4,740 matches
-
respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dacă este secționat creierul la animalele de experiență chiar în această zonă, se produce un inspir prelungit întretăiat de eforturi expiratorii tranzitorii. Impulsurile de la acest centru au un efect excitator asupra ariei inspiratorii din bulb, având tendința de a prelungi rampa descărcării de potențiale de acțiune. Centrul pneumotaxic se găsește în porțiunea superioară a punții. Această populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și secundar frecvența respiratorie. Rolul acestui centru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din Cantabria, El Juyo, oferă poate primul exemplu al unui sanctuar diferit (Freeman și Gonzales Echegaray, 1981; Straus, 1992). Acum 15 000 de ani a fost săpată o cavitate În forma literei D, lungă de 6 metri, prevăzută cu o rampă, iar În lungul pereților fuseseră zidite pietre. În interior fuseseră săpate alte trei cavități, acoperite apoi cu grămăjoare de pământ colorat ce conțineau obiecte exotice. În vârful uneia dintre movile (pentru săpători, „altar”) fusese pusă o mască naturală de piatră
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
doctoratul în științe juridice cu teza Asigurarea asupra vieții (1930). În paralel, are o activitate publicistică și literară intensă. Este redactor la „Timpul”, „Era nouă”, „Bilete de papagal”, „Poporul”, „Timpul familiei”. Colaborează la „Sburătorul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, precum și la publicații de specialitate ca „Revista avocaților” sau „Jurnalul avocaților”. A mai semnat Alexis Bihoreanu, V. Iru, Mircea Robu, Banul Mărăcine, Dr. Bemol. A colaborat la Radiodifuziunea Română, la redacția pentru străinătate. B. este un scriitor deosebit de prolific. El
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
după ce Buchenwald fusese transformat Într-un complex memorial, ghidul vizitatorului afirma că scopurile declarate ale „fascismului german” au fost „distrugerea marxismului, răzbunarea pentru Înfrângerea din primul război mondial și teroarea brutală Împotriva oricărei rezistențe”. În aceeași broșură, fotografiile care Înfățișează rampa de triere a deținuților de la Auschwitz erau Însoțite de un citat din comunistul german Ernst Thälmann: „Burghezia Își ia În serios obiectivul de a anihila partidul și Întreaga avangardă a clasei muncitoare”14. Acest text a fost scos abia după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cea de toate zilele, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Colaborează cu articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
critice și a reproducerilor expozițiile organizate de Tinerimea artistică, fără a ignora și alte expoziții, astfel încât o analiză în secțiune a acestei reviste scoate la suprafață o istorie în mic a receptării critice a asociației artistice menționate mai sus. Revista Rampa, de asemenea asigură un spațiu generos criticii de artă și prezentării unor expoziții și artiști plastici cu reproduceri selective a operei lor. Uneori, unor tablouri sau sculpturi dispărute le aflăm aici o unică amprentă prin reproducerea lor. Alexandru Bogdan-Pitești se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imposibilă în realitatea "normală", de zi cu zi"12. La Max Klinger în seria de zece gravuri intitulată Parafrază la găsirea unei mănuși (1881), elementul anecdotic, cu parfumul onestității sentimentale recuperabil din pretextul facil, găsirea unei mănuși pierdute, servește ca rampă de lansare pentru o ficțiune elaborată prin care obiectul-fetiș este redimensionat la scara unei imaginații debordante, pe măsura fabulațiilor hofmanniene. Pe filiera observației lui Max Deri revine că acest clivaj între naturalism/realism și simbolism / decadentism are loc atât printr-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să sufere 50. Acest fapt precizează și mai bine relația aproape simbiotică pe care simbolismul și decadentismul o întrețin cu celelate arte și în special cu literatura, ca spații afine de rezonanță. În articolul său, "Gustave Moreau", publicat în revista Rampa în 1911, D. Karnabatt distinge pictura lui Moreau, pe care nu o numește direct simbolistă, dar o asociază simbolismului, de pictura academică de inspirație greco-latină, de impresionism și postimpresionism, de pictura realistă, naturalismul unui Corot de pildă. Arta lui Moreau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de propria sa emoție, care a prezidat la nașterea tabloului. Prin intermediul femeii într-o ipostază mariologică și a geniului înaripat, moartea se lasă contemplată, este o anticameră a eternității, unde graba și dramatismul despărțirii nu-și mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă metamorfoză și în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce-l apropie pe Paciurea de experiența plastică brâncușiană. Într-un interviu pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plasată pe un postament la mormântul sculptorului (figura 96) din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de neînțeles a geniului sau condiția misterului și a întrebărilor fără răspuns pe care le ridică arta și, prin ea, umanitatea? În Rampa, din 9 aprilie 1912, avem o reproducere după sculptura lui D. Paciurea, "Pictorul Luchian". Din bustul pictorului se desprinde doar o mână, ca și în cazul Sfinxului, din care reziduul de animalitate apare figurat sub forma unei gheare. În cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresiv, creează o tensiune suplimentară. Pictorul a fost atent la tensiunile dintre prim plan și fundal, la schimbul de pase magnetice care se instalează cu intrarea în cadru a acestui personaj feminin. Ipolit Strâmbu realizează un "Studiu de nud" în Rampa 389, "studiu" în care putem recunoaște o sensibilitate afină simbolism-decadentismului. Femeia pozează cu capul aplecat, sprijinit în palmă, într-o atitudine de reverie, de tristețe. Pictorul realizează pictura unei stări, a unui sentiment care, chiar dacă nu are intensitatea maladivului, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Arghezi, din ciclul Flori de mucigai (1931): "Cu o floare în dinți / Rada-i un măceș cu ghimpi fierbinți...." 531. De altfel, succesul pozei se poate vedea și printre emuli precum domnișoara Cecilia Gerson, a cărei expoziție este comentată în Rampa 532, unde este reprodus unul dintre tablourile sale pe această temă, Țigancă cu ghiocei, într-o tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie lansat în capitală, și după cele afirmate în revista Rampa, afișul are un succes imens. Theodorescu-Sion realizează o scenă de moravuri, În cabaret (Scenă de moravuri) (creioane colorate pe carton, 0,326 x 0,234 cm, semnat stânga jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de postúri ale modelului aranjează ca lumina să cadă într-un anumit fel. În 1912, D.M.Teișanu are o expoziție de pictură în fosta Galerie permanentă "Cosânzeana", din care două tablouri, Pe sofa și Interior de atelier, sunt reproduse în Rampa. Emil Georgescu îi face o prezentare total amatoristică în "Expoziția pictorului Teișanu"609. Aceeași expoziție îi lasă lui Cridim (Cristea N. Dumitrescu) o impresie covârșitoare, pe care o face cunoscută în articolul său "Impresiuni de artă", din Ilustrațiunea Română, unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
critică de artă în periodice Adevărul Adevărul literar și artistic Arhiva. Organul Societății Științifice și Literare din Iași Arta Art et Décoration Dilema Facla Ileana Ilustrațiunea Ilustrațiunea Română L'Indépendance Roumaine Literatura și Arta Română Luceafărul Noua Revistă Română Observatorul Rampa Revista orientală Revue des deux mondes Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts Seara Steaua Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică) Viața românească Vremea Planșa 1: Himere (Colecție particulară) Planșa 2: Studiu de nud (Colecție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nr. 8141 din 10/23 mai 1903, p. 2. 48 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 63. 49 John Reed, op. cit., p. 133. 50 M. Bengesco, Mélanges sur l'Art Français, Dorbon-Ainé, Paris, 1913, pp. 98-99. 51 D. Karnabatt, "Gustave Moreau", în Rampa, Anul I, nr. 38, joi 1 decembrie 1911, p. 1. În ziar sunt reproduse și trei picturi: Femeile și Licornii, Femee păzită de grifoni și Leda. 52 John Reed, op. cit., p. 133. 53 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 63. 54 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
monografic aparținându-i lui Ion Zurescu. 242 Ion Zurescu, Verona 1868-1946, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957, p. 10. 243 Virgil Vătășianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A., Sibiu, 1936, pp. 33-34. 244 Ibidem, p. 34. 245 Rampa, An I, nr. 144, sâmbătă 14 aprilie 1912. 246 Catalog Expoziția de pictură Emilian Lăzărescu, Sala Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. Pe frontiscipiul caietului de expoziție se află un desen cu o tentă secesionistă, o femeie care împrăștie ghirlande de flori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
op. cit., p. 263. 300 Ioana Beldiman, Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fapt de societate, Editura Simetria, București, 2005, p. 112. 301 Ibidem, p. 101. 302 Ibidem, p. 105. 303 Acestea două din urmă se găsesc reproduse în Rampa, Anul I, nr. 101, nr. 103, februarie 1912. 304 Adriana Șotropa, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă, Editura Compania, București, 2009. 305 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 212
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
386 Ruxandra Dreptu, Băncilă, Editura Meridiane, București, 1987, p. 20. 387 Ibidem, p. 20. 388 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4 1930, Atelierele grafice Socec&Co S.A., București, pp. 4-5. 389 Reprodus în Rampa, Anul I, nr. 152, luni, 23 aprilie 1912. 390 Hans H. Hofstätter, "Symbolism in Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 18
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 102. 517 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 155. 518 Ibidem, p. 156. 519 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri 15 iunie 1912, avem o sugestivă reproducere a unui tablou al Ceciliei Cuțescu-Storck, Țigancă. 522 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992, p. 13. 523 Faptul nu este deocamdată atestat documentar, iar cercetările întreprinse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
530 Adevărul literar și artistic, An II, nr. 51, duminică 13 noiembrie 1921 și Adevărul literar și artistic, Anul III, nr. 68, duminică, 12 martie 1922. 531 Tudor Arghezi, Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 234. 532 Rampa, Anul I, nr. 86, vineri, 3 februarie 1912. 533 Gustave Flaubert, Trei povestiri, traducere de Ana Boldur, ediție ilustrată de Marcela Cordescu, Editura Univers, București, 1973, p. 132. 534 Jules Laforgue, Moralités Légendaires. Hamlet, ou les suites de la piété filiale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
et le Syrinx, Persée et Andromede, Les deux pigeons, Paris, Mercure de France. 535 Am analizat această povestire în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4 iunie 1922, p. 8. 538 "Pedeapsa", în Adevărul literar și artistic, Anul V, nr. 166, duminică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4 iunie 1922, p. 8. 538 "Pedeapsa", în Adevărul literar și artistic, Anul V, nr. 166, duminică, 10 februarie 1924, p. 1. Ibidem, p. 2. 539 Adrian Maniu, Salomeea, Tipografia G. Ionescu, București, 1915. 540
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]