10,986 matches
-
aplicat judicios cercetările psihanalizei la opera unui mare scriitor (E. A. Poe), accentuează relația de complementaritate dintre natură și mamă: "Natura este pentru omul adult, ne spune doamna Bonaparte, 'o mamă atotcuprinzătoare, eternă și proiectată în infinit.' Sentimental, natura este o proiecție a mamei." (s.n.)292 Consecințele relației armonioase dintre Raluca și viitorul poet se dovedesc cât se poate de productive. Până la finalul primei etape din creația eminesciană (1879, după argumentele lui Ibrăileanu), iubirea situată în cadrul feeric al naturii este angelică, având
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care un bărbat își proiectează în inconștient chipul unei femei ideale, pe care nu o va găsi, evident niciodată, în viața reală. Doamna Bovary și Otilia sunt anima lui Flaubert și G. Călinescu. D-na T. devine și ea o proiecție ideală în inconștientul lui Camil Petrescu. Avem astfel o argumentare psihologică a sciziunii cuplului Fred-D-na T. și Nicolae Manolescu avea dreptate să creadă că Fred însuși nu este capabil să-și explice de ce o evită sistematic pe iubita sa. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la înțelegerea unei persoane la un moment dat, metoda longitudinală ne ajută la explicarea structurii persoanei studiate în devenirea ei și, pe baza aceasta, la prevederea reacțiilor sale față de situații similare. Folosirea informației biografice este o condiție a extrapolării, a proiecției temporale. Cunoașterea a ceea ce nu mai este contribuie la anticiparea a ceea ce nu este încă. Fără a identifica transformările conștiinței sociale cu acelea ale unui organism, le putem privi și pe unele și pe altele ca o succesiune logică a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : Extrapunitiveindividul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic, acest tip este ilustrat de paranoia. Intra-punitiveimplică trăirea sentimentelor de vinovăție și umilință. Persoana frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest tip de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de acțiune. Și-a desăvârșit educația științifică sub influența școlii critice. Școala critică reprezenta însumarea a două direcții complementare de cercetare a istoriografiei: una meticuloasă, monografică aflată sub îndrumarea lui Dimitrie Onciul și a lui Ioan Bogdan, alta cu o proiecție mult mai vastă, patronată de Nicolae Iorga 40. Tânărul Lapedatu a preluat de la fiecare dintre cei trei profesori, cu discernământ și măsură, ceea ce i s-a părut mai potrivit sieși. Atras în schimb, mai mult de seminarul lui Dimitrie Onciul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în ansamblu, se caracterizează printr-o serie de trăsaturi proprii bine definite ce o individualizează sub forma unui model(submodel)socio-cultural de sine-stătător. De altfel, spațiul arab centrat pe regiunea Orietului Mijlociu este aria de origine a Islamului și reprezintă proiecția sa cea mai autentică. Pe de altă parte, există tendința părții europene și nord-americane de a considera propriile modele socio-cultrale drept etalon de referință, motiv pentru care consideră rețetele sociale tradiționale din alte spații (inclusiv modelul arab), ca fiind desuete
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și prin montajul pragmatic, manipulare a relației zigzagate dintre producător-semn-diseminator-consumator. Or, în acest caz, Serenissima Șefă era în același timp scenarist, regizor, specialist în cadraj și lumini și evident realizatorul montajului final. Persoana de contact care-mi vorbea realiza doar proiecția în spațiul interpersonal, atentă la expresia generată de faciesul spectatorului la vizualizarea scenei horror în care mărunțica victimă fugea din calea improvizatului proiectil servind de obicei la colectarea mucurilor de țigară. În acel moment, figura mea nu exprima probabil nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
virtual în mediile "academice")72pentru a susține noile oportunisme sau conformisme. *** Revenind la oile noastre (diferențiate doar de o lungime de {i} în engleză de vapoare), rămâne să încerc a căuta o noimă recurenței înotului ca depășire de sine (până la proiecția mistică din primul pasaj). Schematizând, am doar două opțiuni: * Cea simbolică în ordinea freudo-lacaniană73 în speță narcisismul; soluția poate stârni mulțumirea celor vizați de vorbele grele ale lui Elpi timp de un sfert de veac (de singurătate) întrucât poate pune
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
că există și poezie fără rimă astfel încât dincolo de epoci și de regim politic, orice spunere cu efect se cere a fi rimată, de la sloganul politic la reclama comercială. Elation ca nucleu al narcisismului pițolinian intră în acest joc de potențiale proiecții. Absența consoanei inițiale vulnerabilizând cuvântul dacă e să-i dăm crezare lui Hlebnikoveee, termenul psihanalitic este ușor de "încălecat" de alții, care dispun de un orientator semantic. Dar să auzim cuvintele poetului rus. 1. Consoana inițială a unui cuvânt dirijează
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care nu știm dacă au existat în afara minții autorilor medievali) și o serie {a-b-c-d...x} dintr-o lume despre care nu știm dacă a existat decât prin discursuri mediate. Am avea astfel în termeni lacano-freudo-mauronieni o suprapunere virtuală între o proiecție și o introjecțiejjjj, dacă nu cumva o intersecție a lor. În fapt, pentru o înțelegere adecvată asupra actelor de limbaj (și a limbajului actanțializat) din spatele "lumii lui Pițu" (în mod evident decalată față de cea a avizourilor din Flota Fantomă păzitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
implicate. În continuare, prezentăm selectiv câteva resurse materiale utilizate frecvent în procesul de învățământ (M. Ionescu, 2001): Tabla este folosită foarte des în procesul instructiv-educativ, în prezent utilizându-se mai multe tipuri ale acestui mijloc de învățământ. Diaproiectorul, Diaproiecția este proiecția prin transparența a imaginilor fixate pe material tra nsparent (diapozitive, diafilme); ea se realizează cu ajutorul diaproiectorului. În cazul proiecției cu diapozitive, se utilizează dispozitivul suport destinat acestui scop, iar când se proiectează diafilme este necesar un dispozitiv de rulare. Proiectarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
folosită foarte des în procesul instructiv-educativ, în prezent utilizându-se mai multe tipuri ale acestui mijloc de învățământ. Diaproiectorul, Diaproiecția este proiecția prin transparența a imaginilor fixate pe material tra nsparent (diapozitive, diafilme); ea se realizează cu ajutorul diaproiectorului. În cazul proiecției cu diapozitive, se utilizează dispozitivul suport destinat acestui scop, iar când se proiectează diafilme este necesar un dispozitiv de rulare. Proiectarea diapozitivelor se poate face ușor și cu economie de timp cu ajutorul proiectorului automat. Retroproiectorul este utilizat de profesor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
15-25 cm) și un ecran aflat în fața clasei. Retroproiecția poate fi folosită cu bune rezultate în predarea și învățarea tuturor disciplinelor de specialitate și integrată oricărei metode didactice: învățării prin descoperire, problematizării și conversației etc. Videoproiectorul este dispozitivul care realizează proiecția pe un ecran, a informațiilor stocate într-un PC sau pe o dischetă. Videoproiecția este considerată o metodă foarte modernă și eficace folosită pentru transmiterea informației didactice. Videoproiecția se poate realiza și cu ajutorul unei camere de luat vederi sau a
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Este posibil ca bibliografia de specialitate să nu fi oferit date mai complete. Altele însă sunt prezentate și în relație cu istoria, cu mitologia, și chiar cu literatura. Lacurile cu o existență milenară nu se putea să nu aibă o proiecție mitologică și legătură cu istoria. Ele sunt martore ale unor mari evenimente istorice, cu ecou prelungit până în zilele noastre, și deseori, un ecou, un fapt deosebit au intrat în mitologia locurilor. Lacurile mai noi, născute datorită mișcărilor tectonice Ăcutremure, erupții
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
baza unor anonime, subterane istorii private. Ne aflăm mai mult decât oricând în fața literaturii ca metaforă, în care invenția narativă primează totuși, în ciuda frescei istorice sau de moravuri. Ricardo Reis, unul din numeroasele pseudonime-heteronime ale poetului Fernando Pessoa, este o proiecție a poetului clasic, sensibil și totodată cerebral. El îi va supraviețui timp de nouă luni multiplului, scindatului său genitor (mort în noiembrie 1935) exact atât cât să-și acrediteze visul și viața în furtuna evenimentelor politice ce primejduiesc treptat, dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
polițiste în serie și publicate sub pseudonim anglo-american pentru o mai mare credibilitate pe piața spaniolă. Paco, așadar, este un evazionist de profesie, un romancier care intră în pielea personajelor până la pierderea contactului cu viața sa reală, făcând din ele proiecții ale propriului imaginar versatil, plastic și elocvent. Așa se face că, în numele acestui lung exercițiu de virtuozitate livrescă, fusese silit să renunțe la familie, să trăiască improvizat și prin delegație, înstrăinându-se de propria viață. Paco își înțelege în fine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de acțiune. Și-a desăvârșit educația științifică sub influența școlii critice. Școala critică reprezenta însumarea a două direcții complementare de cercetare a istoriografiei: una meticuloasă, monografică aflată sub îndrumarea lui Dimitrie Onciul și a lui Ioan Bogdan, alta cu o proiecție mult mai vastă, patronată de Nicolae Iorga 40. Tânărul Lapedatu a preluat de la fiecare dintre cei trei profesori, cu discernământ și măsură, ceea ce i s-a părut mai potrivit sieși. Atras în schimb, mai mult de seminarul lui Dimitrie Onciul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pot îndepărta temerile, blocajele, se pot atenua durerile și se pot îmbunătăți șansele de vindecare în diverse afecțiuni. Cele mai independente și mai mobile elemente ale mâinii sunt degetul mare și cel arătător, acestea ocupând pe creier o suprafață de proiecție de doisprezece ori mai mare decât talpa piciorului. Pe lângă atingerea cu mâna caldă, care face bine, presiunea asupra unui punct anume de țesut aduce o diminuare a durerii. Frecarea ușoară a țesutului duce la accelerarea circulației sanguine în zona respectivă
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
avertizează de altfel onest chiar de la început, într-o inedită artă poetică ce deschide cartea, Palinodie, să nu ceară "argumente/ nici înveșmântarea ideii în materie sensibilă"). Și totuși, deși poemelor marca Acosmei pare a le lipsi orice intenție lirică, orice proiecție hiperbolică, orice propensiune spre mit, metaforă sau metafizică, cititorul nu trebuie să se resemneze. El descoperă că există o poeticitate de substanță în înșiruirea, plină de o cruzime deloc studiată, de tranches de vie specifice: individuale și nu prea, autobiografice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stins becul / stau cu mâinile la spate și mă gâdil în/ palmă cu unghiile moi. când îmi clănțănesc/ dinții îmi sug la sânge măselele rupte)" (de două zile nu am mai stins becul). Autoclaustrat într-un interior mizer, sordid, "eroul" proiecțiilor halucinante își actualizează de obicei, printr-un proces anamnetic à rebours, detaliile (ordinare sau de-a dreptul grotești) dintr-o existență provincială care îi augmentează angoasa. Exterioritatea, fie ea obiectuală sau umană, îl consumă, în fond, doar în sensul că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
s-au mai estompat. Tematica rămâne însă aceeași, semn al unei vizibile conștiințe de sine: poeta și-a explorat lucid nu numai limitele, dar și atu-urile. Or, pentru o sensibilitate rafinată, ce-și trăiește atât viața reală, cât și proiecțiile acesteia într-o mistuire totală a sinelui, tematica erotică se potrivește ca o mănușă. Puține dintre aceste fragmente nu sunt prin urmare erotice. În fapt, majoritatea poemelor Liviei Iacob sunt declarații de dragoste (întotdeauna pătimașe, indiferent de sonul lor dominant
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de rerum amore), abstracțiunea și tentația filosofării (ciclul numele lucrurilor), poezia și necesitatea ludicului (secțiunea poetica, ars ludica). În rama poetică, toate sunt tratate în culori pastelate, în acord total cu o sensibilitate ingenuă: "" Desfigurările " lirice ale Oanei Lazăr sunt proiecții ale imaginarului într-o lume inocentă, lipsită de păcate, unde poeta întrezărește vindecarea de sine prin expulzarea excesului" (Cristina Cârstea). Cu adevărat notabile sunt însă abia poemele maternității, unele dintre ele în ritmuri populare (De cătănie), altele în sonuri aproape
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gânduri" la univers este justificată adesea prin apelul, implicit sau explicit, la tâlcul moralizator al discursului. "Angajat organic în fața vieții, poetul închide o zguduitoare experiență morală", observa AL. Husar, referindu-se la primul op al lui Vasile Popa-Homiceanu. Nevoia de proiecție a tuturor experiențelor, inclusiv a celor pronunțat senzoriale, în cerebralul care să le dea sens ("gândesc cu trupul/ vifor satanic/ cu ochii cu buzele cu mâinile/ gândesc/ Sărbătoare a gândului meu"), devine și mai evidentă în următoarele două volume, Risipele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rătăcit de el, contestându-l"). Din moment ce destinul protagoniștilor acestor istorii revelatorii concepute de poetul Mihai Ursachi pare guvernat de principiul transsubstanțierii, al înălțării din straturile obscure ale umanului la treapta imuabilă a Spiritului, întreaga lui poezie poate fi considerată ca proiecție solemnizată a unei questa ideale, care are ca finalitate emanciparea derizoriului către durabil și a fragmentarului către unitate. O atare interpretare pare a fi validată nu numai de desfășurarea ceremonialurilor din texte, ci și de retorica discursului ursachian, căruia cumulul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și o nouă problematizare a subiectului uman: personajele sunt rezultante tranzitorii ale relațiilor complexe desfășurate în spațiu și timp. Parisul este centrul de interese al epocii moderne, orizontul de proiecție al problemelor globale și al destinelor reprezentative, printre care cel al femeii pariziene ocupă un loc bine conturat. Parisul și parizienii fac parte din subiectele majore, care țin de ansamblul literaturii franceze. Totodată, descumpănește bibliografia extrem de modestă a cercetărilor de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]