4,789 matches
-
ocrotită prin norma de la art. 371 din Codul penal, anume ordinea și liniștea publică. Din acest considerent este posibil ca infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice să intre în concurs ideal cu o infracțiune contra persoanei, valorile sociale ocrotite prin normele de incriminare fiind diferite. S-a concluzionat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal nu trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, iar în
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
sunt fondurile din bugetul general al Uniunii Europene, nu și fondurile din bugetul de stat. În situația în care Înalta Curte de Casație și Justiție ar reține că norma prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 ar ocroti atât fondurile din bugetul general al Uniunii Europene, cât și fondurile din bugetul de stat, a considerat că la încadrarea juridică a faptei ar trebui reținută doar infracțiunea prevăzută în legea specială. Totodată, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, în
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
a faptei ar trebui reținută doar infracțiunea prevăzută în legea specială. Totodată, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, în situația în care Înalta Curte de Casație și Justiție ar considera că textul art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 ocrotește doar fondurile din bugetul general al Uniunii Europene, consecința acestei interpretări ar consta în lipsirea de ocrotire a fondurilor din bugetul național, astfel că încadrarea juridică corectă este fie aceea de concurs între infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
vizate de sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu ne aflăm în prezența unui concurs de norme juridice, ci în prezența a două tipuri de norme juridice, una generală și una specială, care însă ocrotesc valori sociale diferite. Ca atare, în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași cauză atât bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, cât și bugetului de stat, ar trebui reținut la încadrarea juridică un concurs
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
pluralitatea de patrimonii lezate printr-o acțiune ilicită unică nu este de natură a atrage eo ipso incidența unui concurs ideal de infracțiuni. A mai apreciat că, exceptând infracțiunile complexe al căror obiect juridic secundar îl constituie relații sociale ce ocrotesc drepturi ale persoanei, ori de câte ori prin acțiunea/inacțiunea unică a autorului se aduce atingere unui număr de două sau mai multe patrimonii, va exista o singură infracțiune contra patrimoniului, cu mai multe persoane vătămate, iar nu atâtea infracțiuni câte victime sunt
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
persoane vătămate, iar nu atâtea infracțiuni câte victime sunt, parchetul a precizat că, deși este principial corectă, nu este incidentă în cauzele ce formează obiectul prezentei analize, nefiind valabilă când legiuitorul și-a exprimat, în mod neechivoc, intenția de a ocroti prin incriminare un anumit patrimoniu, cum este cazul infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , care incriminează, exclusiv, lezarea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, rămânând în afara sancțiunii
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
alin. (2) din Legea fundamentală în cazul adoptării Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 , norma-cadru în materia hotărârilor, invocând câteva decizii ale Curții Constituționale pronunțate în spețe diferite, Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că aceștia fac abstracție de interesul public ocrotit prin norma constituțională înscrisă în art. 31 alin. (5), obligație care a fost transpusă în reglementarea-cadru în materie, Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, adoptată cu majoritate absolută. Or
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
itinerarea corectă a obiectelor; ... d) prevenirea apariției dăunătorilor biologici prin măsuri generale și specifice de igienă; combaterea factorilor biologici, sub supravegherea biologilor specializați; ... e) prevenirea apariției focarelor de incendii; ... f) asigurarea securității bunurilor ocrotite; ... g) interzicerea folosirii bunurilor de patrimoniu ocrotite la organizarea de spectacole, ca recuzită cinematografică. ... ---------- Lit. g) a art. 25 a fost modificată de lit. g) a art. unic din LEGEA nr. 41 din 24 mai 1995 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 30 mai 1995. Articolul
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
itinerarea corectă a obiectelor; ... d) prevenirea apariției dăunătorilor biologici prin măsuri generale și specifice de igienă; combaterea factorilor biologici, sub supravegherea biologilor specializați; ... e) prevenirea apariției focarelor de incendii; ... f) asigurarea securității bunurilor ocrotite; ... g) interzicerea folosirii bunurilor de patrimoniu ocrotite la organizarea de spectacole, ca recuzită cinematografică. ... ---------- Lit. g) a art. 25 a fost modificată de lit. g) a art. unic din LEGEA nr. 41 din 24 mai 1995 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 30 mai 1995. Articolul
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
comunică lunar Ministerului Justiției informațiile privind sumele virate în acest cont. Articolul 48 (1) Avansarea remunerației curatorului special numit de instanță în condițiile art. 58 și 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. ... (2) Instanța poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remunerației curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. ... (3
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanță fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligația de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu și se comunică de îndată organelor competente. ART. 46 este aplicabil. ... (3) Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul și este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistenței juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia. Articolul 50 (1) Nivelul taxelor judiciare
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori, au provocat degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu scopul de a ocroti zona agricolă prin mărginirea și dirijarea organizată a apelor Ialomiței. Localitatea s-a format în jurul anului 1760 prin contopirea așezărilor Șerbănești (atestată documentar la 26 septembrie 1538) cu Podurile de Jos și Podurile de Sus (menționate documentar în 1461) și
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Roumanie : Valachie - Moldavie - Dobrudja", Paris 1917, la pagina 299. După o legendă locală, denumirea ar proveni de la cele două "maiuri”, unelte țărănești care s-ar fi folosit în această așezare. Între localitățile Doi Mai și Vama Veche, litoralul este teoretic ocrotit de aria protejată Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai (arie terestră și maritimă cu mai mult de 250 specii de floră și faună marină), dar practic, lipsa de fonduri și de informare duce la o exploatare și o poluare a
2 Mai, Constanța () [Corola-website/Science/301133_a_302462]
-
la est de orașul Podu Iloaiei. Este deservită de șoseaua județeană DJ280C, care o leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Ducă (unde se termină în DN24 și spre sud în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). În comuna Dobrovăț se află pădurea Pietrosu, arie protejată de tip forestier în care sunt ocrotite specii de fag, carpen și tei argintiu. Spre marginea de sud a unor păduri dese, într-o poiana mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
comună trece și calea ferată Iași-Ungheni, pe care nu este însă deservită de nicio stație, cea mai apropiată fiind Iași. În comuna Holboca se află pădurea Dancu-Iași și acumularea Chirița, arii protejate (prima forestieră, a doua acvatică) în care sunt ocrotite multiple specii arboricole, respectiv piscicole. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holboca se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,97%), cu o minoritate de
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
comunei, prin comună vecină Gherăești din județul vecin Neamț, acolo existând și un scurt drum comunal care leagă satul Iugani de acea șosea. În comuna Mircești se află și Lunca Mircești (Vasile Alecsandri), arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite mai multe specii de arbori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mircești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28%). Pentru 2,48% din
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
duce spre est la Iași și spre sud-vest la Voinești, Țibana, Țibănești, si mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D). Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei argintiu. Comună Miroslava are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvara, vara, toamna și iarna. Diferențele locale climatice se datoresc mai mult altitudinii și latitudinii
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
muntele Ida, unde a fost crescut de nimfe. Mai târziu s-a căsătorit cu Creusa, una dintre fiicele regelui Priam al Troiei, și a avut un fiu, pe Ascanius. A participat la războiul troian și s-a luptat vitejește, fiind ocrotit în luptă de Afrodita și de Poseidon, mai ales împotriva eroilor ahei Ahile și Diomede. După unii, în urma dezastrului Troiei ar fi preluat conducerea supraviețuitorilor din cetatea lui Priam, întemeind o nouă cetate pe locul celei distruse. După alții, în timpul
Aeneas () [Corola-website/Science/300141_a_301470]
-
zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul alpin înflorește bujorul de munte ("Rhododendron kotschyi"), care se prezintă sub forma unei inflorescențe parfumate, de un
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
luna iunie obișnuiesc să urce, cu mic cu mare, la "sărbătoarea bujorului". Lanțul Munțiilor Făgăraș adăpostește o faună bogată, atât în zonele subalpine, acoperite de cele mai multe ori de păduri întinse, cât și în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]