5,618 matches
-
sistematic de învățare ce implică asimilarea unor noi valori sau modele de acțiune. Oportunitatea schimbării culturii școlii este susținută și de studiile privitoare la acest fenomen și care evidențiază necesitatea operării reformei și în planul culturii organizaționale, profund marcată de prejudecăți, stereotipuri și reprezentări culturale care-și găsesc esența în caracterul birocratic al școlii. Acestea au favorizat în timp apariția unei "culturi a rutinei", adevărat blocaj în calea schimbării educaționale. Elementele acestei culturi sunt, în opinia lui Ș. Iosifescu (1999, p.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un comportament care nu se pliază pe statutul său; Rigiditatea rolurilor ce apare în situațiile în care individul păstrează un rol (comportament) care se potrivește în alte situații (de ex. profesorul care continuă să fie profesor și în timpul liber). b) Prejudecăți și stereotipuri. Conștient sau nu, fiecare individ se implică în actul de comunicare cu un anumit bagaj de prejudecăți și stereotipuri care, de cele mai multe ori, blochează comunicarea. Acestea reprezintă una dintre componentele reprezentării noastre despre celălalt. Aceștia reprezintă doar o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un rol (comportament) care se potrivește în alte situații (de ex. profesorul care continuă să fie profesor și în timpul liber). b) Prejudecăți și stereotipuri. Conștient sau nu, fiecare individ se implică în actul de comunicare cu un anumit bagaj de prejudecăți și stereotipuri care, de cele mai multe ori, blochează comunicarea. Acestea reprezintă una dintre componentele reprezentării noastre despre celălalt. Aceștia reprezintă doar o parte dintre factorii blocanți ai comunicării, alături de care mai putem aminti: spațiul fizic, zvonurile, omisiunile, supraîncărcarea comunicării etc. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Dorința de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare: * Cultivarea interesului pentru învățarea continuă; * Condiționarea responsabilității pentru învățarea inovatoare, anticipativă și participativă; * Stimularea motivației
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
faptul că, în plan cognitiv, accentul cade pe dimensiunea anticipativă a schimbării și aproape deloc pe aspectul informațional, în timp ce sub aspect afectiv-motivațional și atitudinal importante devin: aspectul volitiv al schimbării, responsabilizarea individului, trecerea de la inerție și rutină la acțiune, depășirea prejudecăților. În ceea ce privește obiectivele referitoare la învățare, autoarea aduce în discuție un subiect ce a făcut obiectul unor analize (Botkin, 1981) la începutul anilor 80: renunțarea la "învățarea de menținere" în favoarea "învățării inovatoare", capabilă de reînnoire, restructurare, schimbare. Ceea ce se poate reproșa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de ceea ce M. Șora (1992) numea "omul mașină", căruia nu îi era permisă reflecția sau analiza critică. Învățământul a reprezentat în această perioadă instrument de propagandă, porta vocea ideologizării, a îndoctrinării gradate, a promovării stereotipiilor de gândire și acțiune, a prejudecăților, a impunerii argumentului autorității. Merită să amintim, de asemenea, faptul că distrugerea elitelor a lăsat în urmă spații libere, acoperite ulterior de falși profesioniști în toate domeniile cunoașterii. La nivel curricular s-a operat o eliminare a disciplinelor umaniste, psihologia
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că noile tehnici sunt acceptate declarativ, dar nu ajung totdeauna să fie transpuse în practică. Pentru depășirea acestor neajunsuri este nevoie să exersăm o decentrare față de propriile noastre cadre de interpretare a ceea ce considerăm a fi valoros, față de mentalitățile învechite, prejudecățile și stereotipurile de gândire. Aceasta este și rațiunea de la care pornim atunci când susținem că abordarea educației din perspectiva schimbării ar trebui să ne oblige la o reflecție asupra următoarelor probleme: a) flexibilizarea structurii instituționale a școlii și a ofertelor de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbărilor în planul dezvoltării personale, de exemplu. Un posibil program de formare a cadrelor didactice pe dimensiunea educației pentru schimbare ar trebui să vizeze, în opinia noastră, cel puțin trei componente: a) personală, ce își propune ca obiectiv major depășirea prejudecăților, a stereotipurilor de gândire, a mentalităților depășite; b) informațională, care își propune: * achiziționarea conceptelor de bază vehiculate de educația pentru schimbare; * cunoașterea problemelor contemporane ale societății și educației ca premise pentru actul schimbării; * înțelegerea principiilor ce guvernează actul schimbării, al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
față de schimbarea în educație au fost contradictorii: pe de o parte admirație, acceptare, pe de altă parte teamă, spaimă, tendințe de respingere. Poziționarea de o parte sau de alta poate fi explicată prin diverse variabile, întreținute de anumite credințe, experiențe, prejudecăți legate de un proces ale cărui valențe rămân, probabil, încă insuficient cunoscute. Motivele invocate uneori sunt: "schimbarea în educație va anula, treptat, întreaga tradiție a școlii", "schimbarea ar fi o măsură utilă la nivelul școlilor din mediul rural", "schimbarea educațională
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nenumărate rânduri. Am ales o declarație mai recentă pe această temă: Lung proces de îndoctrinare. N-am găsit încă un sistem de învățământ care să nu implice îndoctrinare. Păcat, dar ce putem face? Școala de la noi e un amestec de prejudecăți la modă și de decizii ale acestei culturi anume. E de ajuns să ne aruncăm ochii asupra istoriei ca să înțelegem ce provizorii sunt ele. Profesori sunt cei ce s-au adaptat unui mod de a gândi impus de predecesori. E
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
el preocuparea dintotdeauna a naratorului pentru felul cum istorisește. Tinks... e un roman despre victoria conștiinței acolo unde sensibilitatea pierde, despre vechea dispută așa de bine denumită de Jane Austen drept sense and sensibility (gândire și sentiment, nicidecum "mândrie și prejudecată": titlu rău tălmăcit). Spuneam cândva că e o trăsătură Desperado să înlocuiești idila, basmul, cu singurătate, tandrețe, sex, chiar homosexualitate. Moderniștii nu o aveau, deși de la Virginia Woolf a pornit teoria că romanul nu are nevoie de love interest (intrigă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care au crescut fără încredere în guvernele URSS ori SUA, fiindcă ni se par corupte și nedemocratice dictaturile unui singur partid și capitalismul neținut în frâu. Ca și mine, nici ei nu țin de o biserică anume, dar nu au prejudecăți antireligioase, cu toate că din păcate în Scoția există prejudecăți religioase și rasiale. Noul parlament scoțian pare totuși fără prejudecăți de acest gen, deci, putem spera... 7 noiembrie 2000 4.10. Mimi Khalvati: "Dezrădăcinarea e miezul poeziei mele" Lidia Vianu: Scriind despre
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ori SUA, fiindcă ni se par corupte și nedemocratice dictaturile unui singur partid și capitalismul neținut în frâu. Ca și mine, nici ei nu țin de o biserică anume, dar nu au prejudecăți antireligioase, cu toate că din păcate în Scoția există prejudecăți religioase și rasiale. Noul parlament scoțian pare totuși fără prejudecăți de acest gen, deci, putem spera... 7 noiembrie 2000 4.10. Mimi Khalvati: "Dezrădăcinarea e miezul poeziei mele" Lidia Vianu: Scriind despre ceea ce am numit acum mai mulți ani "autorii
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unui singur partid și capitalismul neținut în frâu. Ca și mine, nici ei nu țin de o biserică anume, dar nu au prejudecăți antireligioase, cu toate că din păcate în Scoția există prejudecăți religioase și rasiale. Noul parlament scoțian pare totuși fără prejudecăți de acest gen, deci, putem spera... 7 noiembrie 2000 4.10. Mimi Khalvati: "Dezrădăcinarea e miezul poeziei mele" Lidia Vianu: Scriind despre ceea ce am numit acum mai mulți ani "autorii Desperado", spuneam că o trăsătură definitorie pentru ei este dezrădăcinarea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
toate care se găsea peste tot, le aveam pe toate în afară de Washington Post, pe care trebuia să mergi un pic mai departe ca să-l găsești. (Majoritatea mijloacelor de comunicare în masă americane sunt înguste ca spectru, au tot felul de prejudecăți, nu fac doi bani.) Furam de la bunicii mei New Yorker, care la început mi-a plăcut pentru vestitele benzi desenate și pentru coperți. Pe lângă romanele englezești și americane din secolul XIX, pe care le citeam pe nerăsuflate, mai citeam Cosmopolitan
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
premisa că "întregul e mai adevărat decât partea și miracolul este al întregului"160, considerăm că abordarea operei eminesciene ca un tot unitar oferă șansa descoperirii adevăratei măsuri a scrisului lui Eminescu, dincolo de rigiditatea unor instrumente de lucru sau de prejudecăți procustiene de interpretare. Poezia, proza, teatrul, publicistica, fiecare în parte relevă imagini ale lui Eminescu, dar geniul eminescian este oferit doar de întregul creației. În această perspectivă, ignorarea uneia dintre aceste dimensiuni nu poate decât să afecteze receptarea lumii de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în ultima jumătate de veac"171, se impune un demers de re-contextualizare a textelor jurnalistice, pentru a preîntâmpina judecăți neîntemeiate privind concepțiile politice ale gazetarului. Exaltarea publicisticii, supralicitarea caracterului ei politic, este contrabalansată de scepticismul unor interpreți care, pornind de la prejudecata că un scriitor nu se poate manifesta pe deplin în mai multe domenii, apreciază că Eminescu rămâne poet, celelalte activități ale sale fiind inferioare. În acest sens, junimistul G. Panu afirmă că "Eminescu a fost înainte de toate literat și nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază sinonimii incompatibile dintre ideologic și simbolic, jurnalistul Eminescu așteaptă încă să fie eliberat de sub maldărul prejudecăților interpretative 192. Vitregită pentru multă vreme de atenția publicului cititor, publicistica eminesciană impune redimensionarea întregii creații a poetului, prin prisma atitudinilor și opiniilor exprimate în paginile de ziar. Întoarcerea la articolele lui Eminescu, nu pentru o confirmare a etichetelor prestabilite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este net inferioară ca volum. Faptul este generat pe de o parte de apariția relativ târzie a unei ediții integrale a publicisticii (ultimul volum de publicistică din ediția Perpessicius apare abia în decembrie 1989), iar pe de altă parte de prejudecata că această parte a creației ar afecta imaginii geniului eminescian. Fenomenul receptării critice a publicisticii eminesciene a înregistrat de-a lungul timpului atitudini variate. Atunci când nu face obiectul unor interpretări în marginile textelor, articolele jurnalistului oferă prilejul unor anexări ideologice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
profund ancorat în referențialul evenimențial. O trecere în revistă a principalelor etichete atribuite gazetarului Eminescu precum și a factorilor care au generat aceste judecăți de valoare are ca scop evidențierea mutațiilor înregistrate de-a lungul timpului la nivelul receptării și a prejudecăților care au guvernat interpretarea textelor. Spațiu de o eterogenitate marcantă, publicistica eminesciană oferă terenul identificării de adevăruri ideologice pentru o serie de interpreți care, eludând determinările generice ale textului eminescian și recurgând la grile de lectură deterministe, atribuie jurnalistului atitudini
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ion Bulei (1990). Alteori, situarea ideologică sau etnică a interpreților a afectat gradul de obiectivitate al analizelor, conducând la afirmații tendențioase, fără acoperire în corpul articolelor 519. Prin urmare, dacă interpreții publicisticii eminesciene au repercutat asupra scrisului jurnalistului valori, atitudini, prejudecăți, specifice contemporaneității, acest lucru s-a datorat, în mare parte, fie afinităților lor ideologice, fie ignorării orizontului social, istoric și politic care a generat textele. În aceste condiții, am considerat necesară o incursiune în istoria veacului al XIX-lea, o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
langue et discours, Armand Colin, Paris. Bălan, Nina, Aurora, (2005), Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova. Beciu, Camelia, (2002), Comunicare politică, Editura Comunicare.ro, București. Beciu, Camelia, (2009), Comunicare și discurs mediatic, Editura Comunicare.ro, București. Bejan, Petru, (2004), Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași. Bejan, Petru, (2005), Filozofie și științe politice, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași. Benveniste, E., (2000), Probleme de lingvistică generală, traducere de Lucia-Magdalena Dumitru, Editura Teora, București. Berindei, Dan, (1962), "Dezvoltarea presei bucureștene în perioada formării
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unitatea franceză, ea a devenit realitate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, în cadrul celei de a treia republici, dar aceasta nu era o fatalitate ce-i era scrisă încă de la origini. Trecutul trebuie studiat și înțeles pentru el însuși fără prejudecăți, păreri preconcepute sau referințe anacronice la prezent. Desigur, este normal ca un francez să aibă un interes deosebit, chiar pasionat, pentru istoria propriei țări; este îngăduit să-ți faci "o anumită idee despre Franța" și să vezi în situarea geografică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tonurile, folosind toate formele, de la glumă la patetic, de la compilația cea mai savantă și mai vastă pînă la romanul și pamfletul zilei; acoperind adevărul cu un voal care proteja ochii prea sensibili și lăsa plăcerea de a-l ghici; mîngîind prejudecățile cu abilitate pentru a le da lovituri mai sigure; neamenințînd aproape niciodată nici mai multe dintre ele deodată, nici chiar una singură în întregime; consolînd uneori pe dușmanii rațiunii, părînd a nu dori în religie decît o semi-toleranță, în politică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
II mergînd să ducă lumii libertatea", clama secretarul general al CGT, Léon Jouhaux, la funeraliile lui Jaurès, asasinat de un naționalist, la 31 iulie. Socialiștii intră în guvernul de Uniune sfîntă prezidat de Viviani. Conservatorii, pe partea lor, trec peste prejudecățile lor față de regim. Conflictul odată angajat, reîntoarcerea Alsaciei și Lorenei în comunitatea franceză, reparație sperată după 1871, devine obiectivul de război al Franței. Germania voia să sfărîme Franța pentru a se întrepta apoi către Rusia. Victorioasă în Belgia, armata germană
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]