5,379 matches
-
formulă(mai rară) de adresare către un copil,cu sensul de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
21 noiembrie 1998 a fost sfințită biserica unită din Marin, cu hramul “Intrarea în Biserică a Preacuratei Fecioare Maria”. De menționat faptul că, deși reapariția greco-catolicilor în anii ‘90 a fost privită cu rezerve și chiar cu ostilitate de către unii săteni, ulterior relațiile enoriașilor din cele două culte au intrat în normalitate. Adică ajutor, colaborare și respect reciproc. La multe evenimente, slujitorii altarului de la cele două biserici servesc împreună, iar credincioșii participă la numeroase acțiuni comune legate de biserică. Începând cu
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
săli pentru grădinița din sat. O vreme, clădirea îndeplinea și rolul de cinematograf sătesc. În anii ’80, la Căminul Cultural din Marin, s-au desfășurat multe activități artistice, în cadrul Festivalului “Cântarea României”. Cadrele didactice de la școală, dar și foarte mulți săteni, s-au organizat în grupuri de colindători, grupuri vocale și formații de dansuri populare. Cu aceste ocazii, s-au pus în valoare costumele populare, cântecele și dansurile populare tradiționale din Marin. În albumul “Artă populară din Sălaj" este prezent costumul
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
și în alte județe. S-au obținut diverse premii și mențiuni. La data de 12 decembrie 2007, grupul vocal obține premiul III la Concursul de interpretare colinzi din Vișeu de Sus, județul Maramureș. Echipa de fotbal “Gloria Marin” a dat sătenilor numeroase ocazii de a-și manifesta solidaritatea și patriotismul local. Echipa era participantă activă la campionatul zonal al Sălajului obținând și câteva succese notabile. Planificarea meciurilor din fiecare etapă precum și rezultatele erau consemnate în cotidianul Sălajului din acea vreme, Năzuința
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
că aceasta a avut loc în prima jumătate a secolului XVIII, la scurtă vreme după conscripția din 1721-1722, dată fiind răspândirea ei pe teritoriul comitatului, inclusiv în satele din jurul Marinului. Tabelele urbariale ale Marinului din perioada 1818-1848 relevă și preocupările sătenilor în perioada respectivă: producție de fân, cultura viței de vie pentru vin, creșterea boilor, cailor, vacilor, oilor, porcilor etc.. . Recensământul din 1897 consemnează în Marin 153 de gospodării, cu următoarele categorii de folosință a terenului, în iugăre: 657 - pământ arător
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Niculae, Mitruș Ivan, Mitruș Mihalache. Primii trei au decedat în timpul confruntărilor, urmașii lor ca și cei rămași în viață au fost împroprietăriți cu loturi de pământ de circa 3 - 5 hectare. În această perioadă Mitruș Niculae și Mitruș Ivan devin săteni împroprietăriți ai comunei Suraia care lua ființă în acele vremuri. Tot în acele vremuri, Trandafir Gheorghe din Lisa, viitorul socru al lui Mihalache Ion din Cioara ( n.1863- m.1958 ), devenea sătean împroprietărit al comunei Suraia. Se stabilesc de asemenea
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
această perioadă Mitruș Niculae și Mitruș Ivan devin săteni împroprietăriți ai comunei Suraia care lua ființă în acele vremuri. Tot în acele vremuri, Trandafir Gheorghe din Lisa, viitorul socru al lui Mihalache Ion din Cioara ( n.1863- m.1958 ), devenea sătean împroprietărit al comunei Suraia. Se stabilesc de asemenea în acele vremuri cu domiciliul în Cioara: Ștefan Marioara, Florea Oancea (poreclit Florea Izlăzeanu) și Ștefan Spaloghe, veniți din Izlaz, ai căror părinți erau împroprietăriți pe raza comunei Cioara În războiul pentru
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
și el la audiență Înlăturarea regimului dictatorial al lui Ion Antonescu a marcat ieșirea României din războiul împotriva Națiunilor Unite, începerea luptelor împotriva fascismului și pornirea pe drumul sinuos, spre o dictatură de extremă stângă. În primul război mondial majoritatea sătenilor din Cioara, apți de luptă au luat parte la confruntări. Din cei care au luat parte la confruntări, 64 și-au pierdut viața, urmașii lor și restul care au rămas în viață au beneficiat de împroprietărire cu pământ de 3-4
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
parte la confruntări. Din cei care au luat parte la confruntări, 64 și-au pierdut viața, urmașii lor și restul care au rămas în viață au beneficiat de împroprietărire cu pământ de 3-4 hectare. În al doilea război mondial, majoritatea sătenilor din Cioara, apți de luptă au luat parte la confruntări. Din cei care au luat parte la confruntări, aproape 20 și-au pierdut viața. În perioada 1944-1989 cei care și-au pierdut viața au fost Împărțiți În două categorii: 1
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
arte factelor din lut. Biserica fostei mănăstiri cu hramul„ Adormirea Maicii Domnului a rezistat, ce-i drept, consolidată, până în prezent. Cărțile de cult se pot vedea la Muzeul Mănăstirii Cocoșu. A fost o vreme parohie, dar dintr-un raport al sătenilor care refuzau ca centru parohial, cu avizul primăriei din 1975 sediul parohial se află în satul Nifon. Prin mijlocul comunei curge râul Taița.
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
unei întinderi de două (2) hectare , teren în partea despre Cătunul Cățelești a sus disei moșii, venim printr’ această a face cunoscut de obște și după formele cerute de legi, cum că în vederea frumosului scopu de a veni în adjutorul sătenilor bolnavi, facem de a nostră bună și libera voinșă danie de veci Consiliului General al Județului Teleorman acea parte de loc, spre a’l stăpâni că un drept și adevărat acaret al său, fără a ne opri nici un drept asupra
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
de o viroaga pe unde apele ploilor, adunate pe dealul “Piatră Roșie” își făcuseră făgaș. Din spusele bătrânilor, locul prezenta aglomerări de piatră și cărămidă și chiar ziduri năruite de vreme. Extinderea satului în această zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit râpă, forțând apele ploilor să-și schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
ploilor să-și schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii au spart pintenul trapezoidal din vârful cupolei și o mică porțiune din zidăria acestuia, deranjând o parte a mormântului din interior. În septembrie 1971 s-au făcut săpături la Niculitel, scoțând la iveală cripta celor patru martiri. Deschiderea criptei s-
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor, saivanelor, gardurilor și a acoperișurilor locuințelor sau anexelor casei.
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
ocupații ale locuitorilor fiind cele legate de agricultură și creșterea animalelor, dar nu în sistem intensiv ci numai pentru uzul propriu sau al copiilor și nepoților de la oraș. Din anul 1892 cînd s-a dat în eploatare calea ferată Vaslui-Iași sătenii care voiau să călătorească cu trenul erau nevoiți să se ducă până la gara Bălteni (4 km.sud) sau la gara Bârzești (4 km.nord). În deceniul III al secolului XX, în urma intervențiilor proprietarului de atunci, Gogu Petrescu, a fost construită
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
de independență deoarece, după cum se știe, n-a fost decretată o mobilizare generală. La răscoala din 1907 aici s-a înregistrat o participare limitată și nu s-au semnalat distrugeri totuși, proprietarul de atunci, Constantin Claudatos, a acordat numeroase facilități sătenilor pentru a preîntâmpina o eventuală răzmeriță. Din punct de vedere administrativ, din 1864 și până în 1908 a făcut parte din com. Bârzești. Între 1908-1925 satul a fost mutat la com. Cănțălărești iar din 1925 până-n 1929, satul Brăhășoaia a funcționat
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
Petrea Ionescu, Gheorghe Ionescu as Gogu Petrescu. În anul 1864 nu s-a împroprietărit nici un clăcaș acest lucru făcându-se abia în anul 1921 când absolut toți oamenii au primit pământ. Numai terenul moșiei Brăhășoaia nu a fost suficient așa că sătenii au primit pământ și în moșiile expropriate din satele vecine, Bârzești și Cănțălărești. La începutul anilor '50 s-a înființat o "întovărășire" iar din 1963 sătenii s-au constituit într-o brigadă pendinte de GAC (CAP) Ștefan cel Mare. După
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
toți oamenii au primit pământ. Numai terenul moșiei Brăhășoaia nu a fost suficient așa că sătenii au primit pământ și în moșiile expropriate din satele vecine, Bârzești și Cănțălărești. La începutul anilor '50 s-a înființat o "întovărășire" iar din 1963 sătenii s-au constituit într-o brigadă pendinte de GAC (CAP) Ștefan cel Mare. După 1990 și-au primit pământul îndărăt dar o bună parte din el stă necultivat datorită vârstei proprietarilor, lipsei banilor etc. Prima școală s-a înființat în
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
satul Bârzești. Începând cu catagrafiile rusești de la 1772-1773 și 1774, satul apare în toate celelate statistici. În anul 1907 o mare parte din clăcașii acestui sat s-au răsculat împotriva "arendașului evreu" și au devastat conacul și acareturile. Unii dintre săteni au fost arestați, cercetați și condamnați la ani grei de temniță, printre care și Thoader Ion. Faptul că acest sat este vechi se recunoaște, în primul rând, după așezarea lui, relativ departe de actualul drum național 15 D (5 km
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
căpșune" - zicându-le "căpșunenii". Cele două nume ale satului "Căpușeni" și "Căpșunenii", au circulat amândouă, iar prin contopire au dat numele actual "Căpușneni". Un alt argument, al ipotezei că locuitorii din "Căpușneni" provin din Ardeal este numele de familie al sătenilor. Astfel numele de famili formate prin adăugarea la numele de botez a sufixului "-esc(u)". De exemplu "Coroescu", "Galescu", frecvente în Moldova, lipsesc în Ardeal. Iar nume precum, "Macovei", "Pânzaru", "Dulgheru", "Stoleru", lipsesc în satele de pe valea Horăieții și se
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Râul Simila se varsă la rândul sau în Barajul de acumulare Râpă Albastră de lângă orașul Bârlad . Afluienții râului Ibana : Pânză freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime (la Fântânița) iar pe dealul Candrea , la aceeași altitudine(circa 200 metri) sătenii au găsit apă la 18 metri . Întrucât bazinul hidrografic al râului Ibana este pe teritoriul comunei de numai 41
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime (la Fântânița) iar pe dealul Candrea , la aceeași altitudine(circa 200 metri) sătenii au găsit apă la 18 metri . Întrucât bazinul hidrografic al râului Ibana este pe teritoriul comunei de numai 41,5 km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Jocul de oină s-a practicat de secole în toate zonele țării , deci inclusiv în zona Moldovei. Jocul era numit de localnicii din satele componente ale comunei "turcă" sau "tacă" . Deși oficial trebuiau formate două echipe de căte 11 jucători, sătenii improvizau teren de oină pe maidane sau chiar pe drumurile sătești și jucau "tacă" formând echipe de 4, 5, 6,7 sau chiar 3 persoane, modificând « regulamentul » jocului. Mingea folosită era de obicei făcută din bucăți de pânză legate cu
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
chiar pe drumurile sătești și jucau "tacă" formând echipe de 4, 5, 6,7 sau chiar 3 persoane, modificând « regulamentul » jocului. Mingea folosită era de obicei făcută din bucăți de pânză legate cu ață din cânepă. Ocupația de bază a sătenilor fiind agricultură, perioadă în care se juca cel mai mult tacă era începutul primăverii, înainte de începerea campaniei agricole de primăvară. Apoi sportul revenea în prim plan spre sfârșitul verii după recoltarea grâului, înainte de recoltarea strugurilor și a porumbului. Spre sfârșitul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
sărbătorile naționale și religioase importante din timpul anului. Și primăria organizează diverse activități culturale ...în special în anii electorali. În timpul sărbătorilor de iarnă nu lipsesc obiceiurile și datinile strămoșești dintre care amintim plugușorul, jocul caprei , colindele sau haiducii . În rândul sătenilor au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala pădurii, care întregi cu „rodul“ jafurilor, ori că
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]