6,368 matches
-
Cea mai mare pantă a unei linii de tramvai fără cremalieră se găsește probabil la Lisabona. Linia 28 între Praça Luís de Camões și Rua Conceiçăo în cartierul Baixa Pombalina are o pantă maximă de 135‰. În schimb la troleibuze recordul se regăsește pe linia de troleibuz 24, în San Francisco, cu o secțiune abruptă de 228‰ (adică 22,8%). Troleibuzele ating viteze superioare autobuzelor pe urcările abrupte, mai ales la pornirea de pe loc în astfel de zone. Pe lângă aceste aspecte
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
de 1975-1979) în același ritm cu întreaga industrie românească, care depindea de transporturi. Primul an în care s-au produs aici camioane este 1953. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producție record de 33.000 de mașini pe an. În anul 1989, avea 20.000 de salariați, si a produs 12.888 de camioane. Aproximativ 2.036 de bucăți dintre acestea au fost exportate, în țările CAER, Statele Unite sau spre destinații mai
Întreprinderea de Autocamioane Brașov () [Corola-website/Science/303757_a_305086]
-
Hudson, un Hudson Hornet din 1951. Numărul de înmatriculare al fostului campion Doc Hudson este 51HHMD, același cu care participa în 1951 Fabulous Hudson Hornet în campionatul NASCAR, putând fi în sine chiar un acronim pentru "1951 Hudson Hornet, M.D." Recordul său de 27 de victorii într-un singur sezon înregistrat în 1951 este reeditat de această echipă de curse în 1952, exact anii în care personajul din "Mașini", Doc, câștigase Cupa Piston. În alte roluri sunt antrenați actori ca Cheech
Mașini (film) () [Corola-website/Science/303732_a_305061]
-
provocat încetinirea mașinilor până la viteze sub 320 km/h. Accidentul Regelui din film este o reconstituire cadru cu cadru a accidentului lui Rusty Wallace de la Talladega în 1993. Regele a câștigat cele mai multe curse din Cupa Piston (Petty chiar deține acest record în Cupa Winston NASCAR), dar acum se retrage, pentru a face pe plac soției Qeen, interpretată de Linda în versiunea engleză, soția din viața reală a lui Petty. Când John Lasseter i-a propus lui Petty să apară într-un
Mașini (film) () [Corola-website/Science/303732_a_305061]
-
an. Un an mai târziu promovează în Formula Ford 2000, devenind campion al Marii Britanii și al Europei. În 1983 a semnat un acord pentru a participa în Formula 3, campionatul britanic, pe care l-a câștigat cu ușurință, stabilind un record de victorii care avea să rămână în picioare mai mult de un deceniu. Atunci atrage atenția unor echipe mari din Formula 1 ca și McLaren, Williams, Brabham și Lotus. Are parte de teste cu toate, dar până la urmă doar Brabham
Ayrton Senna () [Corola-website/Science/303763_a_305092]
-
A fost o cursă pe ploaie, așa cum fusese la Monaco cu un an înainte, astfel că Senna devenise deja un pilot experimentat în astfel de condiții meteo. Pole position-ul de la Estoril a fost primul dintr-o serie incredibilă de 65, recordul său fiind doborât abia în 2006 de către Michael Schumacher însă acesta din urmă avea mult mai multe curse disputate. Alte două pole-uri consecutive au urmat la Imola și Monaco, însă a trebuit să aștepte câteva luni bune până să câștige
Ayrton Senna () [Corola-website/Science/303763_a_305092]
-
, () a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioana europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). S-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Tecuci (interbelic), actual în județul Galați. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. La 2 octombrie 1931 câștiga titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur. Proprietara a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur. Proprietara a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanță de 1100 km, între Romă și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
km, între Romă și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul sau a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7233 de metri. A fost una din puținii instructori de parașutiști militari
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul sau a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7233 de metri. A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat că instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa. În timpul
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul sau a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7233 de metri. A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat că instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrila
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
unde ar fi fost îngropată sub numele de Maria Popescu la o poziție concesionata în anul 1970 unei alte persoane. În prezent, o stradă din București a fost denumită în memoria să. . Alintata „Regina Înălțimilor”, mai are în palmaresul aeronautic: recordul mondial absolut de altitudine, la saltul cu parașuta, realizat în 1932 în Statele Unite ale Americii, o serie de raiduri aeriene europene, participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale și nu în ultimul rând participarea ca voluntar în cel de-
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
Astra Română, urmând și cursurile Academiei de Arte Frumoase, secția ceramică și decorațiuni (1924 - 1929). Evenimentele aeronautice se succedau în țară și în lume, performanțele aviatorilor fascinând omenirea. Era „epoca de aur” a aviației, epoca marilor raiduri, a zborurilor de record pentru înălțime, a curselor de viteză, a competiției companiilor pentru transportul de pasageri, a postei aeriene. În acest mozaic aeronautic, apare și „parașuta pentru avion”, parașutiștii intrând și ei în acest concert universal. Istoria parașutei începe în secolul XVIII, la
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
salvare la părăsirea baloanelor avariate și numai în ultimii doi ani de război au apărut „parașutele de avion”. Părăsirea avionului cu parașuta era un act de mare temeritate, de curaj extrem. Federația Aeronautică Internațională înființează comisia de parașutism pentru omologarea recordurilor de parașutism, care au dus la dezvoltarea parașutismului că sport în anii ’20-’30 și a devenit un sport internațional în 1952. Smaranda se lasă cucerita de acest domeniu aeronautic, saltul cu parașuta devenind ultima obsesie. Se documentează, corespondează din
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
celebrii constructori de parașute, germanul Otto Heinecke și americanul Leslie Irving, evenimentul fiind prezentat elogios în presa vremii. Smaranda Brăescu devine un simbol al parașutismului în România. Se adresează, cu insistență, autorităților române pentru a fi sprijinită la realizarea unui record mondial, să se lanseze cu parașuta de la 6500 m dintr-un avion Potez, dar acestea îi cer 25000 lei pentru benzină și ulei, fiind necesare mai multe zboruri de antrenament. Respinsă de autorități, se decide să strângă bani și să
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
îi cer 25000 lei pentru benzină și ulei, fiind necesare mai multe zboruri de antrenament. Respinsă de autorități, se decide să strângă bani și să plece în America pentru a-și îndeplini visul, să aducă României și poporului român, un record mondial. În acest scop începe o campanie de salturi demonstrative și participări la o serie de mitinguri aeriene organizate la: București - 30 iunie 1929, pilotul avionului fiind celebrul aviator Traian Burduloiu: la Brașov - 24 iulie 1929, Galați - decembrie 1929, Iași
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
la picior și mai multe coaste rupte, urmate de o spitalizare îndelungată la Satu Mare și imobilizare la pat de aproape șase luni. Suferință și desnădejdea au fost înfrânte și în primăvara anului 1931, a început din nou demersurile în vederea stabilirii recordului mondial de lansare cu parașuta de la mare altitudine. În martie 1931 cumpăra o nouă parașuta din Germania și apoi, la București, reia „asaltul autorităților aeronautice”, dorind realizarea recordului în țară. Conștientă de dificultatea unui record mondial de lansarea cu parașuta
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
și în primăvara anului 1931, a început din nou demersurile în vederea stabilirii recordului mondial de lansare cu parașuta de la mare altitudine. În martie 1931 cumpăra o nouă parașuta din Germania și apoi, la București, reia „asaltul autorităților aeronautice”, dorind realizarea recordului în țară. Conștientă de dificultatea unui record mondial de lansarea cu parașuta de la mare altitudine, Smaranda se adresează din nou aviației militare pentru sprijin în întreprinderea să. Dorea că avionul ales, un Potez 25, să fie pilotat de Romeo Popescu
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
din nou demersurile în vederea stabilirii recordului mondial de lansare cu parașuta de la mare altitudine. În martie 1931 cumpăra o nouă parașuta din Germania și apoi, la București, reia „asaltul autorităților aeronautice”, dorind realizarea recordului în țară. Conștientă de dificultatea unui record mondial de lansarea cu parașuta de la mare altitudine, Smaranda se adresează din nou aviației militare pentru sprijin în întreprinderea să. Dorea că avionul ales, un Potez 25, să fie pilotat de Romeo Popescu, un pilot de mare clasa al aviației
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
de la mare altitudine, Smaranda se adresează din nou aviației militare pentru sprijin în întreprinderea să. Dorea că avionul ales, un Potez 25, să fie pilotat de Romeo Popescu, un pilot de mare clasa al aviației românești. Romeo Popescu, care deținea recordul național de altitudine pentru avioane cu performanță de 10550 m, era ocupat cu stabilirea unui nou recordului de viteză pe avionul IAR CV-11. Comandanții aviației militare, de la Pipera, au desemnat pentru pilotarea avionului pe Locotenentul Alexandru Papană, cunoscut polisportiv, campion
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
avionul ales, un Potez 25, să fie pilotat de Romeo Popescu, un pilot de mare clasa al aviației românești. Romeo Popescu, care deținea recordul național de altitudine pentru avioane cu performanță de 10550 m, era ocupat cu stabilirea unui nou recordului de viteză pe avionul IAR CV-11. Comandanții aviației militare, de la Pipera, au desemnat pentru pilotarea avionului pe Locotenentul Alexandru Papană, cunoscut polisportiv, campion mondial la bob și campion național la automobilism, care ulterior va deveni campion național de aviație, stabilind
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
de viteză pe avionul IAR CV-11. Comandanții aviației militare, de la Pipera, au desemnat pentru pilotarea avionului pe Locotenentul Alexandru Papană, cunoscut polisportiv, campion mondial la bob și campion național la automobilism, care ulterior va deveni campion național de aviație, stabilind recordul de altitudine cu avionul și apoi în America devenind Campion al celor două Americi la acrobație aeriană. Programul inițial prevedea lansări de la înălțimi din ce in ce mai mari, incepand cu 3000 m. Alexandru Papană sugerează saltul direct de la 6000 m. După mai multe
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
înălțimi din ce in ce mai mari, incepand cu 3000 m. Alexandru Papană sugerează saltul direct de la 6000 m. După mai multe luni de pregătire a avioanelor, de antrenamente ale echipajelor, de instruire privind respirația la mari altitudini, se stabilește comisia de omologare a recordului, cu comisari sportivi de la Aeroclubul Regal al României. Se face raportul de finalizare a pregătirilor în vederea zborului de record pentru parașutarea de la altitudinea de 6000 m. Smaranda este anunțată doar în ziua aleasă pentru zbor. În dimineața zilei de 2
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
de pregătire a avioanelor, de antrenamente ale echipajelor, de instruire privind respirația la mari altitudini, se stabilește comisia de omologare a recordului, cu comisari sportivi de la Aeroclubul Regal al României. Se face raportul de finalizare a pregătirilor în vederea zborului de record pentru parașutarea de la altitudinea de 6000 m. Smaranda este anunțată doar în ziua aleasă pentru zbor. În dimineața zilei de 2 octombrie 1931 trei avioane Potez 25 decolează, de pe aerodromul Pipera din București, pentru zborul de record. Lt. Alexandru Papană
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]