5,506 matches
-
improvizații și turnulețe asimetrice, începi să-i înțelegi pe piromani. Aprind chibrituri și privesc fascinat cum ard până la coadă. Unu, doi, rămân cu niște firicele de jar... Nu suport să mă duc nici la supermarketuri, mă ia cu leșin printre rafturile cu șiruri nesfârșite de obiecte, în mijlocul adunăturii de oameni. Ce să fac, așa sunt eu, vreau la băcanul care-mi cântărea o sută de grame de bomboane și mai punea și de la el vreo două. Sunt o ființă total anacronică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sacoșa încărcată de la socru-meu și s-o las primului cerșetor întâlnit în cale, mi-era și lene s-o car, nici nu mă osteneam să mă uit înăuntru. Nu mă supăr dacă lumea nu-mi mai restituie cărțile, oricum rafturile se-ndoaie, praful se-adună, păianjenii își țes pânze groase pe după ele. Calculatorul? L-aș da dacă n-ar trebui să mai câștig niște bani stând în fața tastaturii și butonând. Bani care, invariabil, se duc pe alte obiecte ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și să tragă o petrecere cu cocaină. Dar probabil că i-au mai scăzut forțele, nu mai are energia de pe vremuri... Aici Gan se opri din povestit. Se ridică brusc ca și cum și-ar fi amintit ceva și se Îndreptă spre rafturile pe care erau aliniate o mulțime de cărți. Luă de acolo o fotografie pe care mi-o Întinse. În fotografie erau Gan, Yazaki, Keiko Kataoka și o fată cu o față micuță și niște ochi mari, pe care cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
După care a fost trimis la ghilotină. Or, e păcat, nu-i așa, ca un om să fie trimis la ghilotină fără proces. De aceea mă și hotărâsem să-l judec eu. Fie și zadarnic. Am început să scotocesc prin rafturile anticarilor după cărți despre revoluția franceză. Dacă într-o zi găseam o informație nouă, un răspuns la întrebările mele, eram mulțumit. Seara îmi ajungea să beau un ceai cald și să mănânc două felii de pâine prăjită cu unt. Treptat
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
la mijloc înconjurată de altele mai mici. Câteva inele aveau și alte pietre - smaralde și rubine - iar sub fiecare era un mic cartonaș. — Nu vă luați după etichetă, le șopti bijutierul. Ofer reduceri importante. Mma Ramotswe se uită atent la raft. Apoi își ridică privirea și clătină din cap. Acestea sunt prea mari, spuse ea. V-am spus că-mi doresc un inel mai mic. Probabil va trebui să mergem la un alt magazin. Bijutierul oftă. — Mai am și altele. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
orice amestec, îți vei urî cărțile, bombănind că au fost piaza ta rea. Secătuit, te vei târî între pat și closet, bucurându-te că ai ajuns la timp. Într-o noapte, vei pieri la jumătatea drumului, cu ochii țintă spre raftul cu tomurile tale, și nu vei distinge nimic. Plin de rahat, într-o baltă de pișat. A doua zi, vei fi elogiat, vei deveni Scriitor. Faci parte din cea mai perfidă breaslă. Poate să distrugă cu o laudă. Sau fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
declanșate de minți superexersate. Toată povestea Stațiunii fixată, instantaneu, pe cortexul celui interesat; datele romanului, până la ultima virgulă, transmise genetic din generație în generație, până la Sfârșitul Lumii și chiar dincolo de Sfârșit: în plan subtil informația e veșnică. Ai văzut pe raftul unei librării o carte; vreo mie opt sute de pagini, în trei volume. Trei ceasloave petrecute cu o banderolă-reclamă. Un roman scris în zilele noastre! Despre o femeie. Opera unui grafoman. Onanist; nici despre un război nu istorisești atât. Nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
câteva zile, se va trece „la sechestrarea și vinderea averii mobile pentru acoperirea sumelor datorate...”, cu specificația „fără o altă somație.” Au înnebunit cu toții! E vorba de taxa tv, cam cât costă o carte! Vor veni să-ți ia din raft pe una dintre ultimele, ai tot vândut; Kafka, de pildă, ți-a salvat dantura, ți se mișcau dinții, erau în pragul unui scorbut. Ți-ai luat două kilograme de lămâi! Pe Kafka; și-a smuls masca de oxigen ca să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să nu fie melcii laolaltă! Și se apucase pe loc, adunând melc după melc într-un coș și îi duse la un loc sigur. Într-un coteț de iepuri, părăsit de mult, în lipsă de iepuri. Îi aranja melcii pe rafturile curățate, câte cinci pe fiecare nivel. La adăpost, în siguranță, să le fie bine, să nu-i atace nimeni, să aibă parte de pace și liniște. Până la amiază căuta și aduna melci, pe toți vroia să-i salveze de necunoscut
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
una albă și alta neagră. Prima dintre aceste expresii populare provocă perplexitate printre jurnaliști, care nu citiseră, nici nu auziseră așa ceva vreodată În viața lor. Cu toate acestea, În fața enigmei, stimulați de un sănătos elan de competiție profesională, coborâră de pe rafturi dicționarele cu care uneori se ajutau când Își scriau articolele și știrile și se porniră să descopere ce făcea acolo batracianul acela. Nu găsiră nimic, sau mai exact, da, găsiră broasca, găsiră piciorul, găsiră verbul a imobiliza, dar n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
suficient. După cum se pare, și ca să nu ne acuze cineva că am pictat totul cu vopsele din partea stângă a paletei, sunt unii care admit ipoteza că o adaptare pentru televiziune a Încântătoarei povestiri, după ce a cules-o un ziar de pe rafturile prăfuite ale memoriei colective, după ce s-au scuturat pânzele de păianjen, va putea contribui la readucerea În conștiințele debilitate ale familiilor cultul sau cultivarea valorilor imateriale de spiritualitate cu care societatea se hrănea În trecut, când materialismul meschin care domnește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
stăpânul, n-a făcut-o niciodată. Muzicianul răspunse că de atunci vremurile se schimbaseră mult, dar a fost obligat să recunoască faptul că bach, Într-adevăr, nu o făcuse niciodată. Deși prețuiește literatura În general, ajunge să ne uităm la rafturile din mijloc ale bibliotecii sale ca s-o dovedim, muzicianul are o predilecție specială pentru cărțile despre astronomie și științele naturale sau ale naturii, așa că azi s-a gândit să aducă un manual de entomologie. Din pricina lipsei unei pregătiri prealabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
astăzi soluțiile cele mai nimerite la toate întrebările. Ce spui tu o fi fost adevărat cine știe când. Iar chestia cu destinul cred că trebuie scoasă. BUFONUL: I-auzi! Închipuie-ți că secretarul nostru literar ar găsi, aruncat pe un raft prăfuit din subsol, un text cu file unse și cu tartaje scorojite. Îl citește, pocnește din degete: Da' știi că asta-i bună?" Îl dă domnului regizor, domnul regizor se duce la domnul director, domnul director dă din cap, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
voce clară, asta e sigur. Și nu vor fi învinuiți, ai cuvântul meu pentru asta. Te pot asigura că... Spuneți-i, zise Nebe. Merită să știe. Heydrich se gândi o clipă și apoi se ridică. Scoase o carte de pe un raft și o examină cu un aer lipsit de interes: — Da, ai dreptate, Nebe. Cred că probabil merită. — Ce să-mi spuneți? — Am primit un telex înainte de reunirea curții azi-dimineață, zise Heydrich. Printr-o simplă coincidență, un tânăr evreu fanatic a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Mi-e frig, sunt încă în halat, poate ar trebui să mă schimb, am lucrurile în dulapul de metal cu numele meu pe el. Mi-am atârnat haina cu grijă peste cămașă, am lăsat portofelul și cheile de la mașină pe raftul de deasupra și am închis lacătul. Când a fost asta? Acum trei ore, poate mai puțin. Acum trei ore eram un bărbat la fel cu toți ceilalți. Cât este de parșivă durerea, cum aleargă! Ca și cum un acid coroziv ar arde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de plastic. — Nu vreți o cafea? M-am așezat pe divan în fața posterului cu maimuța. O senzație de stânjeneală îmi plutea în gâtul uscat, făinos. Am privit în jur și jena mea fizică alunecă în ambianța aceea modestă. Pe un raft, o păpușă de porțelan cu o umbreluță din voal își sprijinea fața speriată de primul dintr-un șir de volume toate identice ale uneia din acele enciclopedii care se cumpără în rate. Mizeria era bine confecționată, îngrijită, onorabilă. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
să aștept ora deschiderii lângă oblonul tras al atelierului. Transpiram din nou și îmi era din nou sete. M-am întors la bar. Am cerut încă o dată apă, dar când băiatul cu fața ciupită de vărsat s-a mișcat, descoperind rafturile cu sticle din spatele său, m-am răzgândit și am cerut o vodcă. I-am spus să mi-o pună într-un pahar mare și am cerut gheață, pe care el a luat-o de pe fundul unui recipient din aluminiu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
conducă, așa o să-mi pot pune capul pe umărul ei... Nu păru suprinsă, dimpotrivă, am avut impresia că mă aștepta. S-a înroșit în timp ce îmi făcea loc să intru. Fără să vreau, am făcut un pas greșit și am lovit raftul de pe perete. Păpușa de porțelan căzu pe podea. M-am aplecat s-o ridic. — Nu-i nimic, zise și se înclină spre mine. Era îmbrăcată cu o altă bluză, albă, cu o floare mare din paiete. — Mașina? șopti. Vocea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe un strat cu țăruși. S-a întors ducând ceva în tricoul făcut pungă și a intrat în bucătărie. Prin ușă o vedeam apărând, când întreagă, când doar cu un braț, cu o șuvită de păr. Se întindea spre un raft și scotea o oală, o farfurie. Spălase roșiile cu multă atenție, una câte una, și acum, aplecată desupra tocătorului mișca în grabă un cuțit, mărunțind condimentele. Ținea lama lipită de degete cu multă siguranță. Și descopeream cu uimire că Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
greu, pentru că o împiedică ceva. Înăuntru e întuneric, jaluzelele sunt trase, întunericul zilei în care oricum se întrezărește lumina. Ușa este blocată de două sacoșe mari și de câteva cutii, în jur este o dezordine ciudată, lipsesc multe obiecte de pe rafturi, se simte miros de praf mișcat din loc și de cafea. Fac câțiva pași fără zgomot în locuința aceea pe cale de a fi strânsă. Mă apropii de ușa bucătăriei, care este pustie, se vede doar o cană cu gura în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-o, o bună parte din becuri erau arse. Ridicați storurile, deschideți tot! i-am spus asistentei, care execută ca un robot. — Unde sunt instrumentele? Intră într-o cămăruță în care se întrezăreau ușile unui dulap metalic, începu să scotocească pe rafturi, m-am repezit după ea. Stătea în patru labe, din fundul unui sertar a tras afară o pungă sigilată plină de foarfeci, nimic altceva decât foarfeci. Se uită la mine, habar nu avea ce anume îmi trebuia exact. Am smuls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
îmi dau bine seama, doar că de la o vreme încoace din ce în ce mai multe lucruri mi se par truisme sau clișee. În afară de copil. — Cum faci ca să te calmezi și să-ți vină laptele ? Nu-i treaba ta ! Citesc titlurile de cărți de pe raftul din dreptul patului. Trec prin toți nemții, și sub ei prin americani, și când ajung la jumătate din rândul de volume despre mediul înconjurător ale lui H., cam atunci, dacă am noroc, îmi vine laptele și se calmează copilul. E
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
vomit. Nu mai cumpăr nimic tare și rotund care ar putea să se rostogolească la vale și să rupă, să sfâșie. Nici nu mă mai pot uita le verze. Știu unde sunt și nu trec prin fața lor. Ocolesc prin dreptul raftului cu pătrunjel, coriandru, busuioc. Cu ele m-aș putea căsători și aș fi fericită. — Să trag în verze ? De data asta a venit cu mitraliera după el. Și-o ține sprijinită pe umăr ca pe-o furcă. Parcă nu din
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
și ei treaba, care e să se holbeze. Eu îmi acopăr propria treabă, care e să alăptez, cu marginea pulovărului. Copilul începe să se frichinească. Nu-mi vine laptele. Iar. Închid ochii și citesc în ordine titlurile de cărți de pe raftul din memorie. Copilul e din ce în ce mai agitat. Laptele nu mi se pornește și nu mi se pornește și-am ajuns deja la Wolfgang Koeppen Death in Rome, Zweig, Rilke, Goethe, Goethe, Goethe, Wim Wenders Emotion Pictures... Nevasta (presupună unuia dintre cei
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
vitrina librăriei ai depistat coperta cu titlul pe care-l căutai. Urmărind această indicație vizuală, ți-ai făcut loc în librărie prin barajul dens al Cărților Pe Care Nu Le-Ai Citit, care te priveau încruntate de pe mese și din rafturi, încercând să te intimideze. Dar tu știi că nu trebuie să te lași impresionat, că între ele se întind pe multe hectare Cărțile De Care Te Poți Lipsi Să Le Citești, Cărțile Create în Alte Scopuri Decât Lectura, Cărțile Deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]