5,091 matches
-
a accentuat 75. Căutând să facem față presiunii competiționale, pare că putem trece din ce în ce mai greu dintr-o stare de confruntare într-una de ajutorare (reciprocă) (fără un anumit interes foarte special), dintr-una de închidere egocentrică într-una de deschidere (mutuală). T. Nørretranders (2008) consideră că ne îndreptăm către o comunitate în care cooperarea devine la fel de importantă precum competiția (p. 13). Dacă însă concurența presupune încrederea în forțele proprii, manipularea relațiilor în direcția satisfacerii propriilor interese (individuale) și invidie, cooperarea implică
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
154). At the same time, the confrontation between the relations of cooperation and competition has increased. Trying to cope with competitive pressure seems that it can get increasingly more difficult to go from a state of confrontation to one of (mutual) relief (without a very special interest), from one of egocentric closure to one of (mutual) opening. T. Nørretranders (2008) believes that we are moving towards a community where cooperation becomes as important as competition (p. 13). If however competition requires
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
increased. Trying to cope with competitive pressure seems that it can get increasingly more difficult to go from a state of confrontation to one of (mutual) relief (without a very special interest), from one of egocentric closure to one of (mutual) opening. T. Nørretranders (2008) believes that we are moving towards a community where cooperation becomes as important as competition (p. 13). If however competition requires self-confidence, handling relations in order to satisfy their (individual) interests and envy, cooperation requires trust
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ele) refuză cu obstinație, categoric și ireconciliabil să se implice în rezolvarea conflictului; • când una sau ambele părți pornesc de la poziții fixe și, teoretic, de neclintit ("nici să nu-ți treacă prin cap!"); • când părțile se suspectează de nelealitate (neîncredere mutuală). 20 De aceea, pentru a nu ajunge într-o astfel de situație dezagreabilă, uneori chiar de nesuportat, majoritatea își atenuează dorința, își coboară aspirația, dacă nu cumva le elimină pur și simplu din câmpul activ al preocupărilor ei. 21 Pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la trafic de către autorități sau de către furnizorii de servicii, în interesul autorităților; • dreptul de interceptare a datelor referitoare la conținut, de către autoritățile competente; • competența națională și cooperarea internațională în domeniul infracțiunilor informatice, ca și principiile generale de extrădare și asistență mutuală. Ordonanța 130/februarie 2000 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță, aprobată cu modificări prin Legea 51/ianuarie 2003 Ordonanța reglementează condițiile încheierii și executării contractelor comerciale la distanță între comercianții care furnizează produse sau servicii și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
importante prin prețiozitatea materialului folo sit etc. * Lumina vetrelor Lumina vetrelor, organ de îndrumare morală, cultural economică și cooperatistă înscrisă în registrul publicațiilor la Tribunalul Tutova sub nr.3 din 30 XII 1940. Apare lunar, proprietatea administrației Societății de ajutor mutual “Crucea solidarității creștine - Biserica Sfinții Împărați, Bârlad, directori responsabili avocat Gh.Just. Filipescu și preot I.D. Leon. Corespondența se primea la sediul redacției care corespundea cu aceea a Bisericii Sfinții Împărați Bârlad. Cu începere de la 1 ianuarie 1941 atribuțiile de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unde coabitează ungurii catolici și calviniști, saxonii -luterani, românii ortodocși) face un adevărat act de pionierat: proclamă libertatea de exercitare a tuturor cultelor. Mulțumită evoluției lente a spiritelor, pluralismul nu a fost doar acceptat, ci considerat o ocazie de îmbogățire mutuală, iar toleranța este o virtute vehiculată. Știință, progres și spirit întreprinzător 1. Se poate afirma că în secolul XVII victoria științei devine irevocabilă. Am fost martorii evoluției sale rapide în Grecia, am văzut cuceririle rațiunii din Evul Mediu. O veritabilă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
familia. Motivul nu se poate localiza nașterea acestei valori la o dată anume. Instituția familiei traversează întreaga noastră istorie. În timpul secolelor în care a predominat creștinismul, căsătoria care stă la baza ei s-a încheiat în mod liber și prin consimțământ mutual, chiar și atunci când interesele jucau un rol mai mare decât dragostea. Căsătoria civilă este rezultatul secularizării societății. La fel se întâmplă și cu divorțul. Concubinajul a fost cunoscut dintotdeauna și chiar s-a răspândit masiv în secolul XIX, mai ales
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
grozavi. După afirmația sa, „au un puternic simț al responsabilității; le pasă de mediul înconjurător; sunt cea mai puțin discriminatorie generație care a existat vreodată; le pasă de sărăcie și SIDA”. Cercetarea sa este validată de un studiu al Northwestern Mutual Life, intitulat „Generation 2001: A Survey of the First Graduating Class of the New Millenium”. Câteva dintre descoperirile studiului se referă la: 1) cinstea și integritatea sunt cele mai admirate calități ale unei persoane; și 2) faptul de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o treaptă superioară de abstractizare se află norma, adică ceea ce este obișnuință în uz, în cazul folosirii limbii, fără a da naștere la neînțelegere, iar în interiorul normei există o zonă mai redusă în care elementele izolate sînt stabilizate prin relații mutuale, reprezentînd sistemul, un al treilea nivel de abstractizare. Ulterior, lingvistul danez a reluat problemele, menținînd, cu unele modificări terminologice, conceperea tripartită a limbii: 1) ca formă pură sau ca schemă, definită independent de realizarea ei socială și de manifestarea ei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
philosophical field. And yet, due to the common object, this demarcation also implies vast and numerous interference areas between the philosophy of language and general linguistics, and the specialists of the two fields have great opportunities of benefiting by the mutual achievements. Language is the manifestation of a general human faculty, i.e. the ability to communicate and express thoughts, feelings, desires, etc.; nevertheless, this ability is not generally human, but it varies according to the different human communities and can be
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
speech is coordinated by use (that which is common in speech, with its two aspects, collective use and individual use), use is governed by norm (that which is habit in use); the system (that which is stabilized as norm by mutual relations) is the most abstract of all these aspects, containing only what is functional in language. The question regarding the essence of language is fundamental for an investigation of a philosophical type, as it strives to determine what is the
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o oferea Gavriel. În afară de asta clepsidra timpului acum un trup din care săngele se scurgea lăsănd în așternuturi doar materie, sugeră că timpul acordat schimbării era pe sfărșite. Moartea sau Griul și noul Gavriel își zămbiră iar printr-un acord mutual uniră partea de lumină cu cea de întuneric și împinseră cu o putere aproape brutal sufletul lui Gavriel în corpul lui Ștefan apoi dispărură. Schimbul se încheiase. Însă un nou Ștefan se năștea dar nu din păntecele unei mame ci
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
principii comune, cum ar fi năzuințele legate de suveranitatea națională, eliberarea teritoriilor aflate sub ocupație, neamestecul în treburile interne ale altor state, neutralitatea față de protagoniștii războiului rece și reglementarea pașnică a conflictelor. Totuși, interese de grup, simpatii personale sau obligații mutuale mai mult sau mai puțin formale creau uneori disensiuni în cadrul forumului, ceea ce afecta în mod definitoriu eficiența organizației, din cauza lipsei de coordonare și a nesiguranței membrilor în demersurile diplomatice. Niciodată nu s-a pus problema în cadrul organizației de a crea
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mod, procesul de formare a "cetățeanului" s-a petrecut de la sine, încă de la începuturile națiunii. Astfel, diferențele la nivelul mentalităților și a structurilor socio-culturale între popoarele noului și vechiului continent sunt evidente. Statele europene s-au aflat în permanente conflicte mutuale, popoarele reprezentând pentru o foarte lungă perioadă istorică mai degrabă o masă de manevră manipulată de diferite forme autocratice, în care structurile religioase s-au îmbinat cu cele militare și politice, sprijinindu-se reciproc. Această tradiție obscurantistă a relațiilor sociale
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
este bazată pe conceptul legitimității duale în care națiunile își mențin propria legitimitate democratică și continuă să pretindă suveranitate politică permițând în același timp o amalgam de suveranități la nivel european. Într-un asemenea sistem, statele membre ar căuta beneficii mutuale prin cooperare în cadrul politicilor comune de la nivel supranational. Un asemenea sistem n-ar solicita niciun spirit de comunitate printre oamenii confederației și nici existența unei singure structuri. Mai mult modelul policentric și multilogic a procesului decizional este asociat cu o
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
acțiunii colective și, implicit, de generare a organizării sociale În sens larg. Piețele, organizațiile și câmpurile sociale sunt instanțe ale cooperării ce diferă prin gradul de organizare/instituționalizare a acțiunii colective. Piața, instanță minim instituționalizată, generează cooperare prin agregarea opțiunilor mutuale de schimb Între actori raționali, utilitariști, ce Își urmăresc propriile interese. Organizațiile sunt entități instituționalizate care generează cooperare În cadrul structurii de statusuri și roluri diferențiate și coordonate funcțional, care actorii individuali le asumă prin socializare. Piețele și organizațiile formează un
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formează o ordine care produce, la rândul ei, organizare socială. J.R. Commons spunea că prin tranzacții (n.a. schimburi) „se realizează ordine Într-o relație interindividuală (n.a.) În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale”. Cooperarea așadar, urmează direcțiile unei ordini sociale instituite și produce agregarea elementelor sociale, fiind procesul prin care se realizează tranziția micro - macro social. Distincția economic - social se estompează odată cu cea dintre sferele public - privat (În condițiile În care oferta de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
spus costurile de realizare a schimburilor În cadre instituționalizate. Tranzacția presupune, conform lui J.R. Common, reprezentat al instituționalismului clasic În economie, realizarea „ordinii Într-o relație În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale”. Costurile tranzacționale reprezintă costurile „realizării ordinii sociale”, respectiv costurile de transfer al drepturilor de proprietate, altele decât costurile de producție propriu-zisă a bunurilor (fie acestea materiale sau simbolice) transferate. Ele variază Între-instituțional astfel că organizațiile ar rezulta din eforturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
moment, că această probabilitate creează așteptări În privința comportamentului celorlalți actori, așteptări confirmate prin acțiune repetată și nu derivând din prescripțiile unei instituții și/sau din asumarea, prin socializare, a unui rol social anterior definit. Aceste așteptări probabile creează o orientare mutuală a acțiunii fiecărui actor către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la rândul lor așteptări, dar de altă natură: estimările decurg din mutualitatea interacțiunii specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structura instituțională de (a funcțiilor de - n.a.) producție” cum ar spune Coase, adică „amestecul” de piețe, organizații și cooperare non-formalizată sub forma rețelelor (sau, altfel spus, forme hibride - de cooperare stabilă bazată pe așteptări comune ce rezultă din istoria schimburilor mutuale) ce structurează relațiile de cooperare Între indivizi. Aceste relații manifestă un grad ridicat de stabilitate structurală, ceea ce l-a determinat pe sociologul Fligstein (2001) să vorbească de conturarea unei arhitecturi a piețelor. Piața concurențială „clasică” consideră schimburile economice impersonale, discrete
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formale și practici informale În vederea stabilizării domeniului respectiv. Firma, ca instanță de cooperare, organizație având funcție de producție economică, este privită de mulți economiști ca „un set de contracte” (nexus of contracts) nefiind practic altceva decât o sumă de schimburi contractuale, mutual avantajoase, Între anumiți indivizi care dispun de resurse (capital financiar, uman, social etc.) și un antreprenor. March și Simon (1958) vorbesc despre organizații În sens larg (incluzând atât firmele, cât și agențiile publice și organizațiile nonprofit) ca fiind coaliții de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se ipostaziază sub forma unor patternuri stabile, repetitive, de interacțiune bazată pe Înțelegerea comună a situațiilor În care se află actorii (existența unor așteptări subiective Împărtășite În privința acțiunii celuilalt). Chiar În cazul firmelor concurente, stabilitatea la nivelul câmpului presupune acceptarea mutuală a raporturilor de putere Între acestea și reproducerea statu-quoului. Procesul de creare a capacității instituționale constă Într-un proces istoric prin care diverse grupuri Încearcă să delimiteze domenii organizate de către stat În care să se constituie reguli pentru câmpuri sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În știința economică, deschizând terenul abordărilor instituționaliste, În defavoarea abordărilor neoclasice. Teoria pleacă de la premisa conform căreia cooperarea economică s-ar poduce În cadre instituționale diferite cu rezultate/randamente distincte: pe de o parte cooperarea are loc pe piață prin schimbul mutual avantajos Între actori, la prețuri de echilibru ce reflectă volumul cererii și ofertei, pe de altă parte cooperarea se poate realiza În cadrul unei ierarhii prin intermediul autorității care distribuie resursele prin decizii executive. Teza generală a teoriei este aceea că organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și ordinii.” Tranzacția, „o unitate de transfer legal de control”, are o componentă instituțională, prescriptivă și este astfel organizată Încât „se realizează ordine Într-o relație În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale.” Părțile sunt implicate Într-un conflict de interese deoarece resursele disponibile sunt Întotdeauna limitate. Totuși, părțile depind una de alta deoarece prin Înstrăinarea și respectiv dobândirea drepturilor va rezulta un câștig mutual. Regula după care se desfășoară tranzacția nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]