5,162 matches
-
economic, social și politic din care ele provin și în cadrul cărora își exercită efectele. NOTE 1 Baudrillard și adepții lui au fost aceia care au instaurat ruptura între societatea modernă și cea postmodernă. Pentru opiniile sale și ale altor teoreticieni postmoderni, vezi Kellner, 1989b și 1989c, Best și Kellner, 1991 și Kellner, 1994a. 2 Despre "post-fordism", vezi Harvey, 1989. Despre "capitalism dezorganizat", vezi Offe, 1985 și Lash și Urry, 1987. Despre "Societatea de risc", vezi Beck, 1992. 3 Această imagine despre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acestor teorii sociale, rolul acestora sau valoarea și limitele lor. Perspectivele teoretice pe care le voi schița sînt probabil foarte mult influențate de teoria critică a Școlii de la Frankfurt (vezi Kellner, 1989a și Bronner și Kellner, 1989) și de teoria postmodernă (vezi Kellner, 1989b, 1989c și Best și Kellner, 1991), deși mă bazez foarte mult și pe teoria feminismului și pe cea multiculturală, încercînd să dezvolt unele perspective teoretice noi pentru a ilumina momentul prezent. 8 Vezi Horward și Klare, 1972
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1990; Lepenies, 1988. 13 Noțiunea unei teorii sociale și a unor studii culturale pluriperspectivale este schițată în Kellner, 1991; Best și Kellner, 1991; este elaborată în cartea de față. 14 Jameson (1991) și Harvey (1989) combină teoria marxistă cu teoria postmodernă pentru a oferi noi perspective asupra societății contemporane, în timp ce alți teoreticieni iau poziții marxiste, weberiene, feministe cu privire la societatea contemporană, ori dezvoltă noi modele și perspective teoretice; pentru o vedere de ansamblu a perspectivelor contemporane în teoria socială, vezi Pitzer, 1990
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Vezi Kellner, 1989a, capitolele 5-8. 33 Discut despre politica identității mai detaliat în analiza asupra filmelor lui Spike Lee (cap. 4) și în cea asupra fenomenului Madona (cap. 7). 34 Majoritatea studiilor culturale nord-americane care au fost influențate de teoria postmodernă neglijează producția și economia politică. Nu sînt sigur dacă acest lucru se datorează influenței afirmațiilor lui Baudrillard cu privire la "sfîrșitul economiei politice" (1976) sau doar delăsării și a ignoranței din domeniul economiei politice ori a unei oarecare moliciuni a celor care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ci și maniera în care procesele și transformările istorice reale sînt abordate în gîndire, producînd gîndire, nu prin grandoarea "corectitudinii" acelei munci ci prin orientările ei fundamentale, prin condițiile ei de existență" (Hall, 1983:33). Aș spune că o turnură postmodernă este o astfel de schimbare semnificativă, deși importanța ei nu a fost pe deplin înregistrată în tradiția studiilor culturale britanice. 37 Aș fi de acord cu argumentul din urmă, însă editorii oferă o explicație foarte relativă a acestor termeni, definind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumite impulsuri moderne și care s-au revoltat împotriva formelor prestabilite ale culturii, încercînd să producă inovații în artă (și uneori și în viață). 38 Această tendință de a susține că terenul studiilor culturale e reprezentat de cultura ori societatea "postmodernă", fără a defini termenul și fără a oferi vreun argument, este foarte răspîndită. Editorii colecției de studii culturale canadiene (1993) declară, de asemenea, că: "Modernitatea a trecut în postmodernitate" (Blundell et al., 1993:8) și se referă la societățile contemporane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
defini termenul și fără a oferi vreun argument, este foarte răspîndită. Editorii colecției de studii culturale canadiene (1993) declară, de asemenea, că: "Modernitatea a trecut în postmodernitate" (Blundell et al., 1993:8) și se referă la societățile contemporane ca fiind "postmoderne" (ibid., 10). Nu există nici o argumentație, iar un termen extrem de complex și de contestat este astfel luat ca sinonim pentru societatea contemporană. În mod asemănător, Aronowitz (1993) are un capitol pe tema "Studiilor culturale în America postmodernistă" (167 ff), fără
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel luat ca sinonim pentru societatea contemporană. În mod asemănător, Aronowitz (1993) are un capitol pe tema "Studiilor culturale în America postmodernistă" (167 ff), fără să definească termenul ori să facă vreo argumentație. 39 Aproape toți cei care folosesc termenul "postmodern" dețin definiții diferite. 40 În anii din urmă, am încercat să cartografiem vicisitudinile postmodernității și să scot la iveală sensurile reale și neajunsurile discursurilor: vezi cartea mea despre Baudrillard (1989b), volumul despre Jameson (1989c); cartea mea despre teoria postmodernă, scrisă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
termenul "postmodern" dețin definiții diferite. 40 În anii din urmă, am încercat să cartografiem vicisitudinile postmodernității și să scot la iveală sensurile reale și neajunsurile discursurilor: vezi cartea mea despre Baudrillard (1989b), volumul despre Jameson (1989c); cartea mea despre teoria postmodernă, scrisă împreună cu Steve Best (1991) și compendiul meu cu scrierile lui Baudrillard (1994a). 41 Jameson susținea că "rupturile radicale între perioade nu implică de regulă schimbări complete de conținut ci mai curînd o restructurare a unui anumit număr de elemente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
folosesc cuvîntul fără să-l teoretizeze, pretind că există ceva acolo care poate fi numit "postmodernism" și care așteaptă doar să fie descoperit sau descris. Termenii de genul acesta își produc obiectele, făcînd ca anumite obiecte să fie etichetate drept "postmoderne" și altele nu. 44 De la început, au existat mulți indivizi, în cadrul fiecărei discipline, care au susținut că turnura postmodernă nu era decît o metodă ce poate fi ignorată cu ușurință, însă disputele nu mai conteneau, chiar fără participarea celor care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
doar să fie descoperit sau descris. Termenii de genul acesta își produc obiectele, făcînd ca anumite obiecte să fie etichetate drept "postmoderne" și altele nu. 44 De la început, au existat mulți indivizi, în cadrul fiecărei discipline, care au susținut că turnura postmodernă nu era decît o metodă ce poate fi ignorată cu ușurință, însă disputele nu mai conteneau, chiar fără participarea celor care ignorau fenomenul. Unii editori au susținut că interesul față de controversele postmoderne a început să scadă (vezi Rosenthal, 1992). Și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în cadrul fiecărei discipline, care au susținut că turnura postmodernă nu era decît o metodă ce poate fi ignorată cu ușurință, însă disputele nu mai conteneau, chiar fără participarea celor care ignorau fenomenul. Unii editori au susținut că interesul față de controversele postmoderne a început să scadă (vezi Rosenthal, 1992). Și totuși, jocul continuă... Capitolul 2 CULTURĂ MEDIA, POLITICĂ ȘI IDEOLOGIE. DE LA REAGAN LA RAMBO În studiile ce urmează voi porni de la o multitudine de tradiții cu scopul de a menține proiectul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel o sursă de cercetare socio-psihologică importantă, dezvăluind ceea ce simt și gîndesc audiențele la un moment dat. Se explică de ce psihanaliza continuă să își păstreze importanța pentru studiile culturale. Spre deosebire de conceptul de "superficialitate" a textelor culturale contemporane, reclamat de teoria postmodernă, aș susține că multe texte culturale de azi continuă să fie purtătoare de înțeles și cer modele hermeneutice de adîncime pentru a le pune în valoare sensurile și sfera efectelor posibile. Capitolele următoare vor avea în vedere aceste subiecte, arătînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și identității. Filmul Slacker permite o critică a modului în care cultura media infuzează pînă la saturație cultura tineretului contemporan și oferă materia primă din care tinerii extrag semnificații, identități și legături. Într-un anumit sens, filmul prezintă o viziune "postmodernă" a condiției grele a tineretului în societatea contemporană 19. Tinerii se abandonează momentului și aparent trăiesc viața în mod fragmentar, trecînd de la o activitate la alta, în cea mai mare parte din întîmplare, accidental. Nici unul dintre ei nu pare să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
hoinăreli nomade, pe legături întîmplătoare, pe un du-te-vino fără nici un sens și pe o viziune asupra vieții ca o serie de momente disparate de intensitate euforică, punctate de perioade de banalitate și lipsă de sens. Stilul filmului Slacker utilizează strategia postmodernă a fragmentării și descompunerii unității narative, prezentînd o serie de "felii" de existențe, fără o prea mare legătură unele cu altele, care se deplasează sinuos la suprafața lucrurilor, fără a căuta vreo semnificație mai profundă. Un tînăr acostează o fată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
face parte din categoria celor cu buget redus și evidențiază etosul inovator al cinematografiei independente. Într-o scenă de la începutul filmului, plasată într-o cafenea din Austin, un student ia în mînă un exemplar al colecției de eseuri despre cultura postmodernă publicată de Hal Foster, intitulată Antiestetica (1983), iar cartea lui Mark Berman asupra modernității și culturii moderne, intitulată All that is Solid Melts in to Air (1982), se vede undeva pe o masă. Cele două cărți menționate formulează atitudini estetice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
moderne, intitulată All that is Solid Melts in to Air (1982), se vede undeva pe o masă. Cele două cărți menționate formulează atitudini estetice contemporane opuse (modernism vs postmodernism). Consider că Linklater își propune să combine strategii estetice moderne și postmoderne și că filmul se plasează, așadar, între cele două curente 20. În plus, viziunea din Slacker a unei vieți cu multiple alternative, în care o mare varietate de indivizi își produc propriile semnificații poate avea efectul de a crea un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
puternic asupra publicului, dar din film nu aflăm cu claritate cum ar trebui să opunem rezistență puterii sau ce strategii politice ar trebui să adoptăm pentru a duce această luptă. Într-adevăr, am putea înțelege DRT ca pe o evacuare postmodernă a unor opțiuni politice viabile pentru negrii și oamenii de culoare din epoca modernă 10. Ceea ce înseamnă că am putea înțelege filmul și ca pe o demonstrație a faptului că, din punct de vedere politic, "să faci ce se cuvine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a faptului că, din punct de vedere politic, "să faci ce se cuvine" nu ajută cu nimic în problema sărăciei lipsite de speranță din ghetouri, a rasismului virulent și a lipsei de opțiuni și mișcări politice viabile. Din această perspectivă postmodernă, filmul proiectează o viziune sumbră și nihilistă asupra viitorului, marcată de lipsa speranței și de colapsul politicii negrilor din epoca modernă. În acest context, reforma politică și apelul lui Martin Luther King la nonviolență nu par să mai fie instrumente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
violenței sociale, demonstrînd că aceasta, în ultimă instanță, face rău oamenilor în vecinătatea cărora explodează. (Am putea vedea și evenimentele din Los Angeles, pe care filmul lui Lee le anticipează în mod neașteptat, într-o lumină similară). În această interpretare postmodernă, nu ne este clar care este puterea căreia trebuie să ne opunem, care sînt instrumentele pe care ar trebui să le folosim și ce țeluri ar trebui să avem. Această interpretare postmodernă nihilistă ne sugerează că politica modernă în întregul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
neașteptat, într-o lumină similară). În această interpretare postmodernă, nu ne este clar care este puterea căreia trebuie să ne opunem, care sînt instrumentele pe care ar trebui să le folosim și ce țeluri ar trebui să avem. Această interpretare postmodernă nihilistă ne sugerează că politica modernă în întregul ei este falimentară 11, că nici reforma, nici revoluția nu funcționează, că negrii din Statele Unite sînt condamnați la sărăcie lipsită de speranțe și la poziția subordonată a unei subclase exprimate fără cea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tineri și negri de la oraș. A devenit de asemenea și din ce în ce mai controversat în decursul ultimilor ani, așa cum voi arăta în secțiunea următoare, după ce voi fi indicat sensul prin care el nu poate și nici nu trebuie să fie descris ca "postmodern". Houston Baker descrie în mod constant rapul ca "postmodern" în virtutea prezenței "colajului lipsit de autor ori a preluării unor sunete și stiluri care mărturisesc o hibriditate deconstructivă. Linearitatea și evoluția în etape cedează teren în fața unei sincronicități amețitoare" (Baker, 1993b
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și din ce în ce mai controversat în decursul ultimilor ani, așa cum voi arăta în secțiunea următoare, după ce voi fi indicat sensul prin care el nu poate și nici nu trebuie să fie descris ca "postmodern". Houston Baker descrie în mod constant rapul ca "postmodern" în virtutea prezenței "colajului lipsit de autor ori a preluării unor sunete și stiluri care mărturisesc o hibriditate deconstructivă. Linearitatea și evoluția în etape cedează teren în fața unei sincronicități amețitoare" (Baker, 1993b:89). Rapul creează un colaj de sunete contemporane și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de "postmodernism" (cu mult diferit față de cel dat de Jameson, 1991), rapul este în mod disputabil modernist. Rapul este o formă extrem de expresivă, iar raperii au voci, stiluri și mesaje distincte, adesea legate de politica modernă. În opoziție cu textele postmoderne fragmentare, plate, unidimensionale și lipsite de continuitate, care nu se referă decît la ele însele ori cărora le lipsește profunzimea dată de sens, colajul realizat în majoritatea muzicii rap aduce adesea ceva nou în zona afirmațiilor politice, ceva întrucîtva diferit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
politice, ceva întrucîtva diferit de fragmentele de nonsens sau de sensul minimalist. Rapul se identifică adesea cu politici specifice, precum radicalismul negrilor din anii '60 ori afrocentrismul, mai curînd decît să devină o evacuare a politicii, ca în unele texte postmoderne 42. Albumele rap ale celor de la Public Enemy, Ice-T, Ice Cube ori Sister Souljah aduc ceva nou unei afirmații adesea coerente și, așa cum am notat, muzica lor este profund intertextuală, ducînd la crearea unei colectivități și a unor coduri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]