8,987 matches
-
sau insatisfacție. În același timp, se evidențiază forța ratificatoare și predictivă a cuvântului, respectiv capacitatea acestuia de a întări sau de a pregăti o capacitate viitoare a educatului. Notarea numerică face apel la cifre, fiecare simbolizând un anumit grad de reușită sau nereușită. Scala de notare poate fi diversă, de la un sistem educațional la altul (10 valori în țara noastră, 5 în Rusia, 13 în Danemarca, 20 în Franța etc.). Ordinea valorică poate fi crescătoare sau descrescătoare. Extensiunea scalei de notare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ideile și opiniile evaluatorului determină apariția fenomenului. Profețiile, odată emise, au șanse mari să se autoîmplinească. Predicțiile profesorilor nu numai că anticipă, dar și facilitează apariția comportamentelor invocate. Spunându-i unui elev zi de zi că nu este capabil de reușite, că este „indolent” și „prost”, realitatea pronunțată are darul de a se ivi. Orice profesor își formează despre elevii săi anumite impresii în legătură cu posibilitățile acestora. Până la urmă, aceste păreri vor influența, inconștient sau nu, comportamentul și randamentele elevilor. Așadar, profesori
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Până la urmă, aceste păreri vor influența, inconștient sau nu, comportamentul și randamentele elevilor. Așadar, profesori, aveți grijă ce gândiți sau ce vă imaginați despre elevii pe care îi aveți. Încrederea în posibilitățile elevilor și convingerea manifestă că sunt capabili de reușite reprezintă modalități de diminuare sau de anihilare a consecințelor acestui efect. Întrebare În ce măsură traseul dumneavoastră profesional a fost „croit” pornind și de la influențele (benefice sau negative) ale unor asemenea predicții? 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notaretc "5.4
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
facilitează apariția comportamentelor invocate. Orice profesor își formează despre elevii săi anumite impresii în legătură cu posibilitățile acestora. Până la urmă, aceste păreri vor influența, inconștient sau nu, comportamentul și randamentele elevilor. Încrederea în posibilitățile elevilor și convingerea manifestă că sunt capabili de reușite reprezintă modalități de diminuare sau anihilare a consecințelor acestui efect. d) Ecuația personală a examinatorului. Fiecare cadru didactic își structurează criterii proprii de apreciere. Unii profesori sunt mai generoși, uzitând valorile de „sus” ale scării valorice, alții sunt mai exigenți
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mai dificilă, de la un conținut problematic la altul. Profesorul va reflecta asupra unei serii de probleme precum: ce tip de test propunem, test de învățare sau de discriminare (testul de învățare pune accentul pe aflarea performanței elevului, stabilind starea de reușită sau de eșec, iar testul de discriminare are ca funcție clasificarea subiecților, prin raportarea rezultatelor obținute de aceștia unele la altele), test de viteză (rapiditate) sau de randament (număr de răspunsuri corecte), test de redare mimetică a informației sau test
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
deschis. Aplicați-le și comparați rezultatele. Reflectați apoi la avantajele și dezavantajele oferite de cele trei instrumente. În loc de concluzii. Câteva reguli pentru o evaluare reușitătc " În loc de concluzii. Câteva reguli pentru o evaluare reușită" 1. Faceți din evaluare o sărbătoare a reușitei și o apologie a progresului. 2. Apreciați, întăriți și marcați orice progres realizat de elevi. 3. Încercați să convertiți nerealizările sau eșecurile elevilor în instanțe de revenire, motivare, perfectare. 4. Delimitați și accentuați încă din etapa predării acele elemente de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
câteva exerciții evaluative. 11. Acordați tuturor elevilor o șansă de realizare și afirmare, indiferent de posibilități și circumstanțe. 12. Argumentați în fața tuturor elevilor nivelul rezultatelor exprimate prin aprecieri sau note; ei își interiorizează cu acest prilej exigențe, criterii, praguri ale reușitei. 13. Nu blamați, nu înfierați, nu culpabilizați atunci când evaluați și notați. 14. Nu alunecați în manierism, fiți creativi și apelați la strategii și metode noi, multiple și diverse. Note bibliograficetc "Note bibliografice" 1. ***, 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și practice în general, nu doar din Economie. Întrecerea teoreticienilor pentru rafinarea metodelor de cunoaștere și acțiune economică, ce-i îndeamnă să creadă în mirajul echilibrului perfect, bunăoară, se traduce în dezastru când sfidează regulile de aur ale satisfacției pentru reușită. Acestea ne cer să nu ne propunem să rezolvăm toate problemele deodată căci rezultatul iese prost, să nu urmărim exclusiv o cale atunci când este vizibil că ea nu duce nicăieri, să nu condiționăm consistența tuturor consecințelor în mod univoc de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
un motiv suficient de trimitere la spitalul din deal. Ajungând într-o asemenea constrângere de conformare, nu prea sunt șanse să nu cedezi atitudinii comune. Și poate acest lucru nici nu ar fi prea rău, judecând după câte dovezi de reușită profesională se întâmplă prin practicarea inocenței academice. Refixarea efluviilor de inteligență în repere internalizate constituie o opțiune pentru calea scurtă a performanței recunoscute. Și atunci - chiar așa! - de ce trebuie să ne întrebăm despre validitatea metodei prin care s-a stabilit
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
context, bunăoară, „mâna invizibilă”, așezată în centrul proceselor economice de Adam Smith, nu este, paradoxal, o metaforă de lucru (Smith, 1965). Într-un fel spectacular, Smith a recurs la această soluție explicativă pentru că nu era încă pe deplin convins de reușita substituirii, în modelul explicativ al câștigului, a supranaturalului cu raționalul, fără să se piardă credibilitatea enunțului. Să nu uităm că, în acel timp, credulitatea în ordinea divină era încă normă comportamentală și atitudinală lustruită de Inchiziție. Concesia făcută de Smith
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
manieră a confuzionării se susține că globalizarea este un proces ce străbate dintotdeauna istoria, că societatea umană este expresia continuă a cunoașterii, că randamentul este certificarea raționalității alegerii, că ordinea este rezultatul acceptării dependențelor ierarhice, că stabilitatea dezvoltării ține de reușita externalităților tot mai abundente, că economia trebuie să nu aibă finalitate socială, că adevărata lume minunată o reprezintă societatea de piață, că adversitatea este principiul ordonator definitiv confirmat. Încet dar sigur, lucrurile se simplifică cu instrumentele corectitudinii politice, universul ceasornic
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
raționalului, într-o variantă, și de relativizare a valorilor, în altă variantă. Postmodernismul nu este o replică la norma modernității, nici măcar o revoltă față de reflexele condiționate de percepțiile raționalității, ci respingerea oricărei norme, a normei însăși, în toate planurile, desigur reușitele fiind în plan estetic, începând cu Nietzsche. Postmodernismul literar a debutat ca frondă față de tradiție, față de clasic, sfârșind în nihilismul textualist, în jocul gratuit de semnificații fragmentare, de tip puzzle, sensul fiind reconstruibil aleatoriu de fiecare cititor interesat (Marino, 1969
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
surprinzător așadar că în jurul ei domnește ambianța proprie secretelor legate de apărare. Da, disciplina ține de polemologie: cum anume trebuie privită lupta, cum să măsori raporturile de forță, cum să pui la punct o strategie, o tactică menită săți asigure reușita, cum să gestionezi informațiile, cum să utilizezi tăcerea, să treci ceva sub tăcere, să subliniezi evidența, să te prefaci, precum și tot ceea ce presupune înfruntări care vor decide cine este învingătorul și cine învinsul... Istoria e îngăduitoare cu câștigătorii și fără
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lucrarea, cât și pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care, probabil, n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. În mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de absolvenți de învățământ superior psihologic. Setea de cunoștințe psihologice, manifestată la noi cu atâta intensitate, este un fapt benefic social, în schimb, nu trebuie să facem greșeala să apreciem că orice absolvent va fi un bun profesionist în domeniu. Reușita în activitatea profesională nu este asigurată doar de faptul absolvirii unei forme de învățământ superior, ci de vocație și de acumulări de cunoștințe, experiență și discernământ, variabilele de climat științific și context social-economic intrând și ele în joc. 5. Asociațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Internelor, ce reprezintă componentele operaționale care contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor derivate și, respectiv, fundamentale ale sistemului activității de psihologie. În cadrul Jandarmeriei funcționează un număr important de psihologi, în unități operative, care au avut un aport semnificativ la reușita acțiunii de profesionalizare a jandarmeriei și de întrebuințare eficientă a acesteia pentru asigurarea ordinii publice. Poliția de Frontieră cuprinde o rețea mai mică de psihologi care își desfășoară activitatea în inspectoratele județene. În structurile Poliției, Pompierilor și Protecției civile psihologii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
proiecta o perioadă specială de pregătire pentru adaptarea la învățarea universitară. O sarcină relevantă a activității stundențești constă în pregătirea și susținerea cu succes a examenelor. Studenții au fost solicitați să exprime opinia lor cu privire la factorii care influențează pregătirea și reușita sesiunilor de examene. În tabelul 4 se sintetizează răspunsurile care au amplasat pe primul loc respectivii factori. Tabelul 4. Rezultate privind factorii care influențează succesul la examen Facultatea Număr subiecți Nivelul inteligenței Fidelitatea și promptitudinea memoriei Întâmplarea fericită: „A-ți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
geografie au intrat în facultate pe baza mediei de la bacalaureat și au fost lipsiți de ocazia de a se confrunta cu solicitările examenului de admitere care sunt oarecum apropiate de cele specifice mediului universitar. Ei sunt mai înclinați să pună reușita la examen pe seama inteligenței, care este fără îndoială un factor important, dar să manifeste o mai slabă implicare a altor dimensiuni ale eului, și intenționează să facă mai puțin din ce s-ar cere pentru a face față solicitărilor de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de adaptare atât în plan emoțional (grupul, relațiile interpersonale securizează afectiv, răspund trebuințelor de afiliere, sociabilitate, recunoaștere, stimă), în plan cognitiv (schimbul de informații, cunoștințe, materiale are avantajul că se asociază cu economisirea de efort, resurse și, mai ales, facilitează reușita performanțială), cât și în plan comportamental (prin susținerea deprinderilor de relaționare, comunicare, întrajutorare). Așadar, colaborarea, cooperarea au efecte benefice în aceste trei planuri și, implicit, efecte adaptive la cerințele, condițiile mediului academic. Desigur că există grade diferite de manifestare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a studenților, pot fi concepute și altele. Strategiile activării „mecanice” și activării „forțate” ridică unele controverse. Ele par a desconspira atitudini educaționale învechite. Pe de altă parte, par a nu corespunde cu respectarea nevoilor de autorealizare ale fiecărui pretendent la reușită. Este surprinzător faptul că aceste strategii n-au fost sugerate chiar de studenți. Iată despre ce este vorba: la sfârșitul ultimului seminar de psihologia educației și, mai recent, la finalul seminarului de psihologie managerială am cerut studenților să scrie o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
determină ca un individ să devină lider și asupra celor care îl definesc drept un lider eficient. Există câteva repere consacrate care ne pot ajuta, dacă nu să rezolvăm raportul personalitate/conducere, măcar să îl clarificăm. Astfel, cercetările analizate arată că: reușita activității de conducere se asociază cu factorul G+ (Guilford): energie, dinamism, tendință spre activitate, cu inteligența, cu aptitudinea euristică (Faverge, 1972), cu fluența verbală, cu senzitivitatea la relațiile interpersonale, cu capacitatea de ajustare și integrare (Radu, Iluț, Matei, 1994); liderii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
vor fi folosiți în alte scopuri/corupție la nivel local 11% 13% Lipsa resurselor financiare 26% 10% Din cauza sătenilor: nu le pasă de sat, nu sunt harnici 6% 6% NS/NR 19% 2% Ca atare, membrii comunităților rurale spun că reușita unui proiect comunitar ar ține, în primul rând, de faptul că „ar munci”, în timp ce, în caz de eșec, vina majoră ar aparține autorităților locale. Mai mult, resursele financiare contează prea puțin și, oricum, mult mai puțin decât în trecut. cei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
poate consta într-o distanțare de cei lipsiți de capital sau de mijloace de garantare și considerați, ca atare, riscanți - nu doar în sensul de nerambursare a împrumutului, ci și în cel de investiție într-un proiect fără șanse de reușită. Riscuri similare există și în cadrul programelor de dezvoltare comunitară, prin care se acordă credite nerambursabile: fie prin neidentificarea comunităților foarte sărace și fără experiență în derularea de proiecte de investiții individuale sau comunitare, fie prin acordarea unui „coeficient de risc
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
prin care să profite doar câțiva?” se regăsesc în majoritatea satelor facilitate, cu precădere în primii ani. În aceste condiții, dacă cei cu spirit antreprenorial nu aveau un prestigiu în cadrul comunității, alegerea unui proiect AGV a avut puține șanse de reușită sau, dacă a fost dusă până la capăt, inițiatorii nu au beneficiat de suportul celorlalți. Care a fost rolul facilitării în crearea cererii de proiecte? Dar în influențarea structurii acesteia, așa cum apare în „tabloul” de mai sus? Ce atribuții specifice a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau oportunitatea dezvoltării unei afaceri comunitare nu a fost (și nu este) una dintre atribuțiile facilitatorului, se poate vorbi despre un „cost al facilitării”: riscul ca o comunitate să aleagă și să lucreze la un proiect cu puține șanse de reușită (de exemplu, un proiect de activități generatoare de venituri care nu va aduce profit), care poate fi „bun” din punct de vedere al componentei sociale, dar „slab” din punct de vedere al „fezabilității tehnice” și „durabilității” (și care, implicit, va
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]