11,637 matches
-
de tine C‐ ai murit și nu ți‐e bine. Eu scrisoarea o ghicesc C‐ am uitat și să citesc și cu drag te‐ oi aștepta Să‐mi citești ce scrie‐n ea Chiar de‐ar fi și moartea ta, Puiul mamii, dumneata. 7 februarie 1989. Deva SCRISORI CĂTRE MAMA Să mai vii pe‐acasă, mamă, Să mai vii de peste moarte, Uitătorii fii te cheamă De departe, prea departe. Scara podului se frânse, Scara pivniții e bună. Pe pereți un fel
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
glastră și‐obrazul lunii e parcă de ivoriu dă‐mi mâna ca să pot ieși din mine - îmi caută o fată chipul pe geamul din fereastră. De ce mă‐neacă, oare, plânsul ca o imensă bucurie? Mă simt de parcă‐aș fi un pui de rândunică ce caută să zboare cu aripi de‐mprumut. O, rogu‐te, pentru duminica de mâine dă‐mi voie, mamă, să scot din podul casei bicicleta cu care te‐ a furat, cândva, din horă, tata. (Publicată în suplimentul ziarului
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Hanbei încuviință tăcut, din cap. La vremea când toate întrebările și povestirile se sfârșiră, cerul nopții începuse să pălească. Oyu pregătea supa în bucătărie. Oamenii erau obosiți, după ce stătuseră de vorbă toată noaptea, așa că, luară micul dejun și traseră un pui de somn. Când se treziră, se așezară din nou la discuții. Că tot veni vorba, îi spuse Hanbei lui Kanbei, știu că e teribil de neașteptat, dar mă gândeam ca azi să plec în provincia mea natală, Mino, iar de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mâncați și beți cu toții după pofta inimii. Și, cu aceste cuvinte, ieși grăbit și se închise în apartamentele lui private. * * * Sub streșinile adunăturii de magazii ciripea un stol de rândunici. Deși soarele asfințea, adulții continuau să le aducă de mâncare puilor din cuiburi. Ar putea fi subiectul unui tablou, nu credeți? În camera unei clădiri aflate la o oarecare distanță de marea grădină, Saito Toshimitsu, un vasal superior al clanului Akechi, se întreținea cu un oaspete. Musafirul era pictorul Yusho, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu se mai sfârșeau, dar, pe chipul ridat al lui Toshimitsu, nu se citea nici o surprindere. Mitsuhide plecă pe la amiază, fără a fi realizat nimic. Ajunse înapoi la Shimo Toba cam în același timp în care Hideyoshi trăgea un scurt pui de somn în Amagasaki. În acea zi, era o caniculă la fel de mare atât la templul Zen din Amagasaki, cât și în tabăra de la Shimo Toba. Imediat ce reveni în tabără, Mitsuhide se întâlni cu generalii săi, la comandament, și discută strategia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
reproșuri, nici nu era de mirare că în dimineața aceea se simțea atât de deprimat. Totuși, nu putea rămâne așa, la nesfârșit. În aceeași zi avea loc solemnitatea de anunțare a succesiunii lui Samboshi. După micul dejun, Katsuie trase un pui de somn și făcu o baie, apoi se găsi, din nou, în înăbușitoarele robe și acoperământul de cap pentru ceremonie. Katsuie nu era genul de om care, căzut pradă deznădejdii, să rămână stăpânit vizibil de această stare. În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
priviră afară. — Ce e? răcniunul. — Au venit Matsumura Tomojura, Kobayashi Zusho și celelalte iscoade. — Să intre. Omul care-i chemase era Genba. Trezit pe neașteptate, avea ochii măriți din cauza surprizei și încă roșii de nesomn. Chiar înainte de a trage un pui de somn, turnase pe gât o bună măsură de sake. O ceașcă de sake mare și roșie zăcea goală lângă scaunul lui. Matsumura îngenunche într-un colț al cortului, apoi raportă ceea ce văzuseră. — Pe Muntele Iwasaki nu mai e nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vijelia din mai 2007. Domnia sa îmi și motivează de ce dorește acest lucru, afirmând următoarele: „Astăzi se scrie puțin despre oameni, iar despre pomi și vegetație în general din ce în ce mai puțin. Scriind despre cireșul dvs. readuceți în literatură aspecte precum cele din Puiul de Brătescu-Voinești, cu o nouă gamă de simțire și prețuire a regnului vegetal”. În cele ce urmează voi căuta să redau cât mai fidel gama de sentimente ce mi-au orientat gândirea asupra acestui fapt și consemnez următoarele, cu titlul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât de cizmar nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc însă era împresurat de călugării de la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dea povețe În a noastră limbă, iară ! Așa strigă frații rupți Din al țării noastre trup Pentru limbă să tot lupți Pân’ oscioarele se rup. Graiul nostru este dulce, Spunem țară, mamă , limbă Când l-a pus ca să îl culce, Puiul mamei se tot schimbă. Noi cuvinte el învață, Limba lui pronunță-ntruna Sensuri noi, o nouă viață Vorbe calde - întotdeauna.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93402]
-
ei cu tot drept nouădzeci de lei și încă cu asupreală”. Cred că ar fi vorba de prima casă cumpărată de Mihalache blănarul și nu de cea de a doua, care l a costat 180 de lei. Și unde mai pui banii cheltuiți pentru reparații. Așa se pare a fi. Acum însă ne vom întâlni iarăși cu vameșul Păun. De această dată, ca unul care a dăruit mănăstirii Dancu „o casă cu pivnițe și cu două dughene” aflate „pe Ulița Tărbujenească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cizmari. Uite și la suretul (rezumat) după un zapis din 22 august 1734 (7242) în care se spune: „Șerban postelnicul...am vîndut o pivniță de piatră și cu două locuri de dugheni care iaste în Cizmărie...au vîndut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Dar când îi să n-ai noroc, n-ai și pace. Așa i s-a întâmplat și bietului Gavril Puiul, care n-a prea apucat să atârne măcar o pereche - două de ciubote deasupra ușii dughenilor sale. A venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vîndut o pivniță de piatră și cu două locuri de dugheni care iaste în Cizmărie...au vîndut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Dar când îi să n-ai noroc, n-ai și pace. Așa i s-a întâmplat și bietului Gavril Puiul, care n-a prea apucat să atârne măcar o pereche - două de ciubote deasupra ușii dughenilor sale. A venit Toader Palade vel vistiernic care „încăpînd a o răscumpăra, fiind giupîneasa dumisale neam (cu Șerban postelnicul)...au întorsu banii lui Gavril
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care n-a prea apucat să atârne măcar o pereche - două de ciubote deasupra ușii dughenilor sale. A venit Toader Palade vel vistiernic care „încăpînd a o răscumpăra, fiind giupîneasa dumisale neam (cu Șerban postelnicul)...au întorsu banii lui Gavril Puiul și „ au răscumpărat. Toată această întorsătură este întărită la 1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prin sistemul finanțelor publice și alimentează din greu sutele și miile de contracte dubioase ale clientelei politice. Atunci i se pare și lui, că asta îi afectează cumva interesele, înjură din nou de toți arhanghelii cunoscuți, dar ca un adevărat pui de dac, înțelenit din antichitate pe meleagurile acestea, înțelege rapid că modalitatea aceasta de abordare a problemei nu-i folosește la nimic și alege să se descurce de unul singur, să-și găsească o pilă, să cotizeze la un partid
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
gloată, strigam și eu alături de copiii satului după ea: -Duuuraaa!...Duraaaaa!... Uneori părea că nici nu ne aude, alteori ne alunga, făcându-se după noi, amenințându-ne cu pumnul. De câte ori am văzut-o, ocrotea în mâinile slăbite și tremurânde, un pui gingaș de găină. Chiar de era primăvară, chiar de era toamnă, în palmele ei se odihnea puiul golaș, neajutorat. Dura îi vorbea părintește, dezmierdându-l ca pe un copil regăsit în negura timpului, după ani și ani de așteptări. Atunci
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
aude, alteori ne alunga, făcându-se după noi, amenințându-ne cu pumnul. De câte ori am văzut-o, ocrotea în mâinile slăbite și tremurânde, un pui gingaș de găină. Chiar de era primăvară, chiar de era toamnă, în palmele ei se odihnea puiul golaș, neajutorat. Dura îi vorbea părintește, dezmierdându-l ca pe un copil regăsit în negura timpului, după ani și ani de așteptări. Atunci, trăsăturile ei se destindeau și părea o nălucă desprinsă din raza cerului. Nu mai era nebuna cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ca pe un copil regăsit în negura timpului, după ani și ani de așteptări. Atunci, trăsăturile ei se destindeau și părea o nălucă desprinsă din raza cerului. Nu mai era nebuna cu chipul răvășit, era mama iubitoare care își proteja puiul de brutalitatea celor din jur. După un timp, fratele meu mai mare a fost făcut utecist, alături de colegii săi. Am participat la festivitate toți elevii școlii și Bobu, activistul de partid, ne-a ținut un discurs solemn despre cinste și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
pierdeam pașii, în iureșul pașilor tovarășilor mei de joacă. Iar viața se îndepărta târându-mă după dânsa, ba uneori încerca să-mi scuipe printre dinții tociți, drept în obraz. De undeva, din negura timpului, Dura îmi zâmbea, mângâindu-și părintește puiul... Urma mea o lua mereu înainte și eu îi strigam, cu palmele pâlnie la gură: -Hei, încotro mă duci, prietenă?.... Îmbrățișarea înecatului În ochii minții mă văd iar ca la douăzeci de ani, în ziua aceea înnourată de vară, în
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
puternic, încât proaspăta mamă își ucide, practic, nounăscutul, căzând într-o demență incurabilă. Într-o manieră extrem de tulburătoare, autoarea relevă fărâma de umanitate rămasă intactă în această epavă umană - „De câte ori am văzut-o, ocrotea în mâinile slăbite și tremurânde, un pui gingaș de găină. Chiar de era primăvară, chiar de era toamnă, în palmele ei se odihnea puiul golaș.” Ostiță e și el o victimă. Am putea spune că victimele ocupă un loc privilegiat în proza Dorinei Neculce. Copil inteligent, cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
tulburătoare, autoarea relevă fărâma de umanitate rămasă intactă în această epavă umană - „De câte ori am văzut-o, ocrotea în mâinile slăbite și tremurânde, un pui gingaș de găină. Chiar de era primăvară, chiar de era toamnă, în palmele ei se odihnea puiul golaș.” Ostiță e și el o victimă. Am putea spune că victimele ocupă un loc privilegiat în proza Dorinei Neculce. Copil inteligent, cu un viitor strălucit înainte, Ostiță e fugărit de un vânător beat, care îl amenință cu pușca. Urmările
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ciupercile culese de mine. Bătrânului i-au lucit ochii și zâmbetul i-a luminat chipul, așa cum șade bine unei gospodine când o lauzi... După ce om rosti și rugăciunea către Cel de Sus pentru îndestulare, nu scapi fără să tragi un pui de somn. Pe urmă ne-om întinde la... cislă. I-am urmat sfatul întocmai. Pe bătrân l-am lăsat robotind în grădină ca de obicei. Când m-am trezit l-am găsit, însă, întins pe o rogojină, iar o veveriță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
De data aceasta, sfatul pe care ți l-a dat Ahitofel nu este bun." 8. Și Hușai a zis: "Tu cunoști vitejia tatălui tău și a oamenilor lui: sunt înfuriați ca o ursoaică de pe cîmp căreia i s-au răpit puii. Tatăl tău este un om de război, și nu va petrece noaptea cu poporul; 9. iată, acum, stă ascuns în vreo groapă sau în vreun alt loc. Și dacă, de la început, vor cădea unii sub loviturile lor, se va auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
am uitat la Geraldo, la Jerry Springer, apoi la Oprah și după aceea la Sall Jessy Raphael. Am mâncat o cutie de înghețată și o pungă de dimensiuni familiare de chipsuri cu gust de tortilla. După care am tras un pui de somn. Când Brigit s-a întors de la muncă, zăceam întinsă pe canapea, îmbrăcată cu o pereche de pantaloni de trening și un top cu sutien și mâncam fulgi Toast direct din cutie. Pentru că, așa cum știe toată lumea, cerealele mâncate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
imediat în cadrul ușii ca să mă întâmpine. și el arăta ca și cum abia s-ar fi trezit din somn. O parte a părului îi stătea lipită de cap, iar cealaltă era ridicată vâlvoi - arăta ca o combinație între Johnny Rotten și un pui de găină plouat. Da, eu sunt, i-am răspuns zâmbind și întinzându-i mâna. Puștiul mi-a strâns-o moale. — Eu sunt Milton. Sunt asistentul lui Vivian, a mormăit el. Vino după mine. — Mă bucur să te cunosc, Milton, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]