8,467 matches
-
ei doar iarbă crudă. Până și munții au îmbătrânit, s-au coborât, neinteresați de nori. Monotonia a pus din nou stăpânire pe acest loc până când - minune! - piatra a dat naștere unei noi surse de viață, repede la vale a curs pârâul și s-a mărit, s-a lărgit, a străpuns prin munte și a devenit un râu voinic și dătător de viață, căci odată cu el au început să apară flori și valea a căpătat un scop cu trecerea timpului: să impresioneze
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
decât să ne întoarcem. În momentul în care o luasem spre palat, am văzut cea mai bătrână față pe care o văzusem vreodată - o vânzătoare de ierburi a cărei piele neagră era brăzdadă de linii ca valea secată a unui pârâu. M-am așezat pe pătura ei și am ascultat-o bolborosind despre o alifie bună pentru durerile de spate. Dar când am întins mâna să iau o rădăcină necunoscută, m-a apucat de încheietură și s-a uitat fix în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
căscată la priveliștea din fața mea. Satul ăsta e absolut uluitor de frumos. Habar n-am avut. Mă uit în jur și privirea îmi zăbovește cu nesaț asupra zidurilor vechi, de culoarea mierii. Șirurile de case vechi cu acoperișuri foarte abrupte. Pârâul mărginit de sălcii. Mai sus pe drum se vede pub-ul pe care l-am remarcat în prima noapte, cu fațada ornată cu coșuri de flori. În depărtare, se aude tropot de cai. Nu există absolut nimic care să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în tonul lui o urmă de mândrie. Cam plin de turiști, dar... Ridică din umeri. — Habar n-am avut ! Pornim mai departe, dar eu nu mă pot opri să nu mă uit în jur, cu ochii mari. Ia uite la pârâul ăla ! Ia uite, ce bisericuță superbă ! Mă simt ca un copil care descoperă o jucărie nouă. Nu am prea fost la țară până acum. Întotdeauna fie am stat în Londra, fie am plecat în străinătate. Am fost în Toscana de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fost în Toscana de atâtea ori că nici nu mai știu și la un moment dat, când mama a fost detașată la post acolo, am stat șase luni la New York. Dar n-am fost în viața mea la Cotswolds. Traversăm pârâul pe un pod vechi, de piatră, în arcadă. Mă opresc o clipă pe pod și mă uit la rățuște și la lebede. — E pur și simplu splendid. Trag aer în piept adânc. Absolut superb. — N-ai văzut nimic din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tendoanele. Când m-am sculat de sub el, nu mi-am mai găsit sulița. Omul acela frumos pe care avea să-l ia Umbra se târa pe coate, ținându-se cu amândouă mâinile de beregată, iar printre degete i se scurgeau pârâuri groase de sânge. M-am repezit și i-am săltat de jos toporul pe care Îl scăpase, dar am auzit tropot de pași grăbiți și m-am răsucit, la timp ca să văd un vânător negru cum azvârle cu sulița spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
puțin din Uriașa, Iliuță simte că poarta chiar i se deschide și intrând înăuntru, dă de căldură. În căldura asta, teama se topește, iar pe copil îl prinde un fel de plăcută dulceață, de parcă i-ar curge prin piept un pârâu de zahăr ars. Odată, a tras și el pe furiș un gât din sticla lui taică-su și a simțit ceva tot cam așa. Dar ăla era rachiu, arde prea tare. Acuma parcă ar purta un lămpaș în piept, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și a ieșit să admire peisajul toamnei. Ea pictează cerul albastru cu un soare puternic strălucitor, dar în pictură se mai găsește și covorul jucăuș al frunzelor și copaci mișcați de vântul lent și plăcut... Denișa a mai pictat și pârâul minunat care curge lin, iar sunetul picăturilor de apă care se scurg pe pietrele uscate sfârâie formând un cântec miraculos ce te pune pe gânduri mereu când îl auzi. Denișa a terminat pictură și intră în casă. Așa se sfârșește
Toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Denisa Eavorschi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_674]
-
lacrimi, cu presimțământul vinovăției. Noaptea... după miezul nopții, se trezea și murmura plângând încet... ”...Mi-ampărăsit mama singură acasă Intr-o casă pardosită cu necazuri și lut, In noaptea aceea cu zăpadă. Ingerii călăreau pe umerii mei Vocea mamei îngheța pe pârâu. Si nu vedeam sfârșitul în față, îngerii căzură în urmă pe drum... Mi-am părăsit mama, singură acasă Intr-o casă pardosită cu necazuri...” Incet... tot mai încet, murmura cântecelul de jale al mamei sale până adormea... "Prietenul” le întreținea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
sud-est, că locul din care izvorăște râul Bârladului (din sudul Câmpiei Moldovei) nu dispune de o ramificație care să acopere o suprafață mare, ci dimpotrivă în jurul său are grupate localitățile Valea Ursului, Giurgeni, Valea Enei, Oniceni, Mărmureni și Bozieni, iar pârâul Pâncești (nume preluat de la localitatea din apropiere) împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna, Vasluiețul și Crasna. Printre localitățile care se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac, Țibana și Țibănești (în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv cu acumularea de la Tângujei, urmează Voinești (în zona de influență a Stavnicului), Ipatele, Mironeasa (pe malurile Velnei), Schitu Duca, Dobrovăț, Ciortești (în preajma pârâului Vasluieț) și Dolhești (pe Crasna). Prin localitățile Dagâța, tangențial Tansa și Băcești trece pârâul Gârbovăț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac, Țibana și Țibănești (în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv cu acumularea de la Tângujei, urmează Voinești (în zona de influență a Stavnicului), Ipatele, Mironeasa (pe malurile Velnei), Schitu Duca, Dobrovăț, Ciortești (în preajma pârâului Vasluieț) și Dolhești (pe Crasna). Prin localitățile Dagâța, tangențial Tansa și Băcești trece pârâul Gârbovăț, care se varsă în Bârlad, după Băcești (jud. Vaslui). La ieșirea din județul Neamț, cursul Bârladului își continuă traseul prin localități ale județului Vaslui, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv cu acumularea de la Tângujei, urmează Voinești (în zona de influență a Stavnicului), Ipatele, Mironeasa (pe malurile Velnei), Schitu Duca, Dobrovăț, Ciortești (în preajma pârâului Vasluieț) și Dolhești (pe Crasna). Prin localitățile Dagâța, tangențial Tansa și Băcești trece pârâul Gârbovăț, care se varsă în Bârlad, după Băcești (jud. Vaslui). La ieșirea din județul Neamț, cursul Bârladului își continuă traseul prin localități ale județului Vaslui, iar o mare parte din afluenții săi, care au irigat zona de sud a județului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pe partea dreaptă ai Bârladului sunt Stemnicul, care mărginește localitățile Oșești, Delești și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile Dragomirești, Aldești, Iana, Pogana, Perieni, Ivești), pe care se află și acumularea Cuibul Vulturilor, iar în pârâul Tutova se varsă Iezerul, care se învecinează
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Albastră. De asemenea, în Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile Dragomirești, Aldești, Iana, Pogana, Perieni, Ivești), pe care se află și acumularea Cuibul Vulturilor, iar în pârâul Tutova se varsă Iezerul, care se învecinează cu localitățile Ivănești, Voinești și Gherghești. Doi dintre afluenții ce străbat județul Vaslui (Racova și Tutova) vin dinspre teritoriul Bacăului, astfel că pe cursul Racovei se află acumularea de la Pușcași, iar pe malurile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață au dat la iveală multe fragmente ceramice, datând din secolele V/VI-XI, care denotă nu doar descoperiri izolate, ci prezența unor complexe de locuire, precum așezarea de la Dagâța-Iași
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Bârzești-Ștefan cel Mare (punctul Stația C.F.R.), în 1959 și N. Zaharia, V. Palade la Podu-Pietriș, comuna Ciocani (punctul Marginea vestică a satului). Dintre ultimii amintiți, doar N. Zaharia a fost la Ivești (punctul La Grădinărie) și Sofronești-Todirești (punctul La Pârâu), cea din urmă fiind verificată pe teren și de Gh. Coman în 1976. De asemenea, îi mai amintim pe C. Buraga, N. Zaharia, Em. Zaharia (1956-1957;1960-1961) pentru Bereasa-Dănești (punctele La Răvnic și La Șipot) și pe M. Petrescu-Dîmbovița, Em
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sporit de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau îndeosebi un climat natural protector: vetrele unor stațiuni nu depășeau ca altitudine fundul (obârșia) văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni, prisăci, oferind un topoclimat de adăpost pentru cei care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic, față de câteva stațiuni răsfirate din jurul afluenților Vaslui, Lohan și Crasna. grupul situat de-o parte și de alta a cursului mijlociu al Bârladului, împreună cu văile Idricii, Bogdana și Bogdănița, ce devansează puținele așezări din apropierea pârâurilor Zorleni, Jarovăț și Corozel, ultimul fiind lipsit total de prezența siturilor. complexele închise din preajma râurilor Berheci și Zeletin, comparativ cu cele existente pe văile Tutovei, Iezerului sau Racovei. Harta II (Anexa 2): descoperirile din secolele VIII-IX siturile din zona de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este structurat pe așezări, morminte izolate/necropole, monede izolate-tezaure și descoperiri izolate, toate vestigiile fiind descrise în ordinea alfabetică a localităților. I. Repertoriul așezărilor din secolele V/VI-XI 1. Albești (comuna Albești), județul Vaslui a) Cantonul Silvic: pe stânga Pârâului Idrici, în jurul Cantonului Silvic aflat în pădurea Tâlhărești, s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 37
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, 1968. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 37. b) Moșeni: într-o zonă situată pe două pante (la 400m sud de sat), din apropierea unor izvoare ale Pârâului Albești, s-au descoperit fragmente ceramice diverse, care indică prezența unei stațiuni arheologice, cu niveluri de locuire neîntrerupte, din secolele V-VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 48; Teodor 1997c, p. 39. 4. Armășeni (comuna Bunești-Averești), județul Vaslui a) Moara Negruți: la circa 200m de moara menționată și la aproximativ 2 km sud de sat, pe stânga Pârâului Crasna, s-au descoperit fragmente de vase-borcan modelate la mână, caracteristice secolelor VI-VII, precum și cioburi, făcute la roată, ornamentate cu incizii, specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1975. V. Bazargiuc a efectuat un sondaj în 1977. Materialul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 256; Teodor 1997c, p. 45. 10. Bâcu (comuna Ipatele), județul Iași a) Pe beci: pe un bot de deal aflat la sud de drumul spre Satu Nou, mărginit la est de Pârâul Stavnic și la vest de drumul spre Frenciugi, s-au găsit fragmente de vase modelate la mâna și la roată, caracteristice secolelor V-VI, împreună cu fragmente de amfore romano-bizantine din aceiași perioadă de timp. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor, 1959. Materialul inedit se află la Institutul de Arheologie Iași și în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 48. b) Vatra satului: de-o parte și de alta a Pârâului Muntenești, la nord și vest de școală, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 231. 13. Bereasa (comuna Dănești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]