4,867 matches
-
A lucrat în comerț la un magazin de ciorapi. C. I.: Acolo au fost presiuni asupra ei să divorțeze? I. N.: Da! Dar n-a divorțat de mine cât am fost în pușcărie, ci mai târziu. După ce am ieșit din pușcărie și m-am dus la Gostat, am aflat că avea relații cu un inginer mecanic. Și ăsta fusese căsătorit, dar acum era despărțit. Și a "cântat-o" și a dat divorț de mine, după ce am venit din penitenciar. Că nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vrei să spui, bine! Dacă ai să recunoști și ai să spui că ai făcut cutare și ai fost pus să faci sabotaj împotriva statului român, ai să scapi cu câteva luni și ai să pleci acasă; dacă nu, înfunzi pușcăria!" Dom'le, eu n-am făcut nimic, nu pot să spun ceea ce n-am făcut". "Ahaaaa, deci nu vrei să înțelegi!" Au ieșit, au închis ușa și au intrat doi haidamaci care m-au luat la bătaie fără niciun fel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost considerată perioadă de deportare pe motive etnice, motiv pentru care beneficiez de aceste drepturi. Dar am luptat enorm de mult ca să le pot obține, pentru că, deși am avut o funcție la întreprindere, pensia mea este de mizerie, de la pușcăria mea mai nimic că n-am putut beneficia decât de 7 luni pe care le-am putut dovedi cu acte. Pentru că n-am avut nici proces și nici vreo sentință dată eu n-am putut, după '89, să beneficiez de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adevărați mucenici, au fost forțați să spună și ce mărturisesc cei care se duceau la spovedanie: dacă spun ceva despre Partid, despre guvern. Bieții preoți erau nevoiți să-și vândă sufletul diavolului. Nu vă mint cu nimic, am stat în pușcărie cu preoți care au refuzat să semneze acel contract și li s-au găsit fel de fel de motive și arestați și condamnați pentru anumite fapte, imaginate sau reale. C.I.: Dacă un om era incomod, se găseau motive câte vrei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
poet, un suflet uriaș precum a fost și a avut acest Radu Gyr poate greu se va mai naște în viața acestui popor. De-ați ști cât de mult ne-am bucurat noi, foștii deținuți politici, ascultând baladele lui în pușcărie: Balada codrului fără haiduc, Balada cerului fără stele și câte altele. Vreți să vă spun o poezie de Radu Gyr? C.I.: Vă rog! D.V.: Vă voi recita Foamea, ca să înțelegeți de ce Nichifor Crainic plângea și bocea de foame: "Parcă de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar ce mai poți numi revoltător în astfel de situații?, ceea ce este cumplit de revoltător a fost faptul că, fiind prins cu această înșelătorie ticăloasă, acest Hahău a fost condamnat. A stat, nu mai știu, un an sau doi la pușcărie și după '89 a avut pretenția că a fost deținut politic. După '89 a cerut drepturile de fost deținut politic. C.I.: Fenomenal! D.V.: S-au petrecut extraordinar de multe lucruri total anapoda, lipsite de orice rațiune, nu numai cu unul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru publicul larg. D.V.: Am publicat-o deja într-o carte de-a mea, am scris mai multe. Ca să fiu mai apropiat de adevăr, am scris în jur de 30 de cărți. Multe dintre ele se referă la anii de pușcărie, nu numai la ai mei, ci și la situații similare ale altor foști deținuți politici și alți nenorociți din perioada bolșevismului românesc. Înainte de 1989 am publicat 11 începând de prin 1973-1974. Am avut și piese de teatru, dar le era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de practică l-am făcut la Gostatul Dagâța, iar după terminarea acestuia am dat examenul de stat și am fost încadrat tot la Gostatul Dagâța. Eu făceam naveta călare de la Dagâța acasă, la Suhuleț, sau cu docarul. De la nuntă la pușcărie C. I.: Ce s-a întâmplat de ați intrat în coliziune cu autoritățile? D. B.: După vreun an de la angajare, am fost invitat la o nuntă în sat la mine, la Suhuleț. Nunta a avut loc în 1958, la căminul cultural
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
stat cu toți ăștia la masă?" Pe toți aceștia voiau securiștii să-i denunț. Noi la masă am fost doar tineret; n-a fost nicio femeie, numai bărbați am fost. C. I.: Și dintre tinerii aceia numai dumneavostră ați făcut pușcărie! D. B.: Numai eu... C. I.: N-ați denunțat pe nimeni chiar sub presiunea bătăilor. D. B.: Cum să-i denunț!?! Dar de discutat am discutat, adică ei știau că am să pun pe muzicanți să-mi cânte Deșteaptă-te române! Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Gheorghe 16 de la Roșiorii de Vede, Roman Victor 17 de prin Maramureș, Chiș Carol, de pe la Oradea. La Salcia, Pilu stătea lângă patul meu. El a fost doctor veterinar și era pe atunci bolnav de TBC. După ce-am ieșit din pușcărie m-am întâlnit cu el, voia să facă o fabrică de nutrețuri combinate pentru animalele domestice. Am stat cu cel mai bun prieten al meu, părintele Popa Dumitru 18, arestat de la Lețcani și condamnat la 12 ani de închisoare pentru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu mai vreau să mai citesc și nici nu vreau să-mi amintesc. De aia uit eu și date. Cineva mă îndemna să scriu o carte, chiar și soția, dar le-am spus: "nu scriu! Nu vreau să-mi amintesc!" Pușcăriile au fost pline în perioada aceea a Antihristului! Eu stau și mă gândesc așa: eu dacă aș fi fost preot, că am făcut seminarul "Veniamin Costachi", aș fi fost altfel. Ce fel de preoți sunt ăștia, domnule? Tu îmi distrugi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
soția ce-mi place mie cel mai mult să mănânc. Că dacă spun cuiva nu mă poate crede. Eu, după ani de zile, încă mănânc arpacaș, este obligatoriu! Din închisoare am rămas cu foame, frig și frică. Am ieșit din pușcărie cu o frică intrată în reflex. De exemplu, odată conduceam mașina și, la ieșirea din Vaslui, m-au tras pe dreapta niște milițieni de la circulație. Am coborât, am luat poziția de drepți și mi-am scos pălăria sau șapca, ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru Deșteaptă-te române. C. I.: Acesta este un lucru extraordinar: să vină tot satul să vorbească cu dumneavoastră. Era periculos pe vremea aceea. Nu v-au spus, când ați ieșit din închisoare, să nu vorbiți despre cele petrecute în pușcărie sau prin coloniile de muncă? D. B.: Ba da, mi-au spus. Și ce dacă mi-au spus? Au fost atunci mulți oameni și casa, cât era de mare, a fost plină. Și nu că au venit doar să mă vadă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
covârșitoare a istoricilor români o veche obișnuință. 2.2. Rezistenții Aceștia sunt mult mai puțini în raport cu „colaboraționiștii”, practic numărul lor nu depășește 30 de persoane. în plus, dintre aceștia mulți au preferat să tacă, evitând confruntarea, și au ajuns în pușcării doar din cauza antecedentelor politice extraordinare: fuseseră demnitari ai regimurilor burgheze. Extrem de puțini au avut curajul să se opună consecvent și deschis. Mulți au preferat să se autoexileze - o soluție mai logică și mai prudentă, în contextul de atunci, decât protestul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
influența asupra ambasadorului sovietic pentru a obține acordul Moscovei în schimbarea liderului partidului. Cu scopul de a-l compromite pe Rakosi, devenit un os în gâtul colegilor săi, s-a apelat la mărturiile lui Gabor Peter, care se afla în pușcărie. Comisia cazului „Dosarul Farkas”, care trebuia să dea raportul la Plenara CC ce se apropia, era gata să dea curs scrisorii lui Peter în fața activiștilor de partid. Activizarea forțelor din opoziție stârnea cu atât mai multă panică în cadrul conducerii PMU
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
puține, dar spectaculoase, de fugă cu bărcile pe Marea Neagră spre Turcia, iarăși foarte periculos, după aceea nu s-a mai plecat până în ’57, când plecarea bunicii mele, atunci în vârstă de peste 70 de ani și după aproape un an de pușcărie, a constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment” pentru că în primele două decenii de după Primul Război Mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Președinta Societății de Ajutorare a Orfanilor de Război, o asociație caritabilă căreia îi donase și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să-l aibă. Unii au rămas într-un fel de anecdotică colaterală Petre Țuțea, pe care l-am invocat, de exemplu. Dar câți români extrem de interesanți, extrem de înzestrați, care ar fi putut face lucruri extraordinare, nu s-au risipit în pușcării, în slujbe secunde! Avem un mare filosof care acum începe să fie redescoperit, după ce a dispărut, Alexandru Dragomir. A făcut studii cu Heidegger, și a fost în România, toată viața, întâi încărcător-descărcător, pe urmă expert corector la o editură, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cel mai adesea în șoaptă, că lumea asta a lor, socialismul, ar fi fost adusă în România din afară și că ar fi fost impusă cu forța și cu prețul unui număr foarte mare de victime omenești. Se vorbea despre pușcării în care s-a suferit mult și chiar despre o rezistență armată la comunism. Întâmplările povestite aveau, însă, un aer fantastic în care întâmplările reale se combinau cu legende și fapte mitice, de eroism. Din această cauză nu le mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
opinci pe care și le făcea singur din piele de porc. ,,Politicianu", pentru că așa îi spuneam cu toții, fie bătrâni, fie tineri sau copii, vorbea tare și apăsat și nimeni nu-l contrazicea. Dacă îl întrebai ceva despre anii petrecuți prin pușcăriile comuniste ofta ușor,se întuneca și schimba vorba. Era o combinație între Dumitru lu Nae și Cocoșilă,un om sfătos care știa să te și asculte și care te putea întrerupe brusc,să te facă prost și să te corecteze
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rutină în chestiunile tehnice. Problemele consulare, de pildă, sunt în foarte mare măsură tehnice. Nu se întâmplă prea des să aduci 1.000 de oameni din Liban; dar, în rest, se întâmplă să fie câteva mii de români băgați în pușcării în străinătate din varii motive, cărora trebuie să le asiguri cuvenita asistență consulară. Această implicare e rutinieră. Magdalena Boiangiu: Inerția sistemului e mai puternică decât oportunismul, decât dorința de a-i face pe plac șefului? Mihai-Răzvan Ungureanu: Problema nu este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
se așteaptă de la noi în acest moment este să dovedim că acest sistem funcționează. Și ultima perioadă a creat această funcționalitate a sistemului, care urmează să dea rezultate. Că noi stăm să ne gândim: trebuie să vedem pe nu știu cine în pușcărie. Noi nu gândim așa și nici Comisia. Dragoș Ghițulete: Totuși, presa, bat-o vina: „Conducători români, suspectați de averi ilicite”, scrie Le Monde. „Scandalurile de corupție amenință negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană”, cotidianul spaniol ABC. „Socialiștii români, în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
De azi avem un acord semnat pentru înființarea unor baze militare americane în România: Se întâmplă ceea ce bunicii și părinții noștri au așteptat 60 de ani la rând, ceea ce au sperat sute de mii de români care au intrat în pușcăriile comuniste și au fost sacrificați pentru că au dorit democrație - este declarația dumneavoastră foarte recentă, domnule ministru, cam exagerată, cam triumfalistă, spun unii dintre telespectatorii emisiunii „100%”. Mihai-Răzvan Ungureanu: Se prea poate, nu a fost intenția mea să sune triumfalist sau
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lucruri: o dată cu faptul că diplomația română a fost complet anihilată după 1947, după intervenția brutală a Anei Pauker... Stelian Tănase: În noiembrie 1947, când Ministerul de Externe s-a închis, toți diplomații au fost concediați, unii au ajuns direct în pușcărie. Mihai-Răzvan Ungureanu: Exact. Cine nu a reușit să fugă, cum, de exemplu, a reușit domnul Neagu Djuvara... Este o istorie bine-cunoscută. Stelian Tănase: Au închis ministerul pentru o zi și au adus cu totul alți oameni. Au găsit ușa închisă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
că erau nume cunoscute: Fori Eterle, și alte nume: doctorul nu-știu-care, profesorul nu-știu-care... Locuia acolo, într-o garsonieră, singur, înconjurat de cărți. Și atunci am povestit mai multe. Părintele l-a rugat să-mi povestească cum s-a întâmplat în pușcărie atunci când s-a botezat. Mie-mi mai povestise părintele Leșe despre asta căci auzise de la mănăstire. Și el ce făcea? El s-a călugărit, dar venea destul de des în București. Își păstrase garsoniera și venea cu probleme de spital, pentru
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
el ce făcea? El s-a călugărit, dar venea destul de des în București. Își păstrase garsoniera și venea cu probleme de spital, pentru niște articole... Era bolnav, întreabă Gabi? Era foarte bolnav și-n momentul în care a mers în pușcărie el a zis: "Eu de aici nu mai ies", pentru că încă din civilie el ținea o dietă draconică. Avea probleme și cu ficatul și cu stomacul... Ce-i permitea dieta unei boli îi interzicea cealată. Ce mânca? Mânca mai ales
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]