6,494 matches
-
și reproducere. În acest fel, respectivele mișcări expresive cu încărcătură emoțională sunt, de fapt, secvențe dintr-un ansamblu comportamental subordonat luptei pentru existență și pentru perpetuarea speciei o luptă necruțătoare și generală, neobservată până atunci din cabinetele de filosofie ale savanților. În marea lor majoritate, aceste reacții expresive au fost considerate prin comparație cu cele ale animalelor, evidențiindu-se faptul că unele dintre ele pot fi și atavisme prin care oamenii se aseamănă cu ceea ce au fost ei odată, într-un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unui profesor universitar Gheorghe Zapan cu un alt profesor universitar, acesta fiind găsit necorespunzător pentru satisfacerea respectivelor interese. Toți cei care l-au avut ca dascăl pe Gh. Zapan l-au cunoscut ca pe o per-sonalitate prestigioasă, ca pe un savant de formație multidisciplinară, psiholog, matematician, cibernetician, filosof, jurist. A fost numit în funcția de șef de catedră a învățământului psihologic bucureștean după ce, în același an 1966, i s-a acordat și titlul de profesor emerit. Au fost lauri acordați pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fi deasupra intereselor statului și partidului, care, prin numirea lui M. Beniuc la cârma catedrei de psihologie, promiteau să fie mai bine satisfăcute. Înlocuirea lui Gh. Zapan a fost făcută în spiritul grijii purtate pentru sănătatea sa, prin care un savant de prestigiu venea să țină locul altui savant de prestigiu. Numai că, până la acea dată, M. Beniuc nu mai condusese nici o altă instituție științifică, doar pe cea artistică, a Uniuni Scriitorilor, al cărei președinte a fost mulți ani la rând
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
numirea lui M. Beniuc la cârma catedrei de psihologie, promiteau să fie mai bine satisfăcute. Înlocuirea lui Gh. Zapan a fost făcută în spiritul grijii purtate pentru sănătatea sa, prin care un savant de prestigiu venea să țină locul altui savant de prestigiu. Numai că, până la acea dată, M. Beniuc nu mai condusese nici o altă instituție științifică, doar pe cea artistică, a Uniuni Scriitorilor, al cărei președinte a fost mulți ani la rând. Este relevant cum din acea funcție M. Beniuc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
secole va reface o pare din dreptate, clasând lucrurile într-o ordine cât de cât firească. Coborând la clipa de față, să ne plecăm cu recunoștință la amintirea invincibililor anonimi dinaintea noastră, marii profesori ai politehnicii Iașului : Profesorul Dragomir Hurmuzescu, savantul Stefan Procopiu, Cezar Parteni Antoni, primul rector al Institutului Politehnic Iași, fost decan al facultății de inginerie electrică, dar și de marii profesori, mai aproape de noi, Hugo Rosman, Gheorghe Savin și Mihai Antoniu. Cu sfială gândurile mele de prețuire se
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
realizări la dezvoltarea prestigiului Facultății și învățământului universitar tehnic din Iași. Tradiția culturală și științifică a Iașului a existat cu mult înainte de înființarea Academiei Mihăilene, respectiv, mai apoi, a Universității din Iași. Focarul cultural consfințit din anul 1860, personalitățile științifice, savanții care au clădit și au dus la afirmarea învățământului superior la Iași au dat naștere acum 100 de ani Școlii de inginerie electrică din Iași. Începută acum un secol prin Facultatea de Științe a Universității din Iași, este un moment
COLEGILOR NOŞTRI, LA CENTENARUL FACULTĂŢII DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by N. Borza, G. Toacșe, M. Romanca, F. Sandu, D. Nicula () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1005]
-
descoperiri, prin strălucirea limbii și literaturii sale în epoca clasică, a ideilor sale în secolul Luminilor, prin răsunetul Revoluției franceze și al principiilor de libertate, de egalitate și de fraternitate, prin întinderea colonizării făcute din umbre și lumini, prin influența savanților, a scriitorilor și artiștilor săi. În aceleași epoci, Franța însăși beneficia de contribuții străine din ce în ce mai larg internaționale. Nu putem avea istorie națională adevărată care să nu fie deschisă către străinătate, către ceilalți. Acest adevăr se verifică în mod deosebit la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în ținută de vînător (Vosges), ca bărbat cu barbă îmbrăcat cu un mantou galic greu (Lezoux), cu mai multe fețe etc. El trebuia să mascheze un mare zeu celt, probabil Smertrios. Pe lîngă aceasta, Mercur primește porecle celte: Mercur Visucios, savantul, la Bordeaux; Mercur Atesmerios la Poitiers etc. Dimensiunea cultului lui Mercur depășește deci din plin conținutul roman și face din el un zeu popular căruia toponimia actuală îi păstrează încă urma (Saint-Michel-Mont-Mercur în Vandeea). Aceeași evoluție se constată în cazul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și că persoana suveranului nu este străină de aceasta. Înțelegînd să sprijine literatura, artele, științele, pentru glorificarea domniei lui, dînd dovadă, pe deasupra, de un gust sigur și luminat, Ludovic al XIV-lea încurajează, acordă găzduire, dă de lucru scriitorilor, artiștilor, savanților. Ajutat de Colbert, el crează Academii care asigură mișcării literare, artistice, științifice, unitatea de direcție necesară. El favorizează astfel triumful idealului clasic caracterizat prin grija pentru ordine, rigoare, respectul regulilor și imitarea anticilor, căutarea grandiosului și a maiestuosului. În anii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la creșterea demografică și economică a secolului al XVIII-lea. În schimb, mișcarea filosofică de repunere în discuție a credințelor tradiționale în numele rațiunii este specific franțuzească. În afară de "lumini", limba, literatura și arta franceză strălucesc în toată Europa. Progresele științifice Marii savanți. Dacă francezul Descartes este, în secolul al XVII-lea, unul din fondatorii științei moderne, datorită metodei pe care o preconizează, toate țările europene participă la marea mișcare de progres ștințific care începe către mijlocul secolului al XVII-lea. Alături de olandezul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
francezii își joacă propriul rol, adesea de prim plan. Pascal, apoi Clairaut, d'Alembert, Lagrange, Monge contribuie la progresele decisive ale matematicii. Bouguer, Maupertuis, Laplace se dedică confirmării ipotezelor astronomice ale lui Newton. Lavoisier (1743-1794), unul din cei mai mari savanți ai scolului al XVIII-lea, este veritabilul fondator al chimiei moderne, cu experiențele sale în domeniul analizei și sintezei aerului și a apei. Buffon scrie o monumentală Histoire naturelle (Istorie naturală). Interesul pentru științe. Aceste progrese sînt facilitate de interesul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Spaniei, 218 Secolul lui Ludovic al XIV-lea, 219 Regele și idealul clasic, 219 Versailles, 220 Reversul Marelui Secol, 220 Document: Ludovic al XVI-lea judecat de un preot de țară, 221 18. Secolul Luminilor, 223 Progresele științifice, 223 Marii savanți, 223 Interesul pentru științe, 224 Progresele tehnice, 224 Creșterea demografică și economică, 225 Creșterea populației, 225 Agricultura, 226 Dezvoltarea producției industriale, 226 Avîntul schimburilor comerciale, 227 Creștere și societate, 228 Mișcarea filosofică, 229 Marii filosofi, 229 Ideile filosofice, 229 Enciclopedia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secole miracolele religiei. în cărțile ei, Agatha Christie face să apară, ici colo, femei de treabă gata să creadă în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot afla un drog al adevărului obținut pe cale chimică sau capacitatea savanților de a transforma un om în broască injectîndu-i în glande substanțele potrivite. Totuși, ajuns la vîrsta lui tîrzie, mentalul modern amestecă un pic de moderație în venerația lui față de știință. Obișnuit de acum cu structurile explicative și cu extraordinara tehnologie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu fenomenele caracteristice structurilor vii. În prezent, nimeni nu mai neaga că economia proceselor biologice este guvernata de legea entropiei, nu de legile mecanicii”. Despre Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea ca este "un savant Între savanți și economist Între economiști", În timp ce pentru Al. Haig era "un om În avans față de timpul său". Remarcabil rămâne, cum aprecia Ph. Mirowski, "modul În care stăpânește literatura economică, științifică și filosofică din spațiul cultural al diverselor limbi europene
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
caracteristice structurilor vii. În prezent, nimeni nu mai neaga că economia proceselor biologice este guvernata de legea entropiei, nu de legile mecanicii”. Despre Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea ca este "un savant Între savanți și economist Între economiști", În timp ce pentru Al. Haig era "un om În avans față de timpul său". Remarcabil rămâne, cum aprecia Ph. Mirowski, "modul În care stăpânește literatura economică, științifică și filosofică din spațiul cultural al diverselor limbi europene nu este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu fenomenele caracteristice structurilor vii. În prezent, nimeni nu mai neaga că economia proceselor biologice este guvernata de legea entropiei, nu de legile mecanicii”. Despre Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea ca este "un savant Între savanți și economist Între economiști", În timp ce pentru Al. Haig era "un om În avans față de timpul său". Remarcabil rămâne, cum aprecia Ph. Mirowski, "modul În care stăpânește literatura economică, științifică și filosofică din spațiul cultural al diverselor limbi europene
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
caracteristice structurilor vii. În prezent, nimeni nu mai neaga că economia proceselor biologice este guvernata de legea entropiei, nu de legile mecanicii”. Despre Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea ca este "un savant Între savanți și economist Între economiști", În timp ce pentru Al. Haig era "un om În avans față de timpul său". Remarcabil rămâne, cum aprecia Ph. Mirowski, "modul În care stăpânește literatura economică, științifică și filosofică din spațiul cultural al diverselor limbi europene nu este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care să o scoată din izolare. Una dintre acestea a constat În trimiterea tinerilor la studii universitare În străinătate, cu precădere În Germania. Unul dintre acești studenți japonezi, care studia la Leipzig, În Germania, avându-l ca profesor pe marele savant Ostwald Wilhelm Friedrich (1853-1932), chimist, fizician și filozof, Laureat al premiului Nobel pentru chimie În 1909, Într-o pauză i-a spus acestuia că bărbații de stat ai patriei sale Îl Însărcinaseră să afle, de la profesorii săi, În ce chip
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tot tineretul nipon cei mai de seamă studenți, spre a li se da o Îngrijire deosebită pentru pregătirea lor, de la care s-ar putea aștepta mai târziu lucrări de seamă, spre folosul țării. Reflectând În timp la această Întrebare, marele savant a scris cartea Grosse Männer (Oameni mari). Ca om de științe exacte, el a căutat atunci să-și dea socoteală atât din experiența sa de profesor, cât și din citirea biografiei bărbaților geniali, care sunt caracterele prin care se manifestă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care să o scoată din izolare. Una dintre acestea a constat În trimiterea tinerilor la studii universitare În străinătate, cu precădere În Germania. Unul dintre acești studenți japonezi, care studia la Leipzig, În Germania, avându-l ca profesor pe marele savant Ostwald Wilhelm Friedrich (1853-1932), chimist, fizician și filozof, Laureat al premiului Nobel pentru chimie În 1909, Într-o pauză i-a spus acestuia că bărbații de stat ai patriei sale Îl Însărcinaseră să afle, de la profesorii săi, În ce chip
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tot tineretul nipon cei mai de seamă studenți, spre a li se da o Îngrijire deosebită pentru pregătirea lor, de la care s-ar putea aștepta mai târziu lucrări de seamă, spre folosul țării. Reflectând În timp la această Întrebare, marele savant a scris cartea Grosse Männer (Oameni mari). Ca om de științe exacte, el a căutat atunci să-și dea socoteală atât din experiența sa de profesor, cât și din citirea biografiei bărbaților geniali, care sunt caracterele prin care se manifestă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de către Acad. Prof. Radu Miron și Prof. Dr. ing. Spiridon Cretu), Prof. Dr. Ștefania RUSCIOR (de către Conf. dr. Dan Borș), Prof. Dr. Ion ENESCU (de către Conf. dr. Alexandru Cărăușu și Prof dr. Ion Crăciun). Pe langă sublinierea staturii uriașe a savantului Dumitru MANGERON, Domnul Academician Radu Miron a oferit și substanțiale completări relative la rezultatele deosebite în domeniul Geometriei diferențiale obținute, în lucrările lor, de profesorii Viorel Murgescu și Ioan Ghinea. Iar domnul Prorector S. Cretu a completat - si d-sa
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de Mecanică teoretică a I.P. Iași sau în broșură redactată de Bibliotecă I.P. Iași. Menționam mai jos trei volume editate la Iași, dar și alte surse bibliografice care ne-au oferit date și informații pentru redactarea acestei prezentări a ilustrului savant, universitar și om de înaltă cultură care a fost ACADEMICIAN PROFESOR DUMITRU I. MANGERON. Academicianul Dumitru Ion Mangeron s-a stins din viață în seara zilei de 26 februarie 1991 ; trecuse de puțin timp pragul de 85 de ani. Odihnește
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
lui Prof. Dr. Ioan IBĂNESCU de la CATEDRĂ DE MECANICĂ TEORETICĂ. Orice alte completări, corecturi sau observații din partea colegilor noștri, în special de la facultățile de PROFIL MECANIC, vor fi cât se poate de bine-venite, în perspectiva unor viitoare lucrări dedicate ilustrului savant ieșean. Mulțumim și pe acestă cale personalului Seminarului Matematic al Univ. “Al.I. Cuza” - dl Andrei Patraș (director) și d-na Corina Bran - pentru ajutorul acordat la completarea unor date relative la lucrări ale Academicianului D. MANGERON. Alex. Cărăușu ÎI
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
șef de catedră la Facultățile de Litere din Iași și București), cu marele lingvist - Academician profesor Gheorghe Ivănescu (a cărui soție fusese secretara a lui Nicolae Iorga), cu Grigore Botez - directorul Bibliotecii Centrale Universitare “M. Eminescu”, cu marele profesor și savant D. Mangeron care a fost de asemenea șef la cea de a doua Catedră de matematică a Politehnicii ieșene. Profesorul Mangeron îl consideră pe colegul sau Profesorul Climescu drept un neasemuit și iubit prieten, neasemuit de talentat, pasionat cercetător. Marele
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]