34,654 matches
-
în care abuzurile au fost frecvent constatate, ele au devenit obiectul de studiu predilect al unor profesioniști. Chiar dacă standardele elaborate în Occident au lacune, criticate adesea de cei din estul Europei, ele au avut rolul de a face ca serviciile penitenciare să funcționeze mai eficient pentru societate, pentru deținuți și pentru victime. Pentru ca tema civilizației să devină onestă, a trebuit să se descopere că îmbogățirea nu se produce în mod necesar pe seama altuia, ci prin schimbarea mentalităților despre pedeapsă. Scopul standardelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rășini, separarea locurilor de muncă de cele de cazare etc.). Rapoartele celor doi vădesc o bună cunoaștere a teoriilor din domeniul penologiei, a sistemelor auburnian și philadelphian, ele fiind prin originalitatea și rigoarea argumentației primele studii cunoscute din istoria științei penitenciare românești. Apariția închisorilor moderne Adevăratul întemeietor al închisorilor românești moderne este Ferdinand Dodun de Perrières, un francez adus de Grigore Ghica Vodă în Moldova în 1855, la recomandarea lui Anastasie Panu, și numit inspector general al închisorilor, funcție pe care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Perrières, un francez adus de Grigore Ghica Vodă în Moldova în 1855, la recomandarea lui Anastasie Panu, și numit inspector general al închisorilor, funcție pe care a deținut-o și după unirea Principatelor, pînă în 1876. El este ctitorul celor mai multe penitenciare existente pînă astăzi, elaborînd cele mai importante legi și regulamente penitenciare. Reforma inițiată în Moldova a fost extinsă și în Muntenia, el fiind artizanul unificării serviciilor închisorilor și al codului penal român (a lucrat la elaborarea lui sub coordonarea lui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1855, la recomandarea lui Anastasie Panu, și numit inspector general al închisorilor, funcție pe care a deținut-o și după unirea Principatelor, pînă în 1876. El este ctitorul celor mai multe penitenciare existente pînă astăzi, elaborînd cele mai importante legi și regulamente penitenciare. Reforma inițiată în Moldova a fost extinsă și în Muntenia, el fiind artizanul unificării serviciilor închisorilor și al codului penal român (a lucrat la elaborarea lui sub coordonarea lui Mihail Kogălniceanu), înlocuind "condicele criminalicești" domnești și trecînd administrația penitenciarelor în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regulamente penitenciare. Reforma inițiată în Moldova a fost extinsă și în Muntenia, el fiind artizanul unificării serviciilor închisorilor și al codului penal român (a lucrat la elaborarea lui sub coordonarea lui Mihail Kogălniceanu), înlocuind "condicele criminalicești" domnești și trecînd administrația penitenciarelor în subordinea Ministerului de Interne ("Departamentul din năuntru"). A construit primele închisori pentru minori, care erau scoși la munci agricole, a stabilit ca nimeni să nu fie ținut în închisoare decît pe baza unui mandat sau a unei hotărîri judecătorești
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuții recalcitranți (oprirea vizitelor familiei, a corespondenței, a plimbării zilnice, a hranei, osîndirea la mămăligă goală, trimiterea la carceră, încătușarea cu fiare la mîini și la picioare, bătaia aplicată doar de directorul închisorii etc.). A organizat ateliere în aproape toate penitenciarele, la Văcărești înființînd cuptoare de pîine, sere de flori (care au devenit principala sursă de aprovizionare a Capitalei), grădini de zarzavat, ateliere de tipografie (pînă în 1929, la Văcărești se tipăreau deseori acte, rapoarte și cărți oficiale), ateliere de olărit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Acest rol a fost bine explicat domnitorilor, de vreme ce atît Grigore Ghica Vodă, cît și principele Alexandru Ioan Cuza și regele Carol I l-au menținut în cea mai importantă funcție și au investit uriașe sume de bani în proiectul lui penitenciar. Prin acesta, el a reconfigurat raporturile de putere din societate, luînd principalilor actori politici (domni, boieri, preoți) cel mai important element al suveranității lor: dreptul de a pedepsi, sustrăgînd în același timp instituția și din mîinile autorităților judiciare. Prin această
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor încarcerate, în Ardeal predominînd deținuții maghiari, iar în Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea a fost o instituție pusă în slujba nivelării naționaliste (în penitenciarele din Transilvania era interzisă limba maghiară, erau aduși preponderent preoți ortodocși, lecțiile se făceau în limba română, gardienii erau de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fost o instituție pusă în slujba nivelării naționaliste (în penitenciarele din Transilvania era interzisă limba maghiară, erau aduși preponderent preoți ortodocși, lecțiile se făceau în limba română, gardienii erau de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
maghiară, erau aduși preponderent preoți ortodocși, lecțiile se făceau în limba română, gardienii erau de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
preoți ortodocși, lecțiile se făceau în limba română, gardienii erau de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
limba română, gardienii erau de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie, cursuri de matematică, istorie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie, cursuri de matematică, istorie, geografie etc., participau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie, cursuri de matematică, istorie, geografie etc., participau la serbări, concerte, filme, slujbe, aveau acces
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie, cursuri de matematică, istorie, geografie etc., participau la serbări, concerte, filme, slujbe, aveau acces la bibliotecă); au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bibliotecă); au apărut criterii de evaluare a comportamentului, permițînd reducerea pedepselor și eliberarea condiționată; s-au transferat închisorile din subordinea Ministerului de Interne în cea a Ministerului de Justiție. Mai presus de toate, s-a instituit un Consiliu superior al penitenciarelor, format din cadre didactice universitare recunoscute 260, care verificau permanent respectarea legilor, avînd putere de decizie în angajarea și disponibilizarea tuturor cadrelor, de la directorul general la cel mai nesemnificativ îngrijitor. Prestigiul lor a introdus România în circuitul științific penal internațional
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
numeroase lucrări memorialistice atît înainte de 1989264, cît mai ales imediat după această dată265. Iar Arhivele Totalitarismului, revista Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, a publicat regulat o serie de documente care au prezentat pe larg situația închisorilor. Refuzul Direcției Generale a Penitenciarelor de a publica după 1989 documentele din arhivele proprii a făcut ca reconstituirea mecanismelor de funcționare a penitenciarelor comuniste să fie fragmentară. Știm că prin decretul nr. 6 din ianuarie 1950 au fost arestați "cadre active ale partidelor burghezo-moșierești, vechile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Național pentru Studiul Totalitarismului, a publicat regulat o serie de documente care au prezentat pe larg situația închisorilor. Refuzul Direcției Generale a Penitenciarelor de a publica după 1989 documentele din arhivele proprii a făcut ca reconstituirea mecanismelor de funcționare a penitenciarelor comuniste să fie fragmentară. Știm că prin decretul nr. 6 din ianuarie 1950 au fost arestați "cadre active ale partidelor burghezo-moșierești, vechile structuri de securitate, chiaburii, rudele trădătorilor de patrie, ale spionilor și ale elementelor dușmănoase care au fugit din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Spre comparație, la Văcărești în perioada interbelică rar se ajungea la 1.000 de arestați, iar la Brăila nu se depășea numărul de 300 de deținuți. Venirea lui Alexandru Drăghici la conducerea Ministerului de Interne și a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea condițiilor de detenție, arestații fiind supuși nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedepselor, s-au desființat coloniile de muncă forțată, au fost înlăturați unii din vechii angajați fideli stalinismului, s-au angajat mai mulți oameni cu studii superioare, cei cu studii medii sau fără studii fiind excluși de la conducerea închisorilor. Pe lîngă penitenciare s-au înființat fabrici și întreprinderi care foloseau mîna de lucru a deținuților, unele din produsele rezultate fiind exportate în SUA, Germania, Olanda, în special mobilier, încălțăminte, textile. Datorită planurilor anuale și cincinale, producția realizată de deținuți a crescut într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuți: de la 4.000 eliberați în 1969 s-a ajuns la 22.056 în 1977 și la 41.184 în 1988. Regimul lui Ceaușescu nu a investit deloc în închisori, ba chiar a desființat multe dintre ele. Cele 45 de penitenciare, 25 de secții de deținere exterioare (sanatorii, spitale de boli psihice, școli de subofițeri) și 5 centre de reeducare a minorilor existente pînă în 1977 au fost considerate prea multe pentru un regim socialist care afirma permanent superioritatea față de cel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
considerate prea multe pentru un regim socialist care afirma permanent superioritatea față de cel capitalist criminal. Ca urmare a hotărîrii de a nu depăși numărul de 15.000 de deținuți anual s-a luat decizia de deființare a peste 70% din penitenciare (Decretul nr. 225/1977), rămînînd în funcțiune doar 16 închisori. Această decizie l-ar fi transformat pe Nicolae Ceaușescu într-unul din cei mai radicali reformatori penali din lume, dacă ea ar fi fost însoțită de o liberalizare a codului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tineri milițieni cu studii medii și superioare). Decretul nr. 11 din 26 ianuarie 1988 dat cu prilejul zilei de naștere a șefului statului a grațiat 41.182 de arestați și a desființat 10 secții de detenție exterioare și ulterior și Penitenciarul București, numărul mediu anual de deținuți recalculîndu-se la 25.000-30.000. Unii lideri comuniști au considerat 269 că închisorile și în special direcția centrală au fost ținta unui interes deosebit al spionajului sovietic, care și-a recrutat permanent oameni cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
munca în condiții foarte dure, fără asigurarea unui echipament corespunzător, calificarea în meserii neatractive (fierari, betoniști, zidari etc.), încurajarea delațiunii între arestați și între cadre, propaganda comunistă și naționalistă obligatorie la activitățile cultural-educative, mutările disciplinare tot mai frecvente de la un penitenciar la altul, interzicerea mijloacelor publice de informare (radio, televizor, ziare), pedepsele interne tot mai umilitoare toate acestea au creat un climat de nemulțumire, care a fost ușor de exploatat de ofițerii de informații cu ocazia grevei generale din decembrie 1989
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]