8,590 matches
-
m-ai văzut.// Ți-am mângâiat chipul delicat/ ca să șterg tristețea/ venită de niciunde pe chipul tău,/ dar nu m-ai simțit.// M-am căutat în visurile tale,/ în adâncurile tulburate/ de speranțele care au înghețat demult,/ dar m-am rătăcit." Tot acest eșafodaj se sprijină pe statura paradigmatică a iubirii. Însă intervine timpul și funcția lui erodantă, fapt incontestabil care determină viziuni din ce în ce mai adânci. Astfel iau naștere vilegiaturi imaginare încărcate de nebănuite semnificații. Ipostazierea dorului în registru nocturn aduce aproape
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
nemărginiri. Sunt invocate și energiile divine, în virtutea unei considerabile dorințe de ascensiune spirituală: "Doamne, alungă chinul uitării,/ așa cum vrei, așa cum știi.../ și lasă vârtejul iubirii să aspire/ și gândul înnorat, și visele pustii.// Stigmatul morții să fie-năbușit,/ dezamăgirile să fie rătăcite-n copleșiri,/ apoi să mă păstrezi, Doamne, purifică-mă/ în focul aprins al ultimei iubiri!" Într-o analiză a versurilor Cristianei Maria Purdescu nu trebuie să eludăm aproape ominiprezenta amintire a suferinței din dragoste, ceea ce determină priviri retrospective învăluite liric
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
o cameră bej cu ferestre-n zăpezi Trecătorii tot ning, șlefuiți pe cuțit Vor rămâne tăceri, se va duce în fum Strada-ngustă, și tu, scara vieții de Iov Într-o cameră bej, cu ferestre spre mov Două scâncete vii rătăcind prin parfum... Camelia Radulian Referință Bibliografică: Într-o cameră bej... / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1697, Anul V, 24 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNTR-O CAMERĂ BEJ… de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378109_a_379438]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CHEMARE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Te cânt în multe ode, te chem la sfinte-altare Suflet pereche, oare, pe unde rătăcești? Mi-e păru-ncărunțit de-atâta așteptare, Vino, la sânu-mi rumen să te adăpostești! Îndură-te și curmă amara-mi suferință, Nu vezi că cerul mi-e mereu întunecat? Aprinde-n el lumina cu-a ta iubire sfântă Și-ți
CHEMARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376310_a_377639]
-
deplasarea brațului telescopic al macaralei la înălțime nu poate trece neobservată, ori nimeni nu-și amintește să fi văzut momentul plantării lui Zimmer. Și astăzi, ca și ieri sau în ultimile două zile, nu-mi găsesc locul în fața calculatorului și rătăcesc fără țintă pe unde apuc. Viața pe vas decurge normal ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic, niciodată, memoria oamenilor de aici fiind foarte scurtă. Pentru mine, aflat la cea de-a zecea cursă transatlantică, lucrurile sunt ceva mai complicate
DRUMUL APELOR, 23 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376321_a_377650]
-
de unde mă-ntoarce. Devin un călător împătimit în timp ce se naște-n minte căutarea unui ținut care nu există. Mă lovesc de chemări nedeslușite, îmi par un străin uituc angajat în construcții deșarte zidite pe nisipuri mișcătoare, din seară până-n zori rătăcesc prin propriile iluzii. Referință Bibliografică: Noaptea celui rătăcit / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NOAPTEA CELUI RĂTĂCIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376361_a_377690]
-
sublim, Să am părinți și mângâiere, Să am la cine să revin, Și ce să mângâi cu plăcere! ÎN LUME NU MAI E PRIZĂ ! În lume nu mai e priză, Adesea se umple paharul, Prin umbra impusă de criză Se rătăcește normalul! Viața prin site se cerne, Soarta ades se impune, Zilnic se schimbă guverne, Se doresc vremuri mai bune! Zdrobită de frică, ființa Se roagă la lună și stele, Se leagă mereu de credința Că binele vine din ele! O
POEME DE SUFLET ROMÂNESC de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376376_a_377705]
-
Toate Articolele Autorului Frunze ni-s anii... Ca frunzele trec în fiece toamnă, Podoabe ce prind, cu timpul, rugină: Mici pete, ce-ncet, pe rând, le condamnă Pe cele ce n-au pătruns în Lumină. Clipe ni-s anii... Ce rătăcesc în necuprinsul creat, În care pământ, ce-i făcut, ni s-a dat Să creștem pe el, ca frunze, iubirea, În suflet, adânc, păstrând nemurirea. Ore ni-s anii... Clepsidra vieții le scurge pe toate În zile și nopți, ce
NE POARTĂ TIMPUL... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376394_a_377723]
-
punea în ochi. Nu mai vedeam nimic. Ce nemișcat e soarele și noi ne tot rotim fără un rost. De marionete nu are nevoie nici Demiurgul. Unde ne sunt divinii în veșminte omenești? Străbați un drum, apoi un altul, te rătăcești și nu mai știi niciunul. Cum îmi clipește fata din oglindă. Mai știm noi ce-i mirarea? Noi care știm de toate și nimic. Mai știm ce-i îndoiala? Noi ne rotim în cercuri tot mai mici. Eu mai privesc
FOARTE CONFUZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376381_a_377710]
-
sunt ei, dar hrăpăreți. Le plac și mortăciunile, why not? Voi ați văzut o veveriță tremurând? Suntem obișnuiți cu abdicarea. Ce mult ne plac aplauzele-n secret? O clipă mi-am zărit propriul sufklet, minte, ce era nu știu, cum rătăcea pe cer, căuta doar nemurirea, atâta doar, o nemurire, fie și-o clipă. Ce face fluturele-n jurul lămâiței? În palma mea o gâză îmi ghicește viitorul. S-au dus și tremurul, cutremurul, de neclintit este Cuvântul. Amin. BORIS MARIAN
FOARTE CONFUZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376381_a_377710]
-
piele, o a doua natură dorul, ca un bici iute lipindu-se de umeri, de obraji, de coaste dorul, că o aruncare în valuri, ca o magmă usturătoare în care te pierzi dorul, că o poartă căreia cineva i-a rătăcit cheia dorul, că singura definiție sub care te cunosc, iubirea mea * mai ninge-mă cenușa arzătoare, mai pune scrum sub talpa fugii mele, mai lasă-mă să stau puțin desculță, mai da puțin de-a dura toate cele și ieși
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
VA VENI Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului Puțin trist,privesc în zare Cu inima suspinând Și dorindu-mi cu ardoare O iubire nouă-n gând ... Și-al meu gând ce rătăcește Se îndreaptă către tine, Picurându-mi în ureche Vraja zilelor senine. Tu te vei mira,c-același Gând aveai,dar nerostit, Luminița de speranță Aducându-ți ce-ai dorit! Și-ți voi da,ce nici visat-ai: Mângâieri de catifea
CELEI CARE VA VENI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376420_a_377749]
-
spațiu strâns de cornul lunii mele, am doar dor și numai sațiu visător hoinar de stele. Nu mă satur de comete, nici de stele căzătoare, stelele mele cu plete, cu surâs de față mare și cu corp plin de vibrații rătăcind la întâmplare, numai foc și numai gratii minunate exemplare. Și plutesc în trap săltat, fericit prin univers, doamne-s binecuvântat că pot glăsui prin vers, si plutesc, si zbor, și-alerg tot aici prin stratosferă, chiar de-acasă-abia mai merg că
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
triști să-mi plângă dorul Și să-mi inunde viața cu lacrimile sale, Veșmântu-i învechit să cadă și să piardă Trecuta-mi viață, trecuți-mi pași și drumurile goale. Prin foșnetul de toamnă doar pași-mi să se-audă Cum rătăcesc și pierd cărarea spre acum Lăsând voit să iasă miros de frunză udă Spre-a însemna cu iz de frunză ruginie dâra de drum. Sufletu-mi sfâșiat să stea ascuns sub frunze Cu clocotul durerii plutească-le-n văzduh, Iar
SUFLET ÎN AGONIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376461_a_377790]
-
sece ... Rămâi lângă mine agățat de aripă Unei iubiri , amorțita - n minte , Doar noi doi știm cum ne tremura clipă Cu neliniști , încolțind între cuvinte ... Rămâi în adâncă constelație Sub arcada pleoapei mele , Cu visu-n vis că o nouă apariție , Rătăcind amnezic printre stele ... Rămâi același printre amintirile, Care le ascundem în tăcere Pe-un șirag înlănțuit cu perle, În jurul singurătății mele .... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Rămâi / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi
RAMAI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376455_a_377784]
-
de unde mă-ntoarce. Devin un călător împătimit în timp ce se naște-n minte căutarea unui ținut care nu există. Mă lovesc de chemări nedeslușite, îmi par un străin uituc angajat în construcții deșarte zidite pe nisipuri mișcătoare, din seară până-n zori rătăcesc prin propriile iluzii. Citește mai mult Simt cum se rup din mine zileleși-n locul gol se rostogolesc drumuricum ar fi plecările fără rost,să am de unde mă-ntoarce.Devin un călător împătimitîn timp ce se naște-n minte căutareaunui ținut
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
scos taina: "cum să colorăm iarba iarna". Am senzația că v-am mai spus asta. Continui să cred, că sfârșitul lumii a fost anul trecut iar acum orbecăim într-o pungă de timp, căutând altă lumină și alt întuneric. Noi rătăceam resemnați intrările din noi. Uneori, femeia erai chiar tu, alteori, erai doar o imagine, cu aceleași detalii. Întunericul meticulos pășea în urma noastră, ca un fachir pe cioburi de amfore demodate. Citește mai mult Din jurnalul unei tipe necunoscuteam scos taina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
necunoscuteam scos taina: "cum să colorăm iarba iarna".Am senzația că v-am mai spus asta.Continui să cred, că sfârșitul lumii a fost anul trecutiar acum orbecăim într-o pungă de timp,căutând altă lumină și alt întuneric.Noi rătăceam resemnați intrările din noi.Uneori, femeia erai chiar tu,alteori, erai doar o imagine, cu aceleași detalii.Întunericul meticulos pășea în urma noastră,ca un fachir pe cioburi de amfore demodate.... VIII. SUB ZODIA POETULUI, de Cristian Pop, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie, secetă și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. Adevărul din acrostih Această pagină de timp o scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-o muză rătăcită pe orbită Celălalt simte epitetul ca arsură Și noaptea-n zori e înălbită. Nici-unul nu-i de celălalt răspunzător, Ne credem,separați,nemuritori, Cînd amîndoi ne-ntoarcem dintr-un zbor In mine priveghiul se termină în zori. El este acela
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
de societate”, după cum arăta Nikolai Berdiaev Născut și format în alt secol și mileniu, trăind la interferența a două lumi, una totalitară și alta aflată în plină tranziție, pot spune și eu, precum Dante :,,ajuns, într-o pădure-ntunecoasă/mă rătăcii pierzând dreapta cărare.” Aparținând ,,spațiului mioritic”, aparțin și unei lumi creștine în care ortodoxia și-a pus amprenta asupra ființei mele. Fiind creștin pentru mine :,,Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. Ca și marele gânditor creștin Petre Țuțea, afirm
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
societate”, după cum arăta Nikolai Berdiaev [1] Născut și format în alt secol și mileniu, trăind la interferența a două lumi, una totalitară și alta aflată în plină tranziție, pot spune și eu, precum Dante :,,ajuns, într-o pădure-ntunecoasă/mă rătăcii pierzând dreapta cărare.” [2] Aparținând ,,spațiului mioritic”, aparțin și unei lumi creștine în care ortodoxia și-a pus amprenta asupra ființei mele. Fiind creștin pentru mine :,,Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. [3] Ca și marele gânditor creștin Petre
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
și serile însingurate de gândurile-meseni lăsați să intre cântăreții dansatorii și chiar tristețile cu ciorchinii lor ascunși - o parte lumină și două nu știu ce să intre și călătoriile pământ îndoit cu lacrimi mers amestecat cu adâncirea de sine nu ne vom rătăci mergând cu inima ci cu ochii și iarăși spun deschideți porțile să vedeți lumea. dacă lumea merită dacă lumea vă primește dacă pe porți vor intra și lupii bine îmbrăcați ... păstrați mai bine lacrimi pentru toate. Referință Bibliografică: Haveil havulim
HAVEIL HAVULIM HACOIL HAVEIL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376554_a_377883]
-
anul 1960 și stabilit în Arezzo Italia, Mircea Trifu are până în prezent peste 500 de poeme publicate și înmănunchiate între coperte de carte. Primul volum al autorului este intitulat „Balada Sufletului” apărut în anul 2013. Al doilea volum Sunt versul rătăcit cu prefața Trubadurul infinitului semnantă de poeta Valentina Graur Lazarencu, are 152 de pagini și a apărut la Chișinău un an mai târziu. Chiar dacă este plecat de mulți ani din țară, poetul nu se ascunde după paravanul neologismelor sau cuvintelor
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]