6,509 matches
-
tricoloră întîrzie în prezent, în toată nebunia culoarului de consum, halta Dezmir lucrători lipiți de fațada casei, acoperă cu mișcare, cu atitudine, grămezi de steril Băile Someșeni, Strada Ghimeșului, "Sanex" diferențe în cheia nume proprii, corupția șeasă, delurosul Cluj rezidențial revărsat în tipul tehnic de numiri, aluviuni pe cursul Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria sigură a tradiției, modernă și imuabilă lumea lor căci, prin greu păcat, ele înseși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în locul Cloștii cu puii de aur, marea comoară în ziare, tezaurul tracic găsit la bulgari, Buzău montaniarzii apucă gîtul chitarei și muntele a fost aici, în tren! în gară greieri, saci poștali pe telecar și pe remorcă stînd să se reverse, șoferul atîrnă și el de obez, periferii spre Făurei, muncitori în secție la parter, mescalina stimulilor, cît de oarbă e rîma tot vine spre closet, lumea bună cu nevoi mai dese, haine de mii de lei, verigheta pe mînă durdulie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vremea noastră clișeu prin utilizare repetată, ideea pe care o promovează este că "Romanii primísera legea crestina inca in têmpurile cele mai vechi" (Moldovan, 1866, p. 24). Aaron, care în Idee repede... descria creștinismul ca un "dar ceresc" care se revărsase asupra proto-românilor în toiul năvălirilor popoarelor migratoare, se rezumă în Manual... a menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră, în aceeași măsură ca plasma germinativă. Matricea stilistică colaborează la definirea unui popor tot așa de mult ca sângele și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu înscăunarea lui Temugin Ginghis Han (domnitor măreț și puternic) în anul 1206. Un istoric chinez a descris procesul de contopire a mongolilor cu cultura han, în felul următor: "Etnia mongolă, asemenea unei viituri năvalnice, unui imens puhoi, s-a revărsat din stepele de la nord de marele deșert Gobi și s-a aruncat nestăvilit în cursul molcom al culturii han, răscolindu-l până în adâncuri și, până la urmă, contopindu-se cu el"8. Cea mai mare realizare în politica externă a dinastiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
anul 1972, când a venit să mă vadă, în vizită de curtoazie, noul secretar de presă al României la Bruxelles. Era foarte cald și foarte umed, iar cerul invadat de nori negri slobozea, cu mici întreruperi, ploi torențiale care se revărsau răcoritor peste oraș și împrejurimi. La ora convenită, secretara a introdus în biroul meu un tânăr înalt și slăbănog care, transpirând și de căldură, dar și de emoție, ferecat într-un costum ceremonial parcă de împrumut și cu cămașa și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
-l însoțim la atelierul lui, unde ne-a ospătat cu caviar și cu vodcă și, când l-am întrebat dacă știe că ne aflăm în ajun de Rosh Hashana, acesta a început să intoneze, în timp ce din ochii lui lacrimile se revărsau din abundență, unul din refrenele cele mai cunoscute din liturghia zilei de An Nou evreiesc: בראש השנה יכתבון וביום צום כיפור יחתמון (Be'Rosh Hashana yeikateivun uve'Yom Tzom Kippur yeichateimun). Mă uitam la el, îl ascultam și emoțiile au
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
asigurau o anumită independență economică și îi cheltuiam, de preferință, pe cărți de filosofie descoperite la anticariat. Oradea, oraș mare, s-a dezvoltat pe malul unuia dintre cele trei Crișuri ale căror ape fertilizează câmpiile Transilvaniei apusene înainte de a se revărsa ca afluent unic în Tisa, fluviul ce străbate pusta maghiară de la Nord la Sud în drum spre Dunăre. Orice așezare umană spălată de apele unui râu cât de mic sau unui fluviu cât de mare se bucură, în urma acestei prezențe
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ținea la unica ei fată ca la ochii din cap, dar nu dorea să se facă de rîsul lumii. Peste satul Ghireni se abătuse, oameni buni, o secetă de ți se usca și limba în gură. Șuvoaie de ploaie se revărsau peste Miorcani, de-a lungul Prutului, pe la Crasnaleuca și pe dealurile Coțușcăi, dar satul nostru era blestemat parcă să se usuce ca prunele puse toamna la uscat. Bătrînii satului vorbeau că așa năpastă nu s-a mai întîmplat și nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînt stăpîn pe mine, scriu de parcă aș fi doar un instrument de scris. Ideile curg șuvoi, inundă văi, munți, continente... Da, este adevărat, confirmă un confrate. Deci, de la un timp simt că am bostanul plin și că este gata să reverse... Să fete diamantul... Da, exact, ăsta-i cuvîntul. Am hotărît să plec trei zile la munte, am eu acolo o cabană care mă inspiră enorm... Are, zău că are, am fost și eu cu el acolo. Lîngă Neamț... dar atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din in sută la sută, s-a umezit și s-a lipit de corpul ei cald. El sărută ceea ce părea a fi o cireașă roșie și, mînă în mînă, intră în adăpost. Nu mai vorbesc. Privesc torenții ploii cum se revarsă generos pe vale. Acoperișul produce o muzică unică. O muzică produsă de cel care te ocrotește și de cel care susține viața. Acoperișul și apa. Dimineața cazanul acela este acoperit de ceață și Soarele face efort să curețe locul. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se strecoare printre țevi înguste, selec tante, ca la o fabrică de cîrnați. Așteptam să văd cum filtre, nevăzute de profani, lasă spre lumină esența gîndirii omenești, esență care a fermentat secole și secole și acum, în seara aceasta se revarsă strălucitor din scăfîrlia mea. Ochii îmi devin grei și vor să ia o pauză după atîta efort, dar eu nu mă las să-mi fie furat rodul muncii mele creatoare. Pixul stă țapăn și așteaptă comanda cînd urechile tresar brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
haina la spate. A venit costumul și mașina. Deja s-a pus o baterie nouă. Ce frumoasă este viața! Alerg la dejun, întîrzii puțin. Se servește supă cu niște linguri mici, mici de tot. Ridic lingura neatent și supa se revarsă în farfurie. Stropi grei sar pe cravată. Pe cravata mea albăstruie, dar și pe costum. Puneți un pic de sare, mă sfătuiește gazda. Un altul pățește la fel. Îi întind sarea cu o mare satisfacție. Dar tot sînt necăjit. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o promisiune, cum se calcă o promisiune, cum se salvează un mariaj surpat, cum se poate obține orice pe bază de blândețe și farmec. Misterul feminității - care include, între altele, misterul discreției, al slujirii, al sacrificiului - ar trebui să se reverse dincolo de sfera domestică, pentru a modela nițeluș moravurile comunitare. Așadar, stimați compatrioți con-sexuali, domesticiți, un timp, gorila din voi, amânați manifestările taurinei potențe care vă agită. Dați o șansă harismelor feminității. În definitiv, înțelepciunea - Sophia - e o doamnă. Ce lipsește
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de plai, pe-o gură de rai? Ai toate șansele să te trezești, într-o bună zi, că paradisul însuși e invadat de pasiunea cuiva din zonă pentru minunatul nostru folclor sau pentru șugubețele noastre manele. Față de epidemia de sunete revărsată peste văi întregi, micile exerciții de prin cârciumi și piețe sunt jocuri nevinovate de amatori. Cred, sincer, că un asemenea regim sonor, o asemenea cruciadă de decibeli sunt o sursă primejdioasă de imbecilizare publică. Simplul fapt că urechile noastre nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Apar, trimes trial, mii de pagini noi: reorganizări ale informației, reformulări, descoperiri de detaliu sau de anvergură. Efectul e descurajant: dacă ești cât de cât realist, știi, de la bun început, că n-ai să poți acoperi niciodată materia care se revarsă, asfixiant, asupra ta. Scrupulul investigației exhaustive e condamnat la utopie și ridicol. Riști să mori în preliminarii, sau să cazi într-un soi de diletantism eroic. Cantitatea te demobilizează: la ce bun să continui, la ce bun să contribui, vanitos
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
rămași în acel loc; ei plâng. Ei și lacrimile lor sunt semnele tulburătoare și îndepărtate ale mizeriei autorităților de acolo. Aceasta este situația; ea e tristă și emoționantă în întreg tabloul umanității. S. Mâhnirea, din pricina căreia acești supuși suspină, se revarsă cu întreaga ei suită și asupra subsemnatului și, împreună cu alte necazuri, lovește în el, spre a-i nimici și pustii capitalul format din proprietăți funciare, de care depind tristele rămășițe ale prestigiului său, ale rangului său și ale traiului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
reținute la farmacia școlii fiind recomandate în caz de nevoie, chiar sătenilor. A sprijinit de asemeni organele sanitare în activitatea de igienizare a comunei. “Activitatea depusă în conducerea școalei primare și a gospodăriei proprii a d-lui Ioan Marcu își revarsă roadele cinstit asupra ridicării economice a acestei comune. Dsa este un distins muncitor pe ogorul de ridicare economică al acestei comune prin miile de exemple ce le-a dat, întrucât le dă și în prezent întrunește proverbialul “Omul sfințește locul
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
feciorie. Necunoscutul prilej de încredințare în purtarea de grijă și în voia lui Dumnezeu.” 1.2. Jertfa, urcușul duhovnicesc și Pronia Divină Literatura carcerală este bogată, astfel că putem regăsi acolo mărturii numeroase ale harului pe care Dumnezeu l-a revărsat peste temnițele comuniste. A face un studiu exhaustiv despre literatura carcerală este un demers temerar, astfel încât mă voi limita la câteva elemente care mi s-au părut potrivite pentru a scoate în evidență duhovnicia vieții carcerale și măsurile înalte la
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
odrăsliri, este acum doar ceva care, dormind, e doritoare de negentropie, de o energie subtilă, pe care n’o poate obține decât de la omătul din jurul ei, acela care, undeva sus În cer, a fixat În cristalinitatea fulgilor de nea negentropia revărsată de Soarele pe care norii Îl ascund pământului. Și așa, omătul, nemaiavând cu ce-și Întreține frumoasa cristalinitate ce-l făcea pufos, se tasează, iar În jurul buturugii vii apare un crater; nu și În jurul aceleia moarte, implicit indiferente. Dacă gerul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
generozitatea, cum se vede deloc dezinteresată a plantei: la urma-urmei, nu cumva tot niște heterotrofe se ocupă cu hibernala regenerare a unui sol pe potriva dorinței plantei? Dar generozitatea plantei, temelia energetică a vieții tuturora, e Încă mai mare: ea se revarsă și asupra sănătății celorlalți, supuși ca și ea unui permanent „bombardament“ mutagen, atât chimic cât și radiativ, activ de când lumea, dar și intensificat de nesăbuința noastră; iar aici am În vedere o diversitate demnă de o cauză mai nobilă a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înconjoară. Și, Întotdeauna mă acordez, adică mă oploșesc acolo unde găsesc ceva invers decât sunt eu. Cum sunt? Întotdeauna, indiferent de sex și ani, sunt - pe chinezește - Yang. Ca atare Îmi plac locurile Yin; altminteri, către cine sau ce să revărs ce mi prisosește? Ah! Am uitat: tot „locuri“ vă consider și pe voi. Și așa, dacă iubiți pisicile - și așa ar trebui să fie, ca zeițe Încarnate ce suntem; ori aveți cumva ceva Împotriva păgânilor? - pregătiți-le un spațiu Yin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa de ziuă. Acolo se înșiruie la fereastra camerei în care știu ele că dorm nănașii și cântă după tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori, Nu grăbiți cu revărsatu’ Că ne-apucă ziua-n satu’, Cu doi, trei cai de furatu’. Da’ nu-s caii de furatu’ Că-s din târg de cumpăratu’ Și mulți bani am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ști câte destine a distorsionat plecarea înainte de vreme a atâtor tineri eroi câți am avut de înșirat în această fascinantă istorie a satului. Niciodată nu vom ști căt de abundent a fost șuvoiul de lacrimi de jale ce s-au revărsat din ochii secați de obidă și de dor ai văduvelor, iubitelor, surorilor și mai ales ai mamelor îndoliate, ale celor, ale căror nume l-am mai evocat odată, acum, aci în modesta noastră lucrare. Și să ne fie cu ietare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]