4,830 matches
-
GHICA, I. M. BUJOREANU Fratele lui Ion Ghica, Pantazi Ghica (1831-1882) a fost făcut celebru de Eminescu, căci el este ...uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom... Prozatorul, nuvelist și romancier, e de puțină însemnătate. Însă omul era cult, fin și sub numele de Fantazaki a trecut în vremea lui drept "regele boemei romîne". Ioan M. Bujoreanu a lăsat un roman, Mistere de București, în gustul lui Eugène Sue, cu pasabile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înșelîndu-se cordial și intrând în dramă cu ținută distinsă. În Îndreptări, latura cea mai nimerită este studierea acelui fel de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a fi un mare romancier, Duiliu Zamfirescu merită elogii pentru fineța unor analize, pentru crearea atmosferei mondene, în fine, pentru sobrietatea stilistică și intuițiile lui în legătură cu tehnica romanului. N. PETRAȘCU, ANGHEL DEMETRIESCU, GRAMA, LAERȚIU Lui N. Petrașcu i se datorește un roman uitat, Marin Gelea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai târziu, compunea versuri vulgare cu pretenții mussetiene ori idilice, Haralamb G. Lecca (1873-1920) interpreta odios în versuri pe Fr. Coppée și pe Eugène Manuel, într-o poezie de spital și cimitir, remarcîndu-se totuși într-o serie de drame
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
miticisme cu aer de pince-sans-rire și compunea poezii franceze din idiotisme române traduse vorbă cu vorbă: Tu m'as mangé roti enfant En me tirant sur la ficelle!... Marele actor Petre Liciu (1871-1912) compunea și el spirituale monoloage. Capitolul XXIII ROMANCIERII LIVIU REBREANU Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (1885-1944), fără a da indicații asupra valorii de mai târziu a romancierului, prevestea totuși un observator al proceselor sufletești obscure, aproape bestiale ("răfuieli" fioroase, iubiri crâncene de pungași, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
as mangé roti enfant En me tirant sur la ficelle!... Marele actor Petre Liciu (1871-1912) compunea și el spirituale monoloage. Capitolul XXIII ROMANCIERII LIVIU REBREANU Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (1885-1944), fără a da indicații asupra valorii de mai târziu a romancierului, prevestea totuși un observator al proceselor sufletești obscure, aproape bestiale ("răfuieli" fioroase, iubiri crâncene de pungași, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion este epopeea, mai degrabă decât romanul, care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric. Ca și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aparența de scriere stilisticește cam trudnică, impune prin marele ton festiv cu care cântă nașterea, nunta, moartea, semănând în linii generale cu Hermann și Dorothea. Ion e o capodoperă de o măreție liniștită, solemnă ca un fluviu american. Cu Răscoala romancierul a înțeles să continue epopeea rurală în teritoriul vechiului regat. Acum individul Ion (de altfel un simbol) e înlocuit prin gloata anonimă. Tot ce privește viața sufletească a omului de oraș complex (boieri, oameni de lume, femei fine) este insuficient
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și mai ales fiziologia femeii, Hortensia Papadat-Bengescu s-a dedicat unei serii de romane "proustiene". Oricât s-ar zice că nu femeia e cea mai indicată pentru observația obiectivă, Hortensia Papa-dat-Bengescu aduce incontestabil un material mai bogat decât orice alt romancier, ceea ce se explică prin chiar condiția feminină. Scriitoarea crede în valorile sociale, le trăiește și le scrutează, se coboară la acel infinit mic care e marea materie a romanului. Respectul pentru lumea convențională o face să dea importanță societății snobe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din cursul amintirii, mergând până la a compune în corecturi și a dubla textul cu note în subsol. De aceea admiră pe Proust: "Corecturile lui Proust, despre care a apărut un volum întreg, sunt într-adevăr turburătoare". Romanele nu le scrie romancierul. Acesta apelează la eroi "fără talent", rugîndu-i să povestească "net, la întîmplare, totul ca într-un proces-verbal", sau colectează scrisori. Firește, documentele sunt numai simulate. În fond, trecând peste acest aspect tehnic, Camil Petrescu e un misogin și un inadaptat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
suavei Monica și artemidicei Olguța domină volumul III printr-o prezență simpatetică. De acum încolo producția lui Ionel Teodoreanu pierde din importanță prin repetiție, monotonie și perseverență în niște metode ce devin erori de la o anume limită. Liric prin definiție, romancierul își alege subiecte pentru care nu posedă nici o aptitudine și cultivă o "poezie" care apare ieftină, lipsită de propulsiunea tinereții autentice. Încercările de fantastic sunt cele mai aproape, teoretic vorbind, de mijloacele scriitorului. Totuși în Turnul Milenei se face abuz
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În ultimul roman găsim totuși grațioase versuri. C. STERE Fiind împiedicat de anume considerente să-și publice memoriile direct, C. Stere (1865-1936) le-a romanțat falsificîndu-le și parțial trivializîndu-le într-o parte din volumele seriei În preajma revoluției. Totuși însușirile de romancier nu lipseau lui C. Stere. În moduri vetuste, într-un limbaj cam jurnalistic, cu maniere din Gogol, Dostoievski și Tolstoi, scriitorul dovedește, cu toată dilatația verbală, explicabilă și prin faptul că-și dicta romanul, un simț just de viață. Întâiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar fi fost meritat. Nuvelele lui Gib Mihăescu aduc o atmosferă apăsătoare de halucinație, par și sunt opera unui febricitant. CEZAR PETRESCU Mai multă vreme numele lui Cezar Petrescu a fost înconjurat de o stimă literară necuvenită, și formula "mare romancier" i-a fost oferită generos cu un loc alături de M. Sadoveanu și L. Rebreanu. Dar Cezar Petrescu nu-i decât un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă. Nuvelistica e o variantă jurnalistică și locvace a operei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a operei lui Sadoveanu. Primul roman, Întunecare, e o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică, dar informă, lunecând pe deasupra realității umane spre a se pierde într-un studiu social, dus până după încheierea păcii. De aci încolo romancierul se străduiește să studieze societatea românească și omul universal într-un ciclu de romane, unele de "investigație orizontală", adică socială, altele de "investigație verticală", adică psihologică. Cezar Petrescu voiește să refacă "comedia umană" a lui Balzac. Rezultatele nu sunt la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deconcertante, nota sa fundamentală fiind un franciscanism violent, exultant: Sunt frate cu câinele, cu măgarul și cu șarpele. Sunt frate cu toate lighioanele de sub pământ și din aer. Sunt fratele plantelor și al stâncilor. Sunt fratele planetelor! De la Radu Boureanu, romancier exotic și poet, este citabilă viziunea meteorică a "calului roșu", care e un Pegas, Emil Gulian a tradus foarte lăudabil poemele lui Edgar Poe și compune o poezie ermetică, rece, a cărei notă e fabulosul minor, Barbu Brezianu barbizează, Jacques
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după 1918. Ion Peretz dădu piese multicolore cu mult zgomot de pistoale (Bimbașa-Sava, Mila Iacșici), Mihai Pașcanu o mașinărie greoaie pe tema Moartea Cleopatrei. Merită o distincție Al. Sabaru pentru al său Cain. Un merit deosebit are Victor I. Popa, romancierul, în piese de farmec dialectal, Mușcata din fereastră, Acord familiar. În ultima nu se petrece aproape nimic. Ilie Bocăneț, funcționar la prefectură, țară-lungă, vorbind în pilde și dorind acord familiar, se sfădește interminabil cu numeroasa-i familie dacă trebuie sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Botez (Însemnările unui belfer) și Dinu Nicodin (Lupii) scriu o proză jurnalistică cu intenții satirice. G. CĂLINESCU G. Călinescu a început cu poezii, fără a-și fi revelat încă toată producția în această direcție, fiind mai cunoscut ca biograf și romancier. "Una din calitățile cele mai remarcabile de artist ale d-lui Călinescu este adaptarea stilului la fond, cu alte cuvinte viziunea totală și clară a lucrului. D. Călinescu, rămânând în sfera limbii strict literare, scrie potolit-moldovenește când evocă imaginile copilăriei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și jumătate de literatură română, chiar dacă ni se pare gravă absența școlii ardelene și latiniste, chiar dacă lipsește acestei opere arhitectura (Maiorescu și Lovinescu nu sunt văzuți în istoricitatea lor), recunoști că frumusețea de Cale Lactee a Compendiului e impresionantă. Moralist, romancier, critic și chiar poet, G. Călinescu este una din marile personalități ale literaturii române. Ion NEGOIȚESCU G. Călinescu: "Istoria literaturii romîne" - Compendiu, în vol. Scriitori moderni, Editura pentru Literatură, București, 1966, p. 340, 341-345. G. Călinescu separă literarul de cultural
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deosebit de înzestrată în percepția fenomenului literar din nu importă ce etapă istorică și ce loc, o intuiție care trebuie pusă fără îndoială și pe seama instinctului său creator nativ, dar și pe seama unei exemplare culturi și a unei foarte întinse experiențe. Romancier de uimitoare resurse, poet, dramaturg, eseist delectabil, G. Călinescu poseda teoretic și practic toate mijloacele înfăptuirii, deci și înțelegerii unei opere literare, ale recunoașterii valorilor artistice, având totdeodată putința ierarhizării lor. L-am putea compara cu marii istorici și critici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
așa cum funcția ei nu este aceea de a comunica un conținut, ci de a-l ascunde, de a-l masca. Lectura și scriitura devin practici clandestine, ce nu se deschid nici comunicării și nici dialogului. Preferând să se considere scriptor, romancier al romanescului și nu al romanului, Roland Barthes refuză scientismul, discursul care se gândește pe sine ca știință, dar nu poate accepta să se gândească și ca discurs, afirmând că nu crede în discursul științific 275. Poate și din pricina acestei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Romul Munteanu), și, la numai un an, cu Ascuțit ca tandrețea, care, ca și cel anterior, poate fi socotit un „manual de educație sentimentală” din perspectiva mentalității spiritului contemporan. Este și autoarea unui remarcabil eseu, de fapt un „portret de romancier”, dedicat Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
7; Valentin Tașcu, Mocodenii, ST, 1977, 4; Ștefănescu, Preludiu, 95-96; Iorgulescu, Scriitori, 193-195; Ulici, Prima verba, II, 224-226; Ciobanu, Însemne, II, 332-334; Ștefănescu, Jurnal, 197-198; Eugen Simion, Maria-Luiza Cristescu, „Vacanța”, RL, 1982, 10; Constantin Cubleșan, Schiță pentru un portret de romancier, ST, 1983, 7; Grigurcu, Între critici, 331-334; Condurache, Portret, 148-150; Manea, Contur, 66-68; Eugen Simion, Nostalgia originilor, FLC, 1985, 8; [Maria-Luiza Cristescu], RRI, I, partea II, 683-708; Eugen Simion, Romanul istoric, RL, 1987, 18; Holban, Profiluri, 240-247; Alex. Ștefănescu, Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
fragmente din studiul de față au fost publicate anterior, pe măsură ce cartea prindea contur, în volumele unor conferințe și în reviste precum "Transilvania" "Convorbiri literare", "Philologica Jassyensia", "Viața Românească" ș.a. Cuvinte cheie: creativitate, memorie involuntară, memorie voluntară, psihologie erotică, roman-ciclu " Sunt romancier și romanul românesc va conta cu mine" E. Lovinescu Cuprins Capitolul 1. Memoria, istoria, uitarea. De la romanul vieții la romanul literaturii / 9 1.1. Memorie involuntară și proustianism / 21 1.2. Call me "Bizu" / 35 1.3. Omul fără însușiri
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lor orchestrate simfonic, în compoziții-ciclu. Or, cum aproprierea metodei acesteia "muzicale" (ce va contribui, implicit, la edificarea poeticii romanului-melodramă) coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama de a greși că Lovinescu devine romancier în adevăratul sens al cuvântului abia după asumarea lucidă a predispoziției evocator-nostalgice și a moldovenismului temperamental, exorcizat în literă scrisă. Așa se explică diferența majoră dintre Memoriile lovinesciene și proza memorialistică a moldovenilor: în primul caz avem de-a face
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
celorlalți prozatori, convins fiind că sufletul românesc s-ar putea ridica și la asemenea formă pretențioasă de artă, cu toată incompatibilitatea "de fond" dintre romanul scriitorului francez (sinteză a secole întregi de cultură scrisă) și căznitele tentative de sincronizare ale romancierilor autohtoni. În aceste condiții, imitația n-avea cum fi altfel decât formală, proustianismul cerându-se adaptat la coordonatele unei alte geografii spirituale, dominate de o mentalitate inerțial-rurală și de spaima dezrădăcinării, care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
autobiografice". Dar până să introducă pe Bizu în scenă, prozatorul mai avea de rezolvat o dificilă problemă tehnică: aceea a tranziției de la narațiunea memorialistică la roman, de la documentul autobiografic brut la "romanțarea" (literaturizarea) sa. Să vedem, mai exact, cum procedează romancierul inspirat de metoda lui Proust. Primul paragraf descrie, am spus deja, reveria scriitorului întors "pentru a nu știu câtea oară", după obișnuita călătorie cu trenul, "în fața brazilor casei natale", unde retrăiește senzația ieșirii din timp și din sine, stimulat de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Klentze zis și Clenciu e sortit să fie mereu "Bizu", băiatul mamei, al "coanei Lina", Lovinescu vrea să se despartă de această "umbră" a lui, să o "uite" definitiv spre a putea deveni, în sfârșit, un "erou" creator, adică un romancier în toată puterea cuvântului, cu personalitate distinctă. Nu întâmplător, dialogul dintre scriitor și agronomul din Fălticeni pare să se deruleze în regim oniric, într-un vis din care naratorul se "trezește" la un moment dat cu volumul de Memorii uitat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]