6,003 matches
-
Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva asupririi, pentru demnitate împotriva slugărniciei, pentru naționalismul faptei împotriva făgăduielilor înșelătoare"603. Deși georgiștii au desfășurat o campanie electorală intensă, marcată de întruniri în diferitele sectoare ale capitalei, cu atacuri repetate la adresa camarilei, rezultatele alegerilor desfășurate la 12 aprilie au dat câștig de cauză reprezentantului guvernului. În
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asemenea, că era necesară o nouă generație politică la conducerea țării, care să fie "critică" și "etică"677. Se făcea, astfel, simțită o nouă tendință cu tentă naționalistă în atitudinea georgiștilor față de problema națională. Pentru Constantin Banu, în România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau o descentralizare cât mai largă, dar refuzau ideea ca, sub masca descentralizării, să se țintească un regionalism în discordanță
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Târnava-Mare și Caliacra demonstra că, totuși, georgiștii transpuseseră în practică ideea de conlucrare cu populația de altă etnie decât cea majoritară. La Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia că această conlucrare era posibilă deoarece partidul liberalilor georgiști profesa un "naționalism constructiv", care își propunea să atragă pe toți aceia "care nu fac din naționalism o armă de [agitații] sterile și de demagogie ieftină" 679. Cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea că programul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
populația de altă etnie decât cea majoritară. La Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia că această conlucrare era posibilă deoarece partidul liberalilor georgiști profesa un "naționalism constructiv", care își propunea să atragă pe toți aceia "care nu fac din naționalism o armă de [agitații] sterile și de demagogie ieftină" 679. Cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea că programul partidului înregistrase o modificare, care ar fi trebuit să imprime un caracter național acțiunii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
posibile influențe externe asupra programului său politic, precizând, în februarie 1934, că sursa nuanței sale naționaliste se afla în tradiția națională a partidului liberal și în curentul naționalist, care se manifesta în rândurile tineretului 686. Gheorghe Brătianu insista pentru delimitarea naționalismului pe care îl profesa, de șovinism, arătând că susținea ideea realizării unui trai cât mai bun pentru elementul autohton, în condițiile în care PNL înțelegea să respecte drepturile minorităților 687. Poziția georgiștilor față de "problema muncii naționale" a fost afirmată cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
români, față de cei proveniți din rândul minorităților, precum și legi pentru întreprinderile particulare și de stat, care să restabilească o proporție favorabilă angajaților de etnie română 690. Comparația între cele două concepții ne determină să observăm că așa numitele "derapaje înspre naționalismul agresiv"691, atribuite lui Gheorghe Brătianu de unii istorici contemporani, se manifestau în deceniul al IV-lea al secolului XX, cu intensități diferite, la ambele partide liberale. Seria soluțiilor propuse de Gheorghe Brătianu pentru rezolvarea problemei primatului românesc în întreprinderi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acestei acțiuni s-ar fi aflat, conform acestei interpretări, cei ce tindeau la desființarea partidelor politice, conducând campania de învrăjbire între români. Georgiștii apreciau că, în condițiile în care, în numele aspirațiilor naționale, partizanii politici erau ademeniți să dezerteze din partid, naționalismul devenea "un exploziv menit să facă să sară în aer disciplina de partid și demnitatea cetățenească"704, primind conotații extremiste. Răspunzând acuzațiilor, oficiosul grupării politice "Frontul Românesc" afirma că programul georgiștilor primise un caracter naționalist datorită presiunilor făcute de "grupul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conotații extremiste. Răspunzând acuzațiilor, oficiosul grupării politice "Frontul Românesc" afirma că programul georgiștilor primise un caracter naționalist datorită presiunilor făcute de "grupul naționalist" din partid, reprezentat de C.C. Giurescu și Victor Papacostea 705. Considerăm că, prin caracteristicile deja enumerate ale naționalismului promovat de georgiști (dezvoltarea valorilor autohtone, aprofundarea conceptului de românism, delimitarea clară de xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
grupul naționalist" din partid, reprezentat de C.C. Giurescu și Victor Papacostea 705. Considerăm că, prin caracteristicile deja enumerate ale naționalismului promovat de georgiști (dezvoltarea valorilor autohtone, aprofundarea conceptului de românism, delimitarea clară de xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că, prin caracteristicile deja enumerate ale naționalismului promovat de georgiști (dezvoltarea valorilor autohtone, aprofundarea conceptului de românism, delimitarea clară de xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată de georgiști, era vehiculată în epocă și de alte grupări politice, între care se numără și Partidul Național Creștin, condus de A.C.Cuza și Octavian Goga. Opunând comunismului o Românie monarhică, purificată prin ortodoxie și prin valorile tradiționale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în epocă și de alte grupări politice, între care se numără și Partidul Național Creștin, condus de A.C.Cuza și Octavian Goga. Opunând comunismului o Românie monarhică, purificată prin ortodoxie și prin valorile tradiționale ale românilor, cuziștii urmăreau ca prin naționalismul lor constructiv să realizeze corectarea "democrației putrede"708. Încercând o delimitare între ideologia proprie și cea a partidelor grupate în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele Partidului Național Creștin, A. C. Cuza, afirma că gruparea sa politică a fost prima care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
echilibru și de rațiune, care promova libertatea individuală și dreptul de proprietate, susținând că din punct de vedere social, societatea românească avea nevoie de o elită a păturilor mijlocii, de la orașe și sate. Au imprimat programului și ideologiei proprii un naționalism "constructiv", prin promovarea liberalismului național. Au respins manifestările și sloganurile extremiste de dreapta, la fel de tranșant cum au respins orice apropiere de ideologia comunistă. PNL-Gheorghe Brătianu a fost solicitat să participe la guvernare de majoritatea guvernelor formate în perioada 1930-1938. Insistența
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sinuoasă, oscilând între simpatie, dezaprobare, critică și pact electoral. Explicația constă în faptul că, prin tenta naționalistă a programului adoptat după 1933, georgiștii s-au apropiat de unele din punctele de vedere susținute de legionari, respingând însă aspectele extremiste ale naționalismului lor, precum șovinismul și violența. Semnalând desființarea abuzivă a acestei organizații, în noiembrie 1933 și măsurile dure luate de guvern față de legionari, în 1937, georgiștii dezaprobau aceste acte, învinuind guvernul că încălcase legile statului, care își pierdea, astfel, calitatea de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dreptul său firesc la muncă și la viață. Români! Vremurile sunt grele. Ne stăpânește minciuna; ea caută și astăzi să vă fure încrederea și nădejdea cu vorbe umflate și goale. Spre a izbândi mai deplin a cutezat să îmbrace haina naționalismului. Noi v-am spus-o de mult: programele și cuvintele cântăresc atâta cât trag în cumpăna judecății voastre, oamenii. Ne cunoașteți. Mâinile noastre sunt libere. Mâinile noastre sunt curate. Avem deplină încredere în puterea și virtuțile neamului. Prin ele vom
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
staff"-ului intelectual social-democratic la Partidul Național Liberal, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Sibiu, 1995, nr. 2. Launay, Jacques, A cincea valiză. Titulescu și Europa, versiune românească de Stelian Țurlea, Editura Agni, București, 1993. Livezeanu, Irina, Cultură și naționalism în România Mare 1918-1930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998. Mamina, Ion, Consilii de Coroană, Editura Enciclopedică, București, 1997. Mamina, Al., "4 martie 1871 Liberalii radicali: de la idealism la pragmatism", în Magazin Istoric, 1999, nr. 1, pp. 22-23
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Romania, Claudiu D. Tufiș Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Mass-media și democrația în România postcomunistă, Daniel Șandru, Sorin Bocancea Miturile politice în România contemporană, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice în România postcomunistă, Sergiu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Mass-media și democrația în România postcomunistă, Daniel Șandru, Sorin Bocancea Miturile politice în România contemporană, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Poliarhiile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Giurescu ar fi afirmat, la Focșani, că "și alte lucruri vor mai veni la rând". "Curentul", nr. 2125, 1 ianuarie 1934, p. 13. 724 Articolul "Destindere". "Mișcarea", nr. 896, 13 ianuarie 1934, p. 1. 725 Ibidem; Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în România Mare 19181930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998, p. 281. 726 Răspunzând la Cameră unei interpelări venite din partea georgiștilor și a național-țărăniștilor, pe tema asasinării premierului, I.G. Duca, V. Iamandi afirma: "ați crezut că veți putea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pregătiți să-și asume acțiunea, au simțit că era momentul oportun. În mod oarecum similar (păstrând proporțiile, desigur), Felicia Mărgineanu nu ar fi umplut, probabil, piața din Stockholm Schimbările spațiului public în era social media 151 pentru un protest împotriva naționalismului dacă nu ar fi fost îndeplinite cele două condiții: ideologic, exista în rândul multor suedezi nevoia de a exprima dezacordul față de o evoluție politică; psihologic, era momentul potrivit, pentru că un partid cu valori discutabile tocmai intrase în parlament. În acest
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
război, în majoritate, bineînțeles, dorind a ne întoarce acasă, unde eram așteptați de familii. În sfârșit, războiul s-a terminat și acum intervine una din cele mai monstruoase acțiuni engleze: pentru a opri într-o oarecare măsură procesul de independență, naționalismul în creștere de după Primul Război Mondial, alimentat prin lupta lui Gandhi, o acțiune ce nu putea să ilustreze mai bine "perfidul Albion": acuzați de colaboraționism cu germanii un tribunal improvizat tribunal militar englez, în care judecători au fost numiți ofițeri
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
puri și intransigenți“, adică legionarii al căror șef este inspirat de „grația divină“. „Intolerant ca toate marile dogme“ (Blaga va zice că „lupul este setos de sânge ca o dogmă“), arată autorul acestui Crez de generație, prefațat de Nae Ionescu, „naționalismul concepe societatea ca pe o mare armată“, naționalistul fiind „un ostaș în slujba unei credințe“, care „se comportă ca și cum ar face-o într-un război“ - „Esențialul este spiritul de jertfă“, luptătorul naționalist fiind chiar mai mult decât atât: „erou, preot
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vivere pericolosamente, citată ca „cea mai lapidară concretizare a vitalității creatoare“, exaltă „valoarea etică a forței“. Încercând să-și înaripeze cuvintele ca și Eminescu, profetul său pe care-l ascultă cu pietate și fervoare, Vasile Marin îi avertizează pe adversarii naționalismului: „să ia aminte rahiticii intelectului strânși în țarcurile democrației comunizante: nu cu zeama roză a conferințelor politice ori cumpăna muiată în cerneala de boz a indiferenței se pregătesc marile transformări“. El însuși devine profet: „Sunt semne. Încheieturile lumii vechi trosnesc
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și eu, întâmplător, printre curioși. În același an, Nae Ionescu scria, formulându-și și el în ton religios ideile: „Pentru mântuirea nației noastre, Dumnezeu trebuia să accepte jertfa lui Moța, așa după cum, pentru mântuirea neamului omenesc, a acceptat jertfa Mielului.“ Naționalismul pendula între vizionarismul eminescian, nimicind din priviri inamicul, adică societatea „în plină descompunere, roasă de scepticism și egoism feroce, coaptă să cadă pradă barbarilor de afară și dinăuntru“ - cum spune Traian Brăileanu și „cruzimile de tigru, auzurile de câine“ slăvite
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
stupoare când mi-a picat în mână revista, pentru că nu-mi aminteam deloc de el și nu mi recunoșteam stilul, deși ar fi trebuit să mă simt flatat, căci nu-i lipsesc căldura și grația și-i lipsește parcă găunoșenia naționalismului acelor vremi. Dar ideea vinei noastre cea de toate zilele, apăsat și insistent prezentată acolo, s-ar fi cuvenit să-mi deștepte amintirea, confirmându mi o reală, îmbucurătoare și de mirare continuitate după atâtea decenii - cât o lungă viață. Nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]