13,759 matches
-
identificare, lipită simetric în plan pe recipient; la cutia metalică se admit ușoare deformări la corp, dar nu la falt; - interior - curat; capacul și cutia metalică fără pete de rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare Aspectul conținutului - lichid omogen cu particule fine de pulpa în suspensie, cu o ușoară tendința de separare prin sedimentare; nu este admisă prezenta semințelor, fragmentelor de semințe, fragmentelor de coji, a părților verzi, a particulelor negre Consistenta - fluidă, normală, de lichid în amestec cu pulpa Culoarea
NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147031_a_148360]
-
rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare Aspectul conținutului - lichid omogen cu particule fine de pulpa în suspensie, cu o ușoară tendința de separare prin sedimentare; nu este admisă prezenta semințelor, fragmentelor de semințe, fragmentelor de coji, a părților verzi, a particulelor negre Consistenta - fluidă, normală, de lichid în amestec cu pulpa Culoarea - specifica componentelor utilizate; la sucul de �� tomate culoarea este roșie sau roșie-portocalie, caracteristica soiului de tomate Gustul și mirosul - plăcut, bine exprimat, caracteristic componentelor; nu sunt admise gustul și
NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147031_a_148360]
-
condițiile specifice fiecărei captări, astfel încât ariile delimitate să asigure protecția corespunzătoare gradului lor de risc: ... a) la dimensionarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever și cu regim de restricții se utilizează, de regulă, criteriul timpului de tranzit al unei particule de apă hidrodinamic active, folosindu-se în calcule caracteristicile și parametrii hidrogeologici ai acviferului; mărimea zonei de protecție sanitară cu regim sever a surselor subterane se determina astfel încât să fie asigurată o durată de parcurgere de minimum 20 de zile
HOTĂRÎRE nr. 101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117665_a_118994]
-
lemnoase neadmise la export în anul 1996 Nr. Poziția Denumirea produsului crt. tarifara 1. 4401.10.00 Lemn de foc sub formă de trunchiuri, bușteni, �� ramuri, vreascuri sau forme similare 2. 4401.21.00 Lemn sub formă de plăci sau particule de conifere 3. 4401.22.00 Altele decât conifere 4. 4401.30.10 Rumeguș 5. 4401.30.90 Altele - deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate sub formă de bușteni, brichete, �� pelete sau sub forme similare 6. 4403.10.10
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
contracție foarte redusă a copolimerului. Creșterea concentrației de LL în sistemul de reacție determină scăderea conversiei, a densității și a viscozității reduse a copoliamidelor 6.12 (tabelul 6) [71]. Ramanathan a obținut prin polimerizare în dispersie cu deschidere de ciclu particule sferice de copoliamide 6.12. Reacția s-a desfășurat în ulei de parafină, ca mediu de dispersie, la 170 °C, 800 rpm, în prezența a 5% stabilizator steric polimerizabil, iar ca inițiator și activator sau utilizat 6 moli% hidrură de
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
parafină, ca mediu de dispersie, la 170 °C, 800 rpm, în prezența a 5% stabilizator steric polimerizabil, iar ca inițiator și activator sau utilizat 6 moli% hidrură de sodiu (NaH) și 4 moli% fenilizocianat (C6H4NCO). S-a constatat că dimensiunile particulelor copoliamidice nu variază semnificativ cu variația concentrației de LL din sistemul de reacție (tabelul 7), dar sunt mai mari decât în cazul particulelor de PA 12 obținute prin polimerizarea laurolactamei în condiții similare. Este posibil ca această diferență să fie
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
utilizat 6 moli% hidrură de sodiu (NaH) și 4 moli% fenilizocianat (C6H4NCO). S-a constatat că dimensiunile particulelor copoliamidice nu variază semnificativ cu variația concentrației de LL din sistemul de reacție (tabelul 7), dar sunt mai mari decât în cazul particulelor de PA 12 obținute prin polimerizarea laurolactamei în condiții similare. Este posibil ca această diferență să fie determinată de solubilitatea diferită a monomerilor în mediul de dispersie. LL este solubilă în mediul de dispersie, ceea ce are ca rezultat o mai
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
dispersie. LL este solubilă în mediul de dispersie, ceea ce are ca rezultat o mai bună polimerizare în dispersie. CL nu este solubilă în uleiul de parafină și din acest motiv, când polimerizează, conduce la o polimerizare în suspensie, formându-se particule cu dimensiuni mai mari decât ale particulelor de PA 12. Observațiile sunt în concordanță cu mecanismul reacției de formare a particulelor prin polimerizare în dispersie propus de către grupul de cercetători condus de către Lascelles [86]. Polimerii copoliamidici prezintă un deosebit interes
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
dispersie, ceea ce are ca rezultat o mai bună polimerizare în dispersie. CL nu este solubilă în uleiul de parafină și din acest motiv, când polimerizează, conduce la o polimerizare în suspensie, formându-se particule cu dimensiuni mai mari decât ale particulelor de PA 12. Observațiile sunt în concordanță cu mecanismul reacției de formare a particulelor prin polimerizare în dispersie propus de către grupul de cercetători condus de către Lascelles [86]. Polimerii copoliamidici prezintă un deosebit interes practic deoarece oferă posibilitatea modelării proprietăților într-
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
solubilă în uleiul de parafină și din acest motiv, când polimerizează, conduce la o polimerizare în suspensie, formându-se particule cu dimensiuni mai mari decât ale particulelor de PA 12. Observațiile sunt în concordanță cu mecanismul reacției de formare a particulelor prin polimerizare în dispersie propus de către grupul de cercetători condus de către Lascelles [86]. Polimerii copoliamidici prezintă un deosebit interes practic deoarece oferă posibilitatea modelării proprietăților într-o foarte stânsă corelație cu cerințele societății de consum, ceea ce a determinat extinderea cercetărilor
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
amorfă față de fracțiunea de greutate a unităților de monomer în întregul copolimer. Sa constatat că, în regiunea de schimbare a tipului de cristalinitate, există o schimbare bruscă a compoziției în faza amorfă. Diagramele DSC și spectrele prin raze X ale particulelor din seria de copolimeri 6.12 sintetizați prin polimerizare în dispersie cu deschidere de ciclu, sunt prezente în figurile 18 și 19. Copolimerul care are în compoziție un exces de CL are o comportare termică similară cu PA 6. În
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
pH-ul vinului, 2,8-4,2, adică acid, proteinele - substanțe amfotere - capătă o încărcare electronegativă. Astfel, odată introdusă în vin, o astfel de substanță formează, împreună cu substanțele tanante din vin, încărcate electropozitiv, agregate cu aspect floconos care, în depunere, antrenează particulele de tulbureală de diverse origini, acumulându-le în drojdie. În realitate, caracterul amfoter al polipeptidelor, ce le conferă sarcina electrică, nu este valabil și în cazul poliamidelor, prin excelență macromolecule liniare ce pot poseda doar terminal câte două sarcini electrice
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
lor, foarte multe astfel de sarcini, provenite de la grupele carboxil și amino rămase neangajate în formarea policatenei. Singura cale prin care poliamidele exercită un efect clarificant, de altfel remarcat, rămâne deci o adsorbție la nivelul structurii lor secundare, exercitată asupra particulelor de tulbureală prin legături van der Waals. Introduse în vin, cele două poliamide amintite mai sus (nylon 6 și nylon 6/6) adsorb o parte din compușii fenolici condensați și o mare parte din proantocianidine, determinând o scădere a conținutului
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
ra fac circa 1.250.000 de Km :)) calculați singuri! În construcția autovehiculelor, în special după anul 2000, au fost troduse normele limitatoare de poluare numite norme EURO (EURO 1 la URO 5), ce permit cu ajutorul catalizatoarelor, a filtrelor de particule, a istemelor start-stop și a sistemelor moderne de injecție de benzină sau otorină, să facă motoarele cu ardere internă mai puțin nocive pentru mediu i implicit pentru oameni. În ciuda eforturilor tehnicienilor de a face motoare performante și puțin oluante, determinant
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
presiune insuficientă crește simțitor distanța de frânare pe suprafețele umede, prezintă un risc mărit de explozie, reduce durata de viață a anvelopei, duce la creșterea consumului de carburant și, nu în ultimul rând, are un impact negativ asupra mediului prin particulele degajate în atmosferă prin creșterea rezistenței la rulare. 2. Permutarea roților la circa 10.000Km. Permutarea are în vedere rotirea roților, adică schimbarea poziției în care sunt montate, în așa fel încât pe durata de viață normală de 40.000Km
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
perspectiva persoanei: * „privesc iarba și văd sute de fire individuale, fiecare are o formă diferită de a celorlalte și se mișcă în felul ei în vânt”; * „patul meu este înconjurat de pete mici, cărora le spunem stele... de fapt erau particule de praf...”; * mama mea era un miros și un glas, bunica era un miros și o țesătură, tata era un glas și lucrurile pe care mi le aducea, iar fratele meu mai mare era ceva în mișcare, ce modifica poziția
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
morfematică a substantivului cartea, vocala e este morfem de singular, iar vocala a, morfem al determinării definite, pentru substantive feminine la singular. La pronume dezinențele intră în mod frecvent în flexiunea internă a acestora, fiind cel mai adesea urmate de particula deictică -a, dar și de alte elemente lingvistice: acel-ui-a/acel-ei-a/acel-or-a. Intră între morfemele conjuncte și articolul definit, morfem al sensului categorial de determinare maximă sau definită: studentu-l, student-a, studenți-i. studente-le și, prin aceasta, marcă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceastălaltă,cealaltă) Plural Masculin: -ști(aceștia), -i(aceia, aceiași), -ști-...i (ceștilalți), i-...i (ceilalți) Feminin: -ste(acestea), -le(acelea, aceleași), -ste ...e (cestelalte), -le-...e (celelalte) Observații: La plural, flexiunea internă se întemeiază pe dezinențe, delimitate de rădăcină și particula deictică -a, uneori cu intervenția alternanțelor fonetice determinate de aceste dezinențe: -i-/-le: ace-i-a cf. -elev-i ace-le-a ste-le -(șt) i-/-(st)-e-: aceșt-i-a cf. artișt-i acest-e-a artist-e La pronumele compuse, opoziția masculin-feminin este accentuată de alternanța
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
DEMONSTRATIV" Sub aspect morfologic, adjectivul demonstrativ se deosebește de pronume, prin structură și prin caracterul dependent al corelațiilor de gen, număr și caz. Deosebirile de structură față de pronumele corespunzătoare caracterizează adjectivul demonstrativ numai când precede substantivul. Principala deosebire este absența particulei -a: acest om/acesta, acel om/acela. Nu prezintă această deosebire pronumele de identitate (același) și de diferențiere (celălalt, cestălalt): același om/același, celălalt om/celălalt. Alte deosebiri caracterizează numai formele de feminin singular: • absența particulei deictice -a lasă loc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Principala deosebire este absența particulei -a: acest om/acesta, acel om/acela. Nu prezintă această deosebire pronumele de identitate (același) și de diferențiere (celălalt, cestălalt): același om/același, celălalt om/celălalt. Alte deosebiri caracterizează numai formele de feminin singular: • absența particulei deictice -a lasă loc la nominativ-acuzativ dezinenței -ă: această fată/aceasta. • adjectivul de depărtare are la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma nominală este relativ liberă, dar poziția pe care o ocupă determină modificări în morfologia substantivului regent și în propria structură și morfologie. Când precede substantivul, acesta rămâne nedeterminat iar adjectivul este lipsit de particula -a și își modifică structura în funcție de genul, numărul și cazul substantivului. În flexiunea cazuală, substantivele feminine realizează opoziția numai la nivel dezinențial, fără intervenția morfemului determinării. Substantivele masculine rămân invariabile după caz. Singular N.Ac.: acest copil (M) - această fetiță
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte îndrăznețe.” Varianta adjectivală a pronumelui unu și a pronumelui de cuantificare distributivă câte unu prezintă și forma o, respectiv câte o: o casă, câte o casă. Observații: Forma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul dezinențelor: -i/-e (câți/câte) și pronumele compus al câtelea, la nivelul ambilor constituenți; dezinențial, primul constituent (-l/-Ø), prin flexiune internă, al doilea constituent (ă/ele): a câta/al câtelea. Observații: La forma de feminin, a câta, particula deictică a asimilează dezinența -ă, de altfel, niciodată reperabilă în texte autentice: a câtă + a ® a câta. Numărultc "Num\rul" Pronumele cine și câte câți sunt invariabile în interiorul opoziției singular-plural. Pronumele al câtelea este defectiv de plural. Pronumele care realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Câte ai citit tu? Pronumele care realizează genitiv-dativul prin dezinențe specific pronominale, diferențiate în funcție de gen și număr, înscrise în flexiune internă: Singular: -ui (M.): căruia -ei ( F.): căreia Plural: -or (M., F.): cărora În structura formelor de genitiv-dativ pronumele primește particula deictică -a. Pronumele cine cunoaște numai forme de singular și la G.D.; este lipsit de particula-a; forma, neregulată, se caracterizează prin dezinența de masculin -ui: cui. Distincția genitiv-dativ se realizează prin morfemul a, variabil în funcție de gen și număr, marcă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr, înscrise în flexiune internă: Singular: -ui (M.): căruia -ei ( F.): căreia Plural: -or (M., F.): cărora În structura formelor de genitiv-dativ pronumele primește particula deictică -a. Pronumele cine cunoaște numai forme de singular și la G.D.; este lipsit de particula-a; forma, neregulată, se caracterizează prin dezinența de masculin -ui: cui. Distincția genitiv-dativ se realizează prin morfemul a, variabil în funcție de gen și număr, marcă a cazului genitiv: A cui e vina? sau, indirect, prin prepozițiile care cer cazul genitiv: Împotriva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]