6,870 matches
-
dimensiune a câmpului social care influențează imaginarul medievalității este puterea, a doua e dată de istorie și de transpunerea ei narativă în opera istoriografică. Scrierile despre trecutul comunității ne interesează aici ca principal obiect de analiză, în calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asupra memoriei, iar reprezentările lor ajung în timp, prin zona de trecere în care sunt filtrate (prin procesul de imaginare, simbolizare, transpunere în narațiuni etc.), în mentalul colectiv, unde își pot găsi un loc în rețeaua deschisă a imaginarului. Aceste reflexe ale concretului pot deveni creative (sau nu), pot avea (sau nu) o istorie "imaginară" proprie. Tot așa apar presiuni și dinspre imaginar înspre albia concretului: imagini fanteziste care devansează invenția propriu-zisă, figuri hibride sau mutații care, în cele din urmă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
e în primul rând supusă vremii, el va păstra data de acum a întâlnirii în oglinda timpului cu privirea teoretică. Două modele, ambele cu caracter antropologic, se vor regăsi într-o singură imagine, dar nu se vor suprapune. Ambele adună reflexele interpretărilor prealabile, la care se vor adăuga și altele. De la Gilbert Durand la Paul Zumthor, de la Jacques Le Goff la Joël Thomas, schemele pe care le voi propune adună din teoriile anterioare, prin diferențiere sau prin afiliere, elemente care susțin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și cele clasate a fi în special de "limbaj" (lingvistic sau iconografic), cum ar fi metafora însăși. Studiul imaginarului relevă faptul că acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și materiale (fie ca suport, fie ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente, cât și intenționale (Wunenburger 13-74). Între cele două ipostaze ale imaginii "corporale" (descrise încă din tradiția antică), reprezentarea sensibilă (perceptivă) și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cuceri starea de a-fi-în-real, starea ființei; antrenează dorința de a anima sau de a realiza o fantasmă prin acționarea unei imagini interne, cu ajutorul unor puteri magice); complexul lui Narcis (imaginea este reproducerea subiectului însuși și permite și reproducerea mișcării, ca reflex în apă sau dublu în oglindă); complexul lui Œdip, complexul Fedrei, dar și, mutatis mutandis, complexul Meșterului Manole − asimilat vocației creatorului care (se) sacrifică pentru opera sa. Urmează o altă intersectare metodologică, de această dată cu analiza de tip lacanian
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
interpretare se va înscrie și propria mea opțiune, dar, spre diferență de Zumthor, voi situa diferit schema în raport cu totalitatea planurilor (care vor fi patru, nu trei), precum și arhetipul în raport cu mitul (noțiuni încadrate la nivele și în categorii diferite). Acest ultim "reflex" conceptualizant, datorat unuia dintre cei mai importanți medieviști filologi din spațiul francofon, tocmai pentru că mi-a confirmat încadrarea parcursului, mi-a oferit și cel mai sigur punct de plecare. Prima "oglindă" teoretică ar trebui de aceea să provoace în a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
patru discipline umaniste (includem aici antropologia lui Gilbert Durand, datorită teoriei sale arhetipologice și a simbolurilor) generează un larg areal științific, prolific atât pentru interpretarea fenomenului imaginarului, cât și pentru studiul manifestărilor sale istorice sau culturale. Precum o sumă de reflexe combinate într-o a doua oglindă, provenind de la teoriile discutate, propun alte două configurări ale imaginarului. Ambele sunt de factură antropologică și simbolică și reies, de fapt, din bazinul conceptual umanist delimitat prin această cercetare. Gramatica imaginarului Gilbert Durand, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aici definiția lui Durand astfel: schema este o generalizare dinamică și logico-simbolică a imaginarului în ansamblul său și a oricărui mod de a proiecta imaginativ. Ea alcătuiește nu doar "canavaua imaginației", ci și a imaginarului. Nu o consider doar un reflex colectiv inconștient, non-rațional, nici doar un simbol funcțional, ci și o matrice pe care se pot fixa, prin ceremonial și prin memorarea istoriei, diferite forme și structuri, precum și substanța imaginarului colectiv. Îl urmăm pe Durand atunci când adaugă faptul că schema
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
etnică părea să fi asimilat puternic rezistența imperiului de la Niceea și obsesia Trapezuntului de a readuce adevărații basilei pe tronul lui Constantin I, primul împărat roman "creștin", alungându-i astfel pe "barbarii latini" instalați în anul 1204 în capitală. Acest "reflex" al apărării moștenirii constantiniene va trece în imaginarul medieval post-bizantin, cel puțin în preluarea românească, dublat de deciziile reale, istorice, de auto-apărare statală sau de negociere a pseudo-vasalității cu Poarta otomană. Medievalii românii trăiesc așadar în plin paradox, chiar din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldei, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova. (Ureche 8) Iată așadar nucleul mitului descălecatului asumat de o comunitate arhaică, reflex al imaginarului popular, acolo unde acest tip de (re)întemeiere totemică este coroborat cu vechea etnogeneză daco-romană. Față de completarea lui Ureche din capitolul "Dinceputul domniilor vă leatul 6867": Într-acei păstori ce au nemeritu locul acesta, fost-au și Dragoș
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o variantă a amorului curtenesc sau a iubirii cu iz oriental, finalizate în cea mai pură tradiție ortodoxă cu epuizarea misterului prin căsătorie. Urmărită și în firidele vieții sale de taină, femeia este și aici prinsă în plasa ierarhiei sociale, reflex al atotstăpânitorului mod de gândire masculină din medievalitatea ortodoxă. De la casă la mormânt: un imaginar cronotopic Într-o poetică a spațiului, în interiorul căruia se mișcă lumea imaginară a medievalității românești, casa este ea însăși un reper antropologic, cu o "poveste
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care, scăpate de sub control, pot ajunge la cote îngrijorătoare, cel puțin din punct de vedere al atitudinii posturale. Abordarea punctuală a cifo-lordozei, din amalganul deficiențelor fizice de atitudine, care printr-un minimum de exerciții fizice corective și prin imprimarea unui reflex de atitudine corectă a corpului în ansamblu, își poate găsi rezolvarea, se dovedește a fi mai mult decât utilă pentru copiii de astăzi, purtători ai speranțelor noastre pentru generația de mâine. Dr. VLAD TIBERIU MEDIC PRIMAR BALNEOFIZIOTERAPIE ȘI RECUPERARE MEDICALĂ
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
se va solda în mod inevitabil cu o cifoză. Supravegherea poziției elevilor în băncile școlare trebuie să revină tuturor cadrelor didactice, care au obligația să supravegeze, înainte de toate, pentru o corectă repartizare în bănci și în permanență asupra imprimării unui reflex de atitudine corectă în bancă. În cazul cifozei deja instalate, banca poate fi adaptată necesităților corective astfel încât să exercite o acțiune de corectare a acestei deficiențe. Toate aceste măsuri preventive sunt de resortul autorităților școlare, dar nu vor conduce la
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
deosebesc două grupe distincte: - funcționale - patologice 3.7.1. Lordozele funcționale Lordozele funcționale, la fel ca și oricare altă deficiență de tip funcțional, exclude cauzele determinante. Existența lor se justifică, în primul rând, prin lipsa de preocupare pentru imprimarea unui reflex de atitudine normală a corpului, cât și prin permanentizarea unei atitudini vicioase, impuse de către activitatea profesională. În această categorie se descriu următoarele forme: Lordoza habituală sau de obișnuință. Specifică vârstelor tinere, se conturează încă de la preșcolari, dar se consolidează abia
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
în condiții de scurtare a grupelor musculare din regiunea dorsală a spatelui, a musculaturii abdominale și ischiogambiere; - Tonificarea în condiții de alungire a musculaturii din regiunea anaterioară a toracelui și a regiunii lombo-sacrate;Redresarea pozițiilor umerilor, omoplaților și abdomenului; - Imprimarea reflexului de atitudine a corpului în condiții statice și dinamice; Pozițiile fundamentale sunt alese din rândul celor ce au foste recomandate în cazul cifozelor și lordozelor în mod separat. Indicațiile tehnico-metodice care privesc corectarea cifo-lordozei sunt, dintr-un anumit punct de
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
intervenția cadrelor medicale de specialitate. 5.5. TONIFIEREA MUSCULATURII DE SUSȚINERE A COLOANEI VERTEBRALE Abaterile de la normal ale aliniamentului coloanei vertebrale antrenează după sine o tendință de rigidizare a acesteia. Remediul acestei situații este, pe de o parte, impunerea unui reflex de atitudine corectă a corpului, tratament postural în ultimă instanță, precum și practicarea cu regularitate a unui program de exerciții fizice active, care să readucă la repoartele normale grupele musculare ce se află în antagonism funcțional, antagonism in cazul de față
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
COLOANEI VERTEBRALE 6.1. EXERCIȚII CORECTIVE PENTRU CIFOZĂ Scopul exercițiilor este tonifierea în condiții de scurtare a grupelor musculare din regiunea dorsală a spatelui, tonifierea în regim de alungire a musculaturii anterioare a toracelui, prevenirea instalării lordozei compensatorii și formarea reflexului de atitudine corectă. Exercițiile fizice din grupa celor izotopice sunt pozițiile corective și hipercorective din stând, pe genunchi, așezat, culcat, atârnat și cele dinamice, în concordanță cu cerințele mecanismului de corectare, astfel conceute încât să prevină apariția unei alte deficiențe
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
execută corelate cu mișcările corective ale trunchiului și membrelor; f) exerciții cu obiecte portabile care urmăresc mărirea rezistenței și accentuarea caracterului corectiv al mișcărilor; g) exerciții aplicative, mers, echilibru, târâre etc.; h) exerciții cu autocontrol, de redresare, în scopul formării reflexului de atitudine corectă a corpului. 1- Mers, cu trunchiul înclinat înainte, cu mâinile pe șold sau la ceafă. 2- Mers pe călcâie. 3- Mers, cu un baston ținut de capete în față și trecerea alternativă a picioarelor printre brațe. 4-
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
regiunea doersală a spatelui; - Tonifierea în condiții de lungire a musculaturii din regiunea lombosacrală; - Tonifierea în condiții de alungire a musculaturii anterioare a toracelui;Tonifierea în condiții de scurtare a musculaturii abdominale; - Corectarea atitudinii greșite a toracelui și bazinului; - Formarea reflexului de atitudine corectă a corpului. Toate exercițiile utilizate se supun cerinței metodice de fixare a uneia dintre curburi în poziție corectivă sau hipercorectivă și mobilizarea dinamică a celeilalte, în sens corectiv, pentru a nu se influența negativ nici una dintre ele
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
amplifică mișcările coloanei vertebrale lombare; dă exerciții pentru bazin (proiecție înapoi, ridicare din decubită; eă exerciții de respirație speciale sau legate de mișcările corective ale segmentelor corpului; fă exerciții cu obiecte portabile; gă exerciții de redresare, cu autocontrol, pentru formarea reflexului de atitudine corectă a corpului; 1Mers, cu brațele întinse sus, ducerea alternativă a membrelor inferioare întinse inainte la 90 de grade. 2- Aceleași, având un baston la spate la nivelul omoplaților. 3- Stând, cu spatele la scara fixă, brațele întinse în sus
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
înainte din regiunea lombară, aplicată din spate, cu mâinile la baza toracelui. 6.4. PREVENIREA DEFICIENȚELOR FIZICE Prima acțiune ce trebuie întreprinsă de către profesorul de educație fizică pentru prevenirea deficiențelor fizice este aceea a educării și perfecționării la elevi a reflexului de atitudine corectă a corpului. Această actiune trebuie să înceapă odată cu intrarea copiilor în clasa I și continuă atâta timp cât este necesar. A doua acțiune pentru prevenirea deficiențelor fizice, intreprinsă de profesorul de educație fizică, este structurarea exercițiilor curente, utilizate în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
prevalența atribiundu-se segmentului cu cifra zero, ceea ce înseamnă că la acest nivel trebuie atribuită calitatea de curbură primară, cealată considerându-se secundară sau compensatorie. Determinările făcute au evidențiat, în urma discuțiilor cu această ocazie, că preocupările în familie pentru crearea unui reflex de atitudine corectă a cporului sunt extrem de reduse, la fel ca și pentru o atitudine cât mai simetrică în bancă, pe parcursul orelor de clsasă. Este evident că perfecțiunea formelor corpului este un dezirat greu de atins. Trebuie însă precizat că
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
modificări de structură și cu respectarea programului. Pentru respectarea acestui deziderat, nu-i suficientă, însă, numai preocupoarea profesorilor de educație fizică și a institutorilor. Este nevoie de conjugarea eforturilor tuturor cadrelor didactice, care, fiecare în parte, pote contribui la imprimarea reflexului de atitudine corectă a corpului, pe parcursul orelor de predare în clasă.
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
înțepătură, durere, junghi etc.) și mai rar extern (mâncărime, usturime etc.), însă, pentru că limita intern vs extern este deseori dificil de stabilit, nu am mai introdus această distincție în analiza de față, considerând că toate aceste senzații fizice au un reflex la nivel tactil 108. În numeroase utilizări, verbul a simți selectează în poziția obiectului direct nominale abstracte, care denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din poziția numelui predicativ pot exprima și proprietăți psihice: (240) Ioana arată veselă/supărată/îngândurată. În astfel de contexte, se exprimă o percepție indirectă, dat fiind că adjectivele din exemplele de mai sus codează stări interioare care numai opțional au reflex în plan fizic. Așa se explică posibilitatea construirii unui enunț ca: (241) Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]