Gherea. Ibidem, nr. 137, 20 mai; Să cunoaștem și să iubim opera lui Neculuță. În: Scânteia, nr. 1556, 15 oct.; Despre poezia lui D.Th. Neculuță. În: Viața românească, nr. 10. oct.; F.I. Bociort. - D. Th. Neculuță - primul nostru poet muncitor. În: Flacăra, nr. 17 (69), 29 apr.; Pompiliu Andronescu-Caraioan - Soarta istorică a operei eminesciene. Ibidem, nr. 7 (59), 27 febr.; Criterii pentru o istorie științifică a literaturii. Ibidem, nr. 9 (61), 5 mart.; J. Popper - Adevărata Înfățișare a scriitorilor noștri

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
imaginea Înfloritoare a culturii din anul precedent, grație „Decretului pentru stimularea activității științifice, literare și artistice”, așa cum reiese din bilanțul Întocmit de secretarul Uniunii Scriitorilor, Mihai BENIUC 1: „Acest decret a constituit o nouă expresie a dragostei și grijii clasei muncitoare pentru dezvoltarea științei și artelor. Prin el s-au stabilit celor ce muncesc În aceste ramuri de activitate condițiuni de creație la care ei nici nu puteau visa În trecut sub apăsarea regimului de exploatare. Nu avem decât să evocăm

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Eugen Jebeleanu sau Marcel Breslașu, ca și mulți alții sunt cunoscuți: În rândurile oamenilor muncii, prin versurile lor. A. Toma Împlinește În curând 75 de ani de viață: mai mult de jumătate de secol, el a scris de pe pozițiile clasei muncitoare și În ultimii ani, de libertate, poezia sa a căpătat o nouă tinerețe și frăgezime prin faptul că oglindea marile bucurii ale poporului nostru Dan Deșliu și Maria Banuș au făcut Însemnați pași poezii a realismului socialist. Prozatorii noștri În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
M. Beniuc: centenarul nașterii lui Mihai Eminescu și A. Toma la 75 de ani, li se dau importanța și interpretarea specifică. Mihai Eminescu, de pildă, este scos din sfera „infamiilor ciocoiești ale lui Titu Maiorescu” și trecut „În conștiința clasei muncitoare” În lumina criticii lui Gherea, scrie În numărul festiv al revistei Contemporanul, I. VITNER 2, cel care-l preda, la universitatea bucureșteană, pe autorul Luceafărului, dar și pe junimiști și, se-nțelege și pe poeții și criticii socialiști: „S-a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
dar și pe junimiști și, se-nțelege și pe poeții și criticii socialiști: „S-a dat În jurul operei lui Eminescu o adevărată luptă de clasă. Apariția studiului lui Gherea este un răspuns drastic dat de un exponent autorizat al clasei muncitoare, infamiilor ciocoiești debitate cu filistină prestanță În Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu. Mentorul Junimii după ce pune Întreaga activitate a poetului sub semnul unei nebunii «În germene» care ar fi hotărât atât cursul vieții cât și acela al operei

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
mișcării muncitorești. Acțiunea largă de lămurire a operei sale și de răspândire În masă a tot ce este deosebit de valoros În opera sa, imnurile străbătute de căldura dragostei pe care poeții Republicii noastre i le Închină, sunt manifestarea atașamentului clasei muncitoare pentru tot ce este mai avansat În cultura trecutului nostru”. Într-adevăr presa vremii este plină de poezii adresate lui Eminescu; reținem, fragmentar, doar două, din același număr festiv al Contemporanului 3: „Dacă-ai vedea cum tinerii voinici Se-ntrec

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
lăsat să moară, ca alți zeci și zeci de poeți. În Republica Populară Română se tipăresc ediții omagiale ale poetului, un Comitet Național Îngrijește ca o serie de manifestări culturale, conferințe, festivaluri, șezători, expoziții, etc. să popularizeze În conștiința masselor muncitoare chipul real al lui Eminescu, să facă circulabil aurul curat al versului său, spălat de prundul ideologiei acelora care i-au târguit și fărâmițat viața. (Ă). Actul de cinstire a moștenirii culturale, de transformare a ei, prin prelucrarea critică, Într-

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
transformare a ei, prin prelucrarea critică, Într-o pârghie a revoluției noastre culturale, are o Însemnătate politică deosebită. El constituie o armă de preț În lupta pentru construirea socialismului. Burghezia a muncit stăruitor prin lacheii ei culturali să convingă massele muncitoare că trecutul nostru e rușinos, că În fața «culturii apusene», noi trebuie să Îngenunchiem smeriți, umiliți de sărăcia noastră culturală. (Ă). A așeza pe soclul care li se cuvine pe marii noștri poeți, oameni de știință sau artiști, Înseamnă a Întoarce

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Lucia Demetrius - Un mare Îndrăgostit de viață și dreptate. Maria Banuș - Eminescu al nostru. Substanțial micșorată, ajustată după canonul ideologic, opera lui Eminescu - devenită și ea «armă de luptă» - bate recordurile editoriale, dovedind, scrie Horia Bratu 7 că numai clasa muncitoare poate și are interesul să prețuiască la justa lor valoare creațiile trecutului; dar și amploarea aniversării centenarului lui Mihai Eminescu - expresie a prețuirii culturii naționale de către masele populare - studiile apărute În Scânteia, Lupta de clasă, Viața românească, Contemporanul, Flacăra cu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
opera unui «mizantrop», «pamfletar prin vocație», cum Îl vroiau esteții burgheziei sau a unui «străin de neam» cum Îl numea la unison critica naționalistă-șovină a aceleiași burghezo-moșierimi Înstrăinate de patrie și de popor. Toate acestea arată limpede că numai clasa muncitoare poate și are interesul să prețuiască la justa lor valoare creațiile trecutului. Pentru că numai situându-ne pe poziția proletariatului revoluționar, judecând În funcție de concepția acestuia, separând ceea ce e bun și valoros de ceea ce și-a trăit traiul, dezvăluind lupta dintre vechi

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
satul, zguduit de lupta de clasă, În condițiile când poziția de clasă a mijlocașului nu s-a precizat Încă radical. Mijlocașul Încă nu vede bine drumul pe care trebuie să apuce, șovăie, nu sesizează limpede opoziția Între chiaburime și țărănimea muncitoare. Pentru el, după lichidarea moșierimii, Încă mai persistă două opoziții: români - maghiari, luați În totalitate și săteni-orășeni, la fel. Sătenii sunt cei care muncesc, orășenii sunt «domnii» care șed, merg la băi, iar când vin la țară cer ouă. (Ă

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
lor partinice, arătând cum evenimentele ascut simțul de clasă al țăranului muncitor, cum Îi structurează o personalitate de luptător. Cu un mare simț al gradației, scriitorul zugrăvește prăpastia care se cască din ce În ce mai adâncă Între țăranii muncitori și chiaburime. Masa țăranilor muncitori apare Însă oarecum sporadic În nuvelă. Acesta este unul din motivele pentru care personajele pozitive apar mai slab conturate decât cele negative. (Ă). O critică generală - care s-a adus nuvelei lui Petru Dumitriu - a fost aceea că personajele negative

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
specifice muncii În regiune”. * Pompiliu ANDRONESCU-CARAIOAN17: „Apariția nuvelei Vânătoare de lupi În paginile revistei Viața românească (an. II, nr. 7-8, iulie-august 1949) a stârnit În critica noastră literară discuții care au subliniat importanța lucrării ca armă de luptă a țărănimii muncitoare. Aceste discuții au scos Însă la lumină și unele lipsuri; autorul a dat o nouă versiune lucrării sale. Refăcută, Vânătoarea de lupi apare, Împreună cu nuvela Să vii să-ți dau pâine, Într-un volum publicat de Editura Tineretului. Amândouă nuvelele

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
din viața satului nostru. În Vânătoare de lupi, Petru Dumitriu arată ascuțirea luptei de clasă la țară, În perioada Îngrădirii exploatării chiaburești. În țara noastră, chiaburii pierd poziție după poziție, sub loviturile puternice ale clasei muncitoare, În alianță cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului. Încolțiți ei folosesc orice mijloc pentru a zădărnici politica partidului la sate: zvonuri alarmiste, superstiții, amenințări și chiar asasinatul. Procesul de la Timișoara din anul 1949 a scos În relief aceste mârșăvii ale chiaburilor; ei (speră) Își pun

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Dumitriu sublinează mai ales lupta pentru Înlăturarea resturilor vechii orânduiri sociale la sate, - În Să vii să-ți dau pâine, el pune accentul Îndeosebi pe lupta pentru construirea noii orânduiri, fără ca prin aceasta să scape din vedere antagonismul dintre țărănimea muncitoare și chiaburi. Nuvela Însăși are o temă luată dintr-un moment cu un conținut pozitiv mai bogat, acela al Întovărășirii țăranilor muncitori pentru a folosi tractoarele. Autorul urmărește Însă nu desfășurarea procesului În sat, cât transformarea conștiinței tinerilor tractoriști. (Ă

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
accentul Îndeosebi pe lupta pentru construirea noii orânduiri, fără ca prin aceasta să scape din vedere antagonismul dintre țărănimea muncitoare și chiaburi. Nuvela Însăși are o temă luată dintr-un moment cu un conținut pozitiv mai bogat, acela al Întovărășirii țăranilor muncitori pentru a folosi tractoarele. Autorul urmărește Însă nu desfășurarea procesului În sat, cât transformarea conștiinței tinerilor tractoriști. (Ă). Observațiile de până aici pot fi Înmăunchiate Într-una cu caracter mai general, privind eroul pozitiv În volumul recent al lui Petru

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Vânătoarea de lupi se mai simte pe alocuri atmosfera neguroasă, bolnăviocioasă, fatalistă din Dușmănie, În Nopțile din Iunie autorul a făcut noi pași pentru lichidarea acestei viziuni: apare dârzenia În luptă, claritatea scopului, Încrederea În victorie, bucuria pentru succesele țărănimii muncitoare În lupta Împotriva chiaburilor, apar mugurii vieții noi la sate. Când Însă scriitorul se lasă furat de exploatarea spectaculosului, de stil, când se depărtează de realitate, el greșește. (Ă). Astfel ni se pare greșită Încheierea nuvelei Vânătoare de lupi. Acțiunea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
unde chiaburii și uneltele lor se Înfioară, văzând că le fuge pământul de sub picioare. Nuvela lui Petru Dumitriu Începe cu o serie de instantanee, ce ilustrează această atmosferă de așteptare Încordată. Delegații partidului și ai Ministerului Agriculturii aduc aprobarea, țăranii muncitori se Înscriu din nou pe liste. Chiaburii fierb, uneltesc, pun În circulație zvonuri și reușesc să convingă pe câțiva dintre oamenii mai slabi de Înger, să-și ceară ștergerea de pe liste. Partidul Însă duce prin oamenii săi o largă muncă

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ridice de Însăși viața colectivului, de Însăși lupta pentru realizarea planului de producție. Ea este cea care cere vârfurilor de conducere din fabrică să fie ridicată. (Ă). Această imagine a unor conducători comuniști pasivi, citind comozi ziarele, pe care problemele muncitorilor Îi fac să tresară doar din când În când din comoditatea lor, nu este tipică, este de-a dreptul falsă; ea intră În contradicție cu prezentarea caldă pe care autorul o face președintelui de comitet sindical. În acest sens nu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Ă). Marin Preda nu a știut să contureze până la capăt rolul partidului ca factor esențial de organizare și Îndrumare a vieții din fabrică. (Ă). Continuându-și eforturile de cunoaștere și interpretare a realității În lumina directivelor de luptă a clasei muncitoare, Marin Preda va obține, suntem siguri, noi izbânzi literare”. La scurtă vreme, acestei cronici literare a lui J. Popper i se dă o replică din partea celeilalte forme democratice de receptare a creației: „critica de massă”, reactualizată, din când În când

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
fabrica noastră, fiind și În comitetul cultural de secție, m-am gândit să stau de vorbă și cu tovarășele mele de muncă despre cartea aceasta. Pe noi ne-a bucurat mult că În carte se povestește despre una din femeile muncitoare care sub regimul trecut nici nu erau luate În seamă și nici nu se vorbea În nici o carte despre munca lor. Noi credem că nuvela tovarășului Preda este folositoare pentru că În ea se arată cum Ana Roșculeț lucrând În fabrică

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]