8,522 matches
-
noi. O nouă și interesantă ilustrare a acestui fapt o găsim în acest decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului de suferință asupra memoriei evreiești. Hannover își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din alte părți avuseseră ocazia să cunoască adevărata desfășurare a evenimentelor, dar toți reținuseră exemplul antic întăritor al rezistenței evreiești prin moarte
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a acestui fapt o găsim în acest decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului de suferință asupra memoriei evreiești. Hannover își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din alte părți avuseseră ocazia să cunoască adevărata desfășurare a evenimentelor, dar toți reținuseră exemplul antic întăritor al rezistenței evreiești prin moarte la trădarea religioasă. La rândul lor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este mult posterioară evenimentelor, nu au fost receptate mai întâi de cititori ca mărturii ale suferințelor îndurate, susceptibile să le întărească și perenizeze memoria. De fapt, odată cu ele, ne aflăm în fața unui corpus care se prezintă în primul rând ca relatarea unei istorii de suferință, ca și cronicile Cruciadelor, care l-au precedat, sau ale persecuțiilor cazace, care-i sunt posterioare. Acest corpus evocă, de asemenea, elegiile și rugăciunile de penitență în formă mai tradițională. Însă, în general, noile povestiri nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
descrie suferințele evreilor. El aborda istoria evreilor ca pe un lanț continuu de persecuții. Într-adevăr, Valea plângerii avea să facă din autorul ei reprezentantul arhetipic al viziunii lacrimale asupra istoriei evreiești. În această privință, el a fost influențat de relatările despre Cruciade preluate din alte surse, căci în secolul al XVI-lea originalele încă nu fuseseră publicate 49. Impactul Consolării pentru tribulațiile lui Israelxxx, cartea lui Samuel Usque, un cripto-evreu care se refugiase la Ferrara, în Italia, după expulzare, pară
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o mânuire nouă a ei, anunțând, prin anumite laturi, practicile contemporanilor noștri. Astfel, între secolul al XIX-lea și mijlocul secolului XX se publică mai multe colecții de surse prezentând răspunsurile literare ebraice la Cruciade. Ceea ce, mai mult decât o relatare istorică oarecare, pune la dispoziția intelectualilor și a publicului, în formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator și savant vienez Adolf Jellinek pregătește
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din liturghia evreiască și adaugă: "Suferința este însemnul întregii noastre seminții". Pentru prefațator, cartea lui L. Zunz, din care prezintă doar extrase, era doar o schiță a martirologiului evreiesc din Evul Mediu. Autorul făcuse într-adevăr, în textul original, o relatare minuțioasă a persecuțiilor: botezuri forțate, trădarea apostaților, autodafeuri, torturi, exacțiuni și acte de sclavie atestate în Europa și Orient. În această lungă evocare, evreii mor pentru credință sau se sinucid pentru ea, iar autorul, punând totodată accent pe suferința evreiască
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au murit 200000 de persoane, adică 10% din populația evreiască. Bernfeld datează prefața cărții la 9 av 5683/1923, adică ziua tradițională de doliu și comemorare a marilor catastrofe care loviseră iudaismul. El dă astfel tonul cărții, care este o relatare a persecuțiilor și distrugerilor îndurate de evrei de-a lungul secolelor. Și repune în prim-plan, ca în literatura rabinică tradițională, tema suferinței suportate din iubire. "Povestirile suferințelor din trecut au și cânturi de consolare pentru viitor", scrie el. Bernfeld
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din trecut au și cânturi de consolare pentru viitor", scrie el. Bernfeld precizează că, elaborând cartea, scopul său era "de a întocmi martirologiul poporului lui Israel după surse scrise originale, cu comentarii istorice"67. Iar pentru asta se folosește de relatări și de poezia liturgică. Și pentru el Cruciadele constituie eterna întemeiere a istoriei evreiești, iar victimele lor sunt sfinți. În prefața celui de-al treilea și ultim volum al operei, apărut în 1926, el nu uită să sublinieze: Sfârșitul acestei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lor sunt sfinți. În prefața celui de-al treilea și ultim volum al operei, apărut în 1926, el nu uită să sublinieze: Sfârșitul acestei cărți nu este sfârșitul tragediei pe care o numim istoria evreiască. Chiar dacă mi-aș fi continuat relatarea până în ultima zi, tot n-aș fi ajuns la sfârșit. Nu știm ce ne vor aduce zilele viitoare. Ura față de poporul lui Israel nu face decât să crească de la o zi la alta în ultimii ani"68. Faimosul lanț al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru a numi hecatomba de la Hiroshima. Între 1957 și 1959 devine Holocaust, cu majusculă, echivalentul englez al ebraicului Shoah, și se substituie cuvintelor "distrugere" și "catastrofă". Este utilizat mai întâi în presa de specialitate. Astfel, Hannah Arendt îl folosește în relatarea procesului lui Eichmann (1961) în coloanele revistei New Yorker, dar numai când citează surse israeliene (în rest, folosește încă termeni precum "catastrofa evreiască", "marea catastrofă", "Soluția finală"). Începând din 1960, cuvântul este introdus în Statele Unite prin intermediul presei evreiești americane cu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
simplu "catastrofă", coincizând cu una dintre primele denumiri ale genocidului evreiesc. Desigur, diferențele dintre cele două evenimente sunt substanțiale, dar utilizarea lor politică nu va ține cont de ele. Terminologia și discursul Shoah-ului au avut un impact puternic în formularea relatării palestiniene despre Nakba, iar asta încă de la început. Expresiilor "Shoah și izbăvire"mmmmm, "Shoah și renaștere"nnnnn le corespund "Nakba și rezistență"ooooo, "perseverență și rezistență"ppppp. Nakba este reconstruită ca un mit fondator deopotrivă pentru a modela memoria trecutului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sunt oare dispuși să renunțe pentru a permite uitarea, care nu înseamnă ștergerea evenimentului, ci doar ieșirea lui din memorie, încredințată de acum istoriei, cum se lăsa ieri "textului" sarcina de a aminti, cu o cadență regulată, dezastrele trecutului? Aceste relatări ritualizate slujeau drept păstrătoare ale memoriei, eliberând totodată conștiința evreului de povara evenimentului și de datoria de a-l retrăi la nesfârșit. Despre acest fel de memorie vorbesc aici, iar nararea istorică, substitut secular al textului religios, poate iniția această
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Societatea Istorică din Israel, Ierusalim, 1968, pp. 128-129 (în ebraică); H. Soloveitchik, "Halakhah, Hermeneutics...", op. cit., partea I, 94 (1), iarna 2004, p. 101; id., partea a II-a, op. cit., pp. 292-297. 18 A. Mintz, Hurban..., op. cit., p. 100. 19 Despre relatare istorică/relatare religioasă, a se vedea E. Tcherikower, "Jewish Martirology...", op. cit. 20 D.G. Roskies, The Literature..., op. cit., p. 89. 21 Piroska Zombory-Nagy, "Les larmes du Christ dans l'exégèse médiévale", Médiévales (27), toamna 1994, pp. 37-49. 22 David Biale, Power
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Israel, Ierusalim, 1968, pp. 128-129 (în ebraică); H. Soloveitchik, "Halakhah, Hermeneutics...", op. cit., partea I, 94 (1), iarna 2004, p. 101; id., partea a II-a, op. cit., pp. 292-297. 18 A. Mintz, Hurban..., op. cit., p. 100. 19 Despre relatare istorică/relatare religioasă, a se vedea E. Tcherikower, "Jewish Martirology...", op. cit. 20 D.G. Roskies, The Literature..., op. cit., p. 89. 21 Piroska Zombory-Nagy, "Les larmes du Christ dans l'exégèse médiévale", Médiévales (27), toamna 1994, pp. 37-49. 22 David Biale, Power & Powerlessness in
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a trăit nestingherit în Republica Vandana de Nord. El, cel venit tocmai din Republica Soră Vandana de Sud! Din mai multe înregistrări, se poate constata că la cârciuma din localitatea Barabula (comuna Brandu Mic), susnumitul a lansat o serie de relatări despre realitățile din Republica Soră Vandana de Nord, multe dintre ele vădit răuvoitoare. Într-o zi, nu s-a sfiit nici măcar să descrie în amănunte localitatea Rugulu (astăzi Rügülü), comuna Brandu Mare (Republica Vandana de Sud), arătând chiar și scurtăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
248. În seara de 23 iunie, mergînd la Maiorescu, ca să ia masa, le-a spus mesenilor că vrea să învețe albaneza! Vrea să se călugărească, dar să rămînă în București!?249 Despre unele antecedente ale sfîșietorului moment, aflăm dintr-o relatare, ceva mai tîrzie, că "lua bani din toate părțile, umbla agitat ziua noaptea, cheltuia, iar împrumuta bani, dar de plecat acasă nu putea. Avea groază"250. Maiorescu a pus cîțiva prieteni să-l înso țească de aproape și să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ajutoare". Miercuri 3 iunie 1887, un mare incendiu a izbucnit în centrul Botoșanilor, prefăcînd în ruină și cenușă trei sute zece case și lăsînd fără adăpost vreo două mii de familii. În timpul acelui incendiu, Eminescu era internat în spitalul Sf. Spiridon, așa că relatările Henriettei, din 4 iunie 1887, către Cornelia Emilian, n-au fost corecte: "Cea mai mare nenorocire. Totul scosesem din casă, numai patul cu nenorocitul meu frate rămăsese, la care pierdusem tot curajul ce puteam face cu el, care este într-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Statelor Unite și al Canadei, șiruri de călători europeni (cei mai faimoși fiind romancierul Anthony Trollope și comentatorul politic Lord Brycexe "Bryce, J.") au vizitat Australia și Noua Zeelandă de-a lungul secolului al XIX-lea și au așternut apoi pe hârtie relatări relativ favorabile asupra societăților întâlnite și a progresului politic al acestora. Migrația internațională a fost hotărâtoare pentru formarea Australiei și Noii Zeelande (Castlesxe "Castles, S.", 1998). Creșterea bruscă a circulației oamenilor la nivel internațional, în cea de-a doua jumătate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
azi discutată mai mult în literatura de ficțiune decât în cercurile politice oficiale albe sau în cărțile de istorie. În zonele coloniale de frontieră, munca femeilor albe era neprețuită și este amintită atât de poezii și cântece, cât și de relatările istorice oficiale. S-a dezvoltat totuși o tendință ca modelul de tip parteneriat să cuprindă sfere separate. Drept urmare, în sectorul agricol/rural, munca femeilor era identificată ca fiind diferită de cea a bărbaților. În orașe, unde existau șanse de a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în cadrul statului național și mai mult spațiu politic de manevră pentru femei. Bhiku Parekh (1998, p. 274) a susținut în mod convingător că ideea statului național nu se impune deloc de la sine și nici nu este inevitabilă. Și totuși, multe relatări despre globalizare (Youngxe "Young, Gay", capitolul 3) indică faptul că statul-națiune este în declin și că acest lucru constituie în mod necesar o problemă. Alte relatări, cum este cea a lui Anthony Giddensxe "Giddens, Anthony" (1998), arată de asemenea că
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
nu se impune deloc de la sine și nici nu este inevitabilă. Și totuși, multe relatări despre globalizare (Youngxe "Young, Gay", capitolul 3) indică faptul că statul-națiune este în declin și că acest lucru constituie în mod necesar o problemă. Alte relatări, cum este cea a lui Anthony Giddensxe "Giddens, Anthony" (1998), arată de asemenea că statul-națiune are o putere limitată în a trata chestiunea puterii capitalului fără frontiere. Acest lucru presupune că statul a favorizat istoric drepturile consumatorilor în raport cu capitalul. Această
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și internaționalizată - alcătuită în principal din bărbați albi -, și cea a lucrătorilor necalificați, legați de un anumit loc, din care fac parte oameni de toate culorile. În studiul pe care îl dedică „orașelor globale”, Saskia Sassenxe "Sassen, Saskia" (1996) critică relatările tipice despre globalizare, pentru că funcționează ca niște „narative ale evacuării”. Aceste narative se concentrează în special pe cultura globală, pe hipermobilitatea capitalului și pe puterea întreprinderilor transnaționale. Neglijând locurile unde se realizează producția materială pentru a alerga după informațiile avansate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
minimale” a șubrezit și modelul bărbatului care câștigă pâinea familiei și, de fapt, întreaga ordine de gen care a fost asociată cu perioada fordistă. Restructurarea globală are loc pe un teren genizat și acest lucru este adesea dat uitării în relatările oficiale (Bakkerxe "Bakker, I.", 1994); asupra acestui punct însă voi reveni în secțiunea care urmează. Noile ordini de gentc "Noile ordini de gen" Se poate oare identifica o nouă configurare a ordini lor de gen, care apare ca răspuns la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
reușesc să obțină un oarecare ajutor de la soții lor, și „egalizatoarele”, cum sunt I, K, M, O și S, care au stabilit o împărțire mai echilibrată a responsabilităților casnice. Aceste comportamente par să afecteze viețile profesionale ale femeilor, judecând după relatările lor despre cât de mult le susțin soții în carieră, despre ajutorul suplimentar pe care îl primesc și despre circumstanțele speciale, cum sunt începerea tardivă a unei cariere, renunțarea temporară la carieră, carierele profesionale șovăitoare și căsniciile distruse din cauza dedicării
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
binefăcător, protector și totodată posesor al unei cunoașteri inaccesibile celor vii. Regele mort sau atotștiutorul. Umbra lui Darius va răspunde chemărilor în clipa evocării înfrângerii dezastruoase a oștilor ce invadaseră Elada și a naufragiului corăbiilor persane 1; atunci, ascultând trista relatare și deplângând soarta crudă a perșilor, fantoma aceasta, care cunoaște mai multe lucruri decât toți pământenii laolaltă, va reînscrie în curgerea timpului întreaga istorie a neamului său. Refăcând genealogia marilor conducători persani de la origini și până în prezent, reconstituind, așadar, tot
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]