8,770 matches
-
împotriva regimului că brațul revoluției este foarte lung și va avea un semn în acest sens la sosirea sa în Franța. De abia recent au început să apară și unele documente, trase cu forcepsul din arhivele serviciilor de informații, care probează implicarea la cel mai înalt nivel. Nestor Rateș a identificat o comunicare codată, din 20 octombrie 1980, care se intitulează: în legătură cu compromiterea și lichidarea lui Noël Bernard, în care este scris: Prin posibilitățile de care dispunem s-au întreprins note
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din urmă punct, ca cel mai important dintre toate: disponibilitatea rară pe care Norman Manea o manifestă pentru tot ceea ce i se pare valoare În producțiile celorlalți. Cunosc puțini poeți sau prozatori care, fără să se pretindă neapărat critici, să probeze nevoia organică de a susține munca atâtor autori din preajmă. Norman Manea practică o publicistică literară de susținere, de pe urma căreia un prim beneficiu important revine Înșiși autorilor comentați, dar nu numai lor. Personal, până la solicitarea de față, nu citisem volumul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dintre București și Cluj, de pildă, Înduioșătoarea secvență cu Puia Rebreanu -, ca și În excelente portrete, mai ales de scriitori și activiști sau ale psihozei colective (moartea lui Preda etc.). Sunt cu totul de acord cu autorul (timpul a și probat-o, de altfel) că problemele acelei epoci bolnave, cu Întruchipările de iad glumeț și jegos, nu pot cristaliza epic, În proza de ficțiune. Am și scris, cândva, Într-o anchetă asupra romanului românesc, În același sens. Nu Îndrăzneam a spera
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
inițiale, ba În Întregime). Pentru că veni vorba de mine, aș semnala și o eroare. Spuneți, Într-un loc (p. 190), că societatea Întâlnită la mine, În care evreii dominau, v-ar fi impresionat. Numele pe care le menționați (p. 189) probează Însă că evreii, oricât ar fi fost societatea de impresionantă, nu constituiau deloc o majoritate. M-a surprins Încă mai mult felul cum comentați avertismentul meu, oarecum superfluu, pentru prudență, dat fiind că, așa bănuiam, amândoi am fi fost, posibil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau mai puțin decât asta”. Aflăm că o fotografie a lui Eliade se află deasupra biroului decanului Rosengarten. Acesta afirmă, de asemeni, că nu există Încă probe suficiente că politica ar fi influențat lucrările științifice ale lui Eliade. Pentru a proba o astfel de conecție, se cere o cercetare minuțioasă. Decanul nu consideră că există o nevoie urgentă de a renumi catedra, dar mărturisește că nu știe dacă, În afara Facultății, catedra este văzută ca onorând „doar” realizările științifice. Rabinul David Rosenberg
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
putreziciunilor la malul unui râu. Nu este vorba de războaie, de ambiții planetare, de steaguri istorice, de lupta Între clase. Un suflet se trezește, devine conștiință și asumă, dintr-o dată, Întrebările speței. Un trup care ia act de sine, Își probează prăbușirile și extazul. Mintea care gândește, visează și, mai ales, interoghează fatalitatea fără nume. Nu sunt Înfruntări de armate și ideologii, nici ambiții sociale, nu apar privilegiații ierarhiilor, nici cei care vor să le inverseze, nici șefi, nici subalterni. Nici măcar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
conjunctul, ca să Întrebuințăm chiar termenii săi, dintre o credință „profundă” și „un spirit științific convins”. Avem aici prefigurate, credem, Întâmplările conștiinței În relație cu irealitatea materiei perceptibile, extinsă și restrânsă abuziv, pentru că e „visată”, În lipsa altui mijloc care să-i probeze limitele. Tocmai limitele condiționate de imediatul incendiar al senzorialității vor energetiza fascinația de vârtej a creației sale. Dar avem aici, probabil, și rădăcina spiritualității milenare care Îl naște pe Blecher, matricea cu care se confruntă și se Înfruntă, aparținându-i
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iarnă cu nopți fără sfârșit, ani, ani după ani”. Eroismul său este, doar aparent, paradoxal, consecința condiției sale intelectuale. Blecher reiterează zilnic curajul de a fi om până la capăt, În pofida celor mai cumplite chinuri, reinventând, parcă, umanul Însuși, căruia Îi probează, cu acuitatea și luciditatea de care doar el era În stare, inimaginabile resurse de stoicism. Și nu doar atât... efervescența sa intelectuală rămâne creatoare și În aceste condiții. Absurdul existenței, Blecher l-a intuit mult Înaintea nenorocirii care l-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scop s-a făcut, în favoarea cui, ce s-a urmărit cu ea? O fi fost vreo urzeală la care mai târziu s-a renunțat? Mister. Am fost dus înapoi la Uranus, tot singur în celulă. Popa Aurel (Popicu) Această întâlnire probează odată mai mult cât de ascunse erau scopurile și metodele Securității pentru a ține și pe cei de afară și pe cei întemnițați într-o permanentă tensiune și timorare. Ce întrebări putea să-și pună Nicolae Petrașcu, când așa pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1940 - septembrie 1941 au fost emise zece decrete-legi, ordine, decizii și instrucțiuni ministeriale. În pofida faptului că Armata a solicitat coerență, unificarea măsurilor și a organizării încă din octombrie 1941 (doc. nr. 37), acest lucru nu s-a întâmplat. Așa cum o probează și documentele din acest volum, eforturile de a face funcțional sistemul au continuat pe toată durata regimului Ion Antonescu. O altă ipoteză explicativă pentru „febra” legislativă poate fi aceea conform căreia o legislație, cu cât este mai evazivă - dar nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
emise de diferite instanțe, ori numai pe baza unor note telefonice, au fost sustrași evrei din lagăre de internare, tabere de muncă sau ghettouri, domnul MAREȘAL ANTONESCU a ordonat să se facă de îndată cercetări”. De asemenea, lectura acestor documente probează faptul că între textul legislativ, reguli și realitate există întotdeauna o anumită distanță, uneori o prăpastie. Condițiile de muncă, regimul la care au fost obligați bărbații evrei, nu au fost peste tot la fel. Au existat condiții dure, s-au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
școlare practică profesională; e.) Militarii activi. Tinerii aflați în străinătate sau care urmează să plece pentru completarea studiilor sau pentru orice alte motive temeinice, vor putea fi amânați pe timpul lipsei lor din țară. De asemenea pot fi scutiți cei care probează a-și îndeplini în profesiunea lor o activitate deosebită sau care au adus prin aceasta însemnate servicii Statului. Scutirile prevăzute mai sus vor fi admise de organele administrate în ordine ierarhică, pe bază de certificate oficiale. Capitolul V Organizarea muncii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu Comunicat: - M.St.M. Secț. I-a, Bir. 3 - Corp. 2 și 3 Terit. - Corp. 4 și 5 Armată - C.T. Bacău - C.T. Putna st/z 17.2 *Adnotări: - B9, Va lua cunoștință și-mi va proba aceasta [...] până la 23 II. Ord. va rămâne apoi la Com. Geniu (Col. [Fang]. Semnătură indescifrabilă); - C. 4. A vă da 350 evrei [...]. Se dă de la C.T.Cernăuți unde avem disponibilități. Semnătură indescifrabilă. - Luat cunoștiință. Col., semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
subțire, semăna mai degrabă cu o eschilă care a străpuns pielea, într-un anumit ritm, și a rămas înfiptă acolo. Coarne albe și ochi albaștri. În rest, totul auriu. Animalele dădeau din cap de nenumărate ori, de parcă și-ar fi probat noua lor haină aurie, iar coarnele albe străpungeau cerul toamnei. Își scăldau picioarele în apa tot mai rece a râului, își întindeau gâturile și devorau fructele roșiatice ale copacilor. Când s-a lăsat amurgul peste oraș, am urcat în turnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în mână, mi s-a părut greu ca un bolovan, iar materialul foarte aspru la pipăit. — E puțin cam greu, dar mai bine decât deloc. L-am procurat special pentru tine acum câteva zile. E bun ca mărime? L-am probat. Era cam mare la umeri și trebuia să mă obișnuiesc cu greutatea lui. Altfel, era destul de bun. Și-apoi, exact cum spusese și bătrânul, mai bine decât nimic. I-am mulțumit frumos. — Tot mai lucrezi la hartă? mă întrebă Colonelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nu-mi permit să pierd nici o zi. Colonelul a clătinat din cap, a ieșit afară și s-a întors cu o pereche de cizme cu ținte pe talpă. — Încalță-le pe astea. Cel puțin nu aluneci cu ele. Le-am probat și mi se potriveau. Semn bun. La ora la care plecam de obicei, mi-am înfășurat fularul în jurul gâtului, mi-am pus mănușile și căciula pe care mi-o dăduse bătrânul. Am strâns armonica și am băgat-o în buzunarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fericite singure, fără să fie prinse în mixer. Șuruburi independente, lăfăindu-se pe tăvițe albe. Chiar m-am bucurat când le-am văzut așa. Am scos unghiera din buzunarul hainei și mi-am tăiat un vârf de unghie ca să o probez. Apoi am pus-o la loc în cutie. Senzația a fost foarte plăcută. Nu știu de ce, dar întotdeauna am asociat magazinul de ferometale cu un acvariu gol. Aproape de ora închiderii, a început să iasă tot mai multă lume de la bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Dinu Păturică, eroul lui F., „un Julien Sorel valah”, G. Călinescu definea atât seria caracterologică adecvată, cât și amprenta pusă de „stilul” valah asupra arivismului și parvenitismului. În traiectoria personajului său, romancierul a înscris scene și trepte semnificative care, cumulate, probează, uneori în exces, cum se mișcă fiecare fibră din alcătuirea unui ambițios de o infailibilă ticăloșie. Primit în slujbă la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, un fanariot venit în țară în suita lui Caragea Vodă, Dinu Păturică începe să-și calculeze
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
la concursul teatrelor de păpuși desfășurat la Belgrad în 1968. Scrierile lui G. se situează consecvent într-un minorat literar pe toate nivelurile, începând cu cel axiologic și sfârșind cu cel al finalității didactice, moralizatoare. Ele asociază o mobilitate exterioară (probată de varietatea genurilor și speciilor frecventate, cu o predilecție evidentă pentru literatura adresată copiilor) unei uniformități fără fisură a mesajului. Dacă se poate vorbi de o evoluție a lucrărilor, atunci ea se limitează la slăbirea presiunii clișeelor ideologice din textele
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
cu o importantă exegeză a poeziei eminesciene, Melancolia lui Eminescu (2002). A scris prefețe la o serie de volume de Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Georgeta Mircea Cancicov, G. Ciprian, Lucian Blaga. Adevărata vocație, de editor, a probat-o în ediția Opere de Tudor Vianu (șapte volume între anii 1978 și 1987, dintre care cinci în colaborare cu Gelu Ionescu) și în ediția critică Opere de Lucian Blaga (șase volume între anii 1982 și 1997). Amplele studii introductive
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o serie de cărți în care probează calități incontestabile de analist politic și de portretist. Galeria oamenilor politici (1935) este o culegere de evocări de tip superior, bazate pe o documentare remarcabilă, în care faptul istoric își clarifică semnificațiile prin raportarea la acțiunile unor mari personalități. Personajele
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs bine strunit, cu accente de fermitate și cu un judicios mod de a cântări și a pune în pagină argumentele, probând o vocație de cercetător. Structură cerebrală, cu o fire în care orgoliul și discreția coexistă, în incursiunile de istorie literară D. cultivă incidental frazarea cu ștaif literar, grațiozitățile metaforei, mizând în schimb pe exactitate, măsură, acuratețe. Circumspectă, dar nu lipsită
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
copii (Cristina, Mihai și Sebastian, cel care îi uimește pe cei din jur cu imaginația debordantă și atracția față de povești) păstrează ca punct de reper imaginea Anei. Romanul are în centru mai multe tipuri de legături, fiecare consistentă în sine, probând nevoia Mariei de comunicare și dăruire. Relația tensionată cu George, primul ei soț, întemeiată inițial pe o atracție puternică, deviază în dispreț și repulsie, potențându-i stările depresive și neîncrederea. De Mircea, cel de-al doilea soț, o leagă respectul
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
1926), centrate pe ideea de mesianism, într-o retorică expresionistă - în care eul exacerbat e comparabil cu vibrantul „noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine (1928), Printre oameni în mers (1933) și Minerii (1937) - probează că, salutând cu Whitman Firul de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
educau nemijlocit (Georgicele lui Vergiliu, Antologia sanscrită, culegere de înțelepciune indiană). El a consacrat tălmăcirilor ani întregi de muncă și s-a impus drept cel mai bun traducător al epocii și unul dintre cei mai talentați traducători ai noștri dintotdeauna, probând calități de mare poet - intuiție, inventivitate, forță expresivă. A realizat o bună versiune a Georgicelor și a Eneidei lui Vergiliu, reușind captarea celor mai fine nuanțe, cu păstrarea hexametrului originar. Înaintea elenistului G. Murnu, traducătorul cel mai autorizat al lui
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]