10,156 matches
-
cu icoane, așezate în funcție de sfinții reprezentați și de tehnica de reprezentare. Aici se aflau Hristoșii: Hrisots Emanuel al lui Isaia, Hrisots Mântuitorul, Coborârea lui Hrisots în Iad, Hrisots cu Ochii de Foc, Mântuitorul cu Barba Umedă, Mântuitorul care nu e pictat de mâini omenești. Lângă Hristoși se aflau Mariile (deși, desigur, ambele figuri erau prezente în înfățișări ale Nașterii): Fecioara Compasiunii, Maica Noastră de la Vladimir, Măicuța Noastră de la Kykkos, Maica Noastră Dătătoare de Refugiu și de Alinare. și apoi Sfinții: Sf.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Ochii lui îi confirmară înțelegerea. Mai am una pe care am primit-o astăzi. Am pus-o deoparte pentru dumneata, mai spuse el după care dispăru și se întoarse ținând un dreptunghi mic și întunecat de lemn pe care era pictată imaginea Mamei Eterne a lui Dumnezeu cu Pruncul Hristos în brațe. O ridică ca ea să o examineze și îi simți pe loc puterea în accelerarea bătăilor inimii. Vopeseaua aurie din fundal se cojea, iar vechimea vopselei nivela detaliile hainelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de mănăstire pe râul înghețat Zhidra. Ulitin zărea crucile din aer brăzdând văzduhul, cu soarele rece de iarnă exultând printre ele. Inima îi sta să-i sară din piept, însă el o liniștea. Nu sunt altcveva decât bârne de lemn pictate! Dar nu putea nega că la început era mut de uimire. Doar pentru o clipă apariția lor i se păru miraculoasă. Cum se poate așa ceva? Era vreo șmecherie la mijloc, trebuia să... Apoi se apropiară și mai mult. Pe măsură ce albia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
artă care are loc mâine În L.A. — Ah, Îmi pare rău, nu am vrut să... — Nu, nu, nu-i nimic, protestă femeia, mândră. E cel mai prost tablou pe care l-am făcut vreodată. De fapt, am renunțat să mai pictez serios cu ani În urmă. În pictură s-a spus cam totul. Nu puteam vinde nimic. Încă mai pictez, foarte rar... și ce mi se pare mai curios este că, cu cât mă iau mai puțin În serios, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nimic, protestă femeia, mândră. E cel mai prost tablou pe care l-am făcut vreodată. De fapt, am renunțat să mai pictez serios cu ani În urmă. În pictură s-a spus cam totul. Nu puteam vinde nimic. Încă mai pictez, foarte rar... și ce mi se pare mai curios este că, cu cât mă iau mai puțin În serios, cu atât vând mai ușor. Pe vremuri voiam ca tablourile mele să fie frumoase, să Însemne ceva, dar nimeni nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Cum adică ciudată? — Am avut o senzație curioasă când am văzut-o prima oară. Are ceva care mă sperie, dar mă și cucerește totodată. E cam băgăreață. Era singura de la petrecere care purta o rochie originală, cu motive etnice. Și pictează destul de excentric. Dar când am vorbit mi s-a părut foarte de treabă, caldă și generoasă. Mi-aș dori s-o cunosc, dar hai mai Întâi să bem ceva, doar noi două, șopti Diane conspirativ. Kitty acceptă bucuroasă. Mașina Înainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de lângă ea. — Iată, merge, zise ea. Bătrânul se uită surprins la ea. Kitty stinse din nou lumina. — E prea multă lumină așa. Îmi place luna În noaptea asta. Uitați-vă cum se revarsă prin fereastra asta. E un pictor cosmic, pictează tot, toarnă lumină În loc să se folosească de pensule și de culori și renunță la toate convențiile motivului central, ca Jackson Pollock. A dansat aproape În extaz pe pânze Împrăștiate pe podea, lăsând să curgă culoarea cu un control deplin. Luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe pânze Împrăștiate pe podea, lăsând să curgă culoarea cu un control deplin. Luna plină din noaptea asta. Are viața ei proprie, am Încercat să o las să intre. — De aceea ați stins luminile? Întrebă el. — Da. Vedeți luna? Nu pictează imagini, doar acțiuni, ca Pollock. Aprinse din nou lumina și se transformă din cititor În stele, În om de știință. Știați că, dacă vreți să priviți o celulă la microscop, trebuie să o ucideți? Celulele sunt viață, iar viața e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
un minut. Simțea nevoia unui spațiu deschis și ieși din casă, aproape alergând spre Central Park. Sufletul Îi rămăsese la dealurile verzi ale Californiei. Copacii dezgoliți Își profilau siluetele Întunecate pe fundalul albastru al cerului, soarele era paralizat, totul era pictat În alb. Oamenii erau Îmbrăcați ca niște eschimoși, cizmele scârțâiau ca discurile vechi pe stratul gros de zăpadă, iar respirația ei fierbinte ridica dâre albe de aburi În aerul Înghețat. Dădu ocol lacului, se uită la zgârie-norii ce se oglindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
decât mâinile, pentru că au compus vopseaua ca și cum descompuneau părțile constitutive ale unei note muzicale, pentru că s-au murdărit de culoare și au păstrat-o în interiorul profund al dermei, pentru că doar cu această cunoaștere invizibilă a degetelor va putea fi cândva pictată infinita pânză a viselor. Încrezător în ceea ce ochii își închipuie c-au văzut, creierul din cap afirmă că, în funcție de lumini și de umbre, de vânt și de liniște, de umezeală și de uscăciune, plaja e albă, sau galbenă, sau aurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
alături, acolo unde le-a lăsat Marta, și nu pe locul din spate cum a presupus câinele Găsit, iar aceste desene sunt singura și fragila lui busolă, din fericire ieșise din casă atunci când, timp de câteva momente, cea care le pictase a crezut ratată călătoria. Se spune că peisajul e o stare sufletească, că vedem lumea dinafară cu ochii dinăuntru, să fie pentru că aceste extraordinare organe interioare ale vederii n-au știut să vadă fabricile și hangarele, fumul ce devorează cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
uitase că, mai întâi, păpușile trebuiau șlefuite, apoi netezite neregularitățile suprafeței, defectele de finisaj, apoi curățate de praf și, cum un necaz nu vine niciodată singur, și o uitare, în general, aduce aminte de altele, de asemenea nu le poate picta cum plănuise, trecând de la o culoare la alta, succesiv, fără întrerupere, până la ultima tușă. Își amintea pagina de manual, acolo unde se spunea clar că numai când va fi bine uscată o culoare, se va aplica următoarea, Acum, da, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
unghii și depilat, sus și jos, pentru a atârna la gât, pentru a atârna de urechi, pentru a pune pe degete, pentru a clincăi la încheieturi, pentru a face și a desface, pentru a coase și a găti, pentru a picta și a șterge, pentru a mări și a micșora, pentru a îngroșa și a subția, pentru a lungi și a scurta, a umple și a goli, și spunând asta n-am spus nimic, de vreme ce n-ar fi suficienți optzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
în fugă, motivând că era bolnav și că o ceartă cu mine îi putea fi fatală. Ca să fie mai sigură și-a tras și ea un scaun, să asiste la discuție. Tata avea ochii prinși de cataractă și nu mai picta de un an. Doctorul nu-i mai dădea voie să fumeze din cauza unei boli de circulație, dar am mirosit că fuma pe ascuns. A dus mâna la buzunar, probabil ca să scoată o țigară, dar s-a oprit la jumătatea gestului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
se înghesuie lumea acolo. Nimeni nu se mai indignează dacă Jupiter îmbracă chiloți și ghete cu crampoane. Cu condiția să se priceapă să tragă un penalti sau să joace în ofsaid. Zeii nu au voie să scrie, să citească, să picteze, într-un cuvânt să fie intelectuali. Există o singură șansă dacă ții să fii zeu: să joci tenis, de pildă, și să fii mai bun decât alții. Dacă poți. Atunci, lumea te va recunoaște ca zeu, chiar dacă, după un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
refugiam. Și mai târziu când n-am pierdut nici un prilej pentru a repeta întruna: eu, mie, eu simt, eu, pentru mine, eu... Am fugit de drumurile normale, pe care, cu puțin noroc, îți poți umple viața iubind, chiar dacă n-ai pictat Capela Sixtină. Dar eu semănam demult cu taurii din arenă care nu mai văd la un moment dat decât o mică bucată de pânză. Și pot fi învinuiți taurii pentru asta? Nici măcar azi, când am altă perspectivă asupra lucrurilor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
melancolică au pus stăpânire pe mine. Aceste forme și sunete imaginate de mintea mea s-au materializat în lucrarea ”Anima Mundi” printr-o reprezentare mistică dominată de simbolul feminin ce reprezintă ”Sufletul Lumii” de deasupra Lumii. Deseori ascult muzică în timp ce pictez, dar niciodată nu mi-am propus voluntar să corelez cele două aspecte. În acest caz experimentul sugerat de Edi Apostu mi-a dezvăluit noi senzații, noi aspecte ale artei ”din spatele artei”. Cred că am înțeles cum muzica ne poate ajuta
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
era. Grupuri de enoriași, ridicate la luptă, au pichetat monumentul zi după zi, cîntînd imnuri și purtînd pancarte pe care scria „Tati, vino acasă!“ Cineva a pus, cu un spray de vopsea, sutien mamei și rochiță fetei. Ba chiar a pictat și un scutec bebelușului. Familia Tipică a devenit une cause célèbre despre care s-a vorbit chiar și la știrile naționale. În cele din urmă, municipalitatea a trimis Într-o noapte un buldozer să doboare statuia, omorînd În cursul acțiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pictură, cum ar fi Maestrul Teodoricus, un călugăr din Bohemia atît de Îngrozit că vreuna din lucrările sale devoționale ar fi putut ajunge În colecțiile Satanei că s-a crucificat singur. Nesăbuitule, fornăie Belzebut amintindu-și de Teodoricus, credeai că pictezi pentru Dumnezeu, inspirat de Îngeri, dar aveai să faci parte din cea mai mare galerie a lumii. Ar trebui, chiar ar trebui să-și mai viziteze comorile, ascunse În nenumăratele sale peșteri și să Înrămeze cîteva tablouri. CÎt despre Wakefield
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să valoreze un milion de dolari este unicitatea sa ca operă de artă realizată de unicul și inegalabilul Robert Motherwell. CÎnd vezi o pictură de Robert Motherwell, știi de la prima privire că Robert Motherwell habar nu avea ce urma să picteze Înainte de a se fi apucat de pictat. Valoarea picturii rezidă În ceea ce iese la iveală atunci cînd cineva habar nu are ce caută. Și asta se aplică atît lui Motherwell, cît și privitorului picturii lui Motherwell. CÎrcotașa strigă: — CÎnd se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
unicitatea sa ca operă de artă realizată de unicul și inegalabilul Robert Motherwell. CÎnd vezi o pictură de Robert Motherwell, știi de la prima privire că Robert Motherwell habar nu avea ce urma să picteze Înainte de a se fi apucat de pictat. Valoarea picturii rezidă În ceea ce iese la iveală atunci cînd cineva habar nu are ce caută. Și asta se aplică atît lui Motherwell, cît și privitorului picturii lui Motherwell. CÎrcotașa strigă: — CÎnd se vinde la solduri? Diavolul este Întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Neva, echipa HOFT, vor fi ghizii lui Wakefield. Maggie se alătură și ea grupului; ea n-a văzut casa niciodată. La poarta campusului Companiei, Sherrill Îi trece pe lista de intrări și se Înghesuie cu toții Într-un microbuz al Companiei pictat În culori vesele. Acesta trage În fața unei case care arată ca una din operele lui Frank Lloyd Wright, construită pe o coastă Înzăpezită. — Fără aparate foto, Îi previne Neva. Totul e Încă În stadiul de experiment. Wakefield ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Scena este tulburătoare, aproape dureroasă; femeile din trecutul lui au aceeași calitate repetitivă, Își dă seama, și Îl Întristează faptul că timpul le-a șters culoarea și dimensiunile. Chipul acesta seamănă cu un gigantic ou pe Paște, Înainte de a fi pictat, spune Tiffany. Îți dă fiori. Susan e și ea de acord. — Poate că ea Îi reprezintă pe cei uciși la Hiroshima, riscă ea o explicație. Dar chipul nu e tragic, e doar suprafață pură. Oricum ar fi, Orașul Femeilor Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
le păstrează să se simtă și el o zi în an. Nu prea avem pofte, că mai rău te amăgești. Cafeaua e interzisă. Nu știu de ce, că trebuie fierbător, poate. Și fierbător canci. Carioci la set, trei bune. Pensulă de pictat, nu se prea omoară lumea. Pix, să fie sculă mai frumoasă, ce n-a văzut hoțul de mult. Amărâte, la una-două de fumat. Foarfecă, ac e interzise. Vrei să coși, vine ofițerul, tai, coși, te razi, le scoți afară. Mierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
să fie gata de Crăciun, de Paște, de vreo zi a iubitei. Semn că tu, pușcăriaș, indiferent de pedeapsă, dai respect la mamă, iubită, bunică. După ce le-ai nenorocit viața. Pictura, după Băbuș Icoanele... cu pedeapsa asta, am început să pictez. Pe sticlă. Dată de doamna directoare, de doamna Marin. Cu un set de vopsele lucrez doi ani. Pe sticlă merge foarte puțin. Am reprodus ce-am văzut cu ani în urmă. O poză, în ziar, sau cum sunt iconițele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]