KorAP: Find »[drukola/base=scânteie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...182 183 184 ...315 >

7,856 matches

Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651

cauză străină și potrivnică intereselor poporului român. Clica lui Antonescu a târât România în războiul tâlhăresc împotriva marii noastre vecine din răsărit, Uniunea Sovietică. România a dus războiul împotriva acelui stat care apără libertatea și independența națională a micilor popoare!" (Scânteia, 1944, Nr. 1) Prezentarea este una orientată: pe de o parte, se identifică răul absolut și cauza problemelor din prezent Germania și aliatul său, Antonescu; pe de altă parte, toate relele pot fi reparate, poporul român poate fi "liber" și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
poate elibera țara, va putea să-și refacă și să-și dezvolte economia națională, va putea să trăiască liber și fericit într-un stat neatârnat, puternic, înfloritor, numai făcând o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere sovietică" (Scânteia, 1944, Nr. 1). Identificăm aici și o falsă dilemă, atunci când se prezintă alternativele "sau o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere sovietică", sau ceea ce ar putea urma dacă nu se adoptă o astfel de politică: "poporul român

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
politică: "poporul român nu își poate elibera țara, nu va putea să-și refacă și să-și dezvolte economia națională, nu va putea să trăiască liber și fericit într-un stat neatârnat, puternic, înfloritor. O altă manifestare a discursului din Scânteia vizează delegitimarea guvernului care reprezenta atunci România. Argumentul suprem este că nu mai are sprijinul și încrederea poporului, motiv pentru care el nu își mai poate îndeplini atribuțiile: "Guvernul actual și Blocul Național Democratic nu mai sunt expresia voinței și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
sprijinul întregului popor, acest guvern nu este în stare să îndeplinească condițiile armistițiului, nu este în stare să înlăture pericolul care amenință țara noastră, nu este în stare să îndrume România spre democrație adevărată, dorită și cerută de întregul popor." (Scânteia, 1944, nr. 17) Având în vedere că lupta alături de Uniunea Sovietică este rațională, ea asigurând libertatea, fericirea și bunăstarea poporului român, iar guvernul actual este deja depășit de situație prin pierderea sprijinului și încrederii poporului, se impune și o legitimare

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
s-au pus în slujba clasei muncitoare. Aceștia trebuie să fie în guvern și să ne reprezinte interesele. Interesele noastre ni le pot apăra ei: Gh. Gh. Dej, Georgescu Teohari, Chivu Stoica și alți tovarăși atât de cunoscuți clasei muncitoare". (Scânteia, 1944, nr. 21) De asemenea, se impune organizarea acestora într-un partid, iar pentru acest lucru se pot găsi argumente de tipul: "Pentru ridicarea țării noastre ruinate de războiul fascist, pentru îndeplinirea sinceră a condițiilor armistițiului, pentru apărarea intereselor poporului

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
ruinate de războiul fascist, pentru îndeplinirea sinceră a condițiilor armistițiului, pentru apărarea intereselor poporului român și a Națiunilor Unite, pentru un viitor strălucit pentru țara noastră, pentru o Românie independentă și democratică trebuie și se va forma Frontul Național Democrat." (Scânteia, 1944, nr. 3) Se utilizează des tehnicile selecției și orientării. Prima constă în faptul că se prezintă doar informațiile pozitive, iar, când este posibil, se neagă existența faptelor contrarii. În acest sens, este ilustrativă faptul că în Scânteia nu există

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Național Democrat." (Scânteia, 1944, nr. 3) Se utilizează des tehnicile selecției și orientării. Prima constă în faptul că se prezintă doar informațiile pozitive, iar, când este posibil, se neagă existența faptelor contrarii. În acest sens, este ilustrativă faptul că în Scânteia nu există decât creșteri de producție și de depășire a planurilor, iar, dacă ceva negativ nu poate fi totuși neglijat, este prezentat alături de măsurile care vor fi luate pentru remedierea situației. Principiul orientării publicului vizează atingerea sistemelor de referință care

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
iar, dacă ceva negativ nu poate fi totuși neglijat, este prezentat alături de măsurile care vor fi luate pentru remedierea situației. Principiul orientării publicului vizează atingerea sistemelor de referință care ar permite o judecată independentă. În acest sens sunt atacate prin Scânteia publicațiile cu orientări diferite și oamenii politici susținute de ele. Astfel, "Văpaia era organul bandelor de huligani și atacatori care avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor Unite"164. În același mod se discuta și despre adversarii

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
lepădăturile legionare și prohitleriste, pentru un efort mai eficace întru susținerea războiului patriotic antihitlerist al armatei noastre care luptă alături de Armata Roșie. Este datoria momentului! Cine nu își însușește această datorie se ridică de fapt contra poporului și a țării." (Scânteia, 1944, Nr. 6) În textul de mai sus, numele lui Marx ajunge să legitimeze o idee cu care citatul nu are nici o legătură. În plus, se folosește de ambiguitatea "comunismul lucrează pretutindeni pentru unirea și înțelegerea partidelor democratice" pentru a

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
legitimeze o idee cu care citatul nu are nici o legătură. În plus, se folosește de ambiguitatea "comunismul lucrează pretutindeni pentru unirea și înțelegerea partidelor democratice" pentru a-i da un nou înțeles, cel de luptă împotriva "lepădăturilor legionare și prohitleriste". Scânteia mai utilizează și argumentum ad populum, prin care se sugerează că toată lumea face așa, iar tu trebuie să iei aceeași atitudine dacă vrei să te simți integrat și să ai sentimentul că nimic nu e în neregulă cu tine. Textul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
afli printre ei ți se sugerează că nu mai aparții majorității sau că s-ar putea să nu fii conștient de "imperativul momentului". Se pare că aceasta este o tehnică caracteristică propagandei. Ceea ce iese imediat în evidență este faptul că Scânteia vrea să se substituie poporului român, să vorbească în numele lui și să susțină că ideile sale sunt expresia gândirii întregului popor. Acest lucru reiese din numeroasele titluri din Scânteia anului 1944, care anunță că: "Țăranii și muncitorii din Chitila își

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
tehnică caracteristică propagandei. Ceea ce iese imediat în evidență este faptul că Scânteia vrea să se substituie poporului român, să vorbească în numele lui și să susțină că ideile sale sunt expresia gândirii întregului popor. Acest lucru reiese din numeroasele titluri din Scânteia anului 1944, care anunță că: "Țăranii și muncitorii din Chitila își exprimă adeziunea la Platforma Partidului Comunist. Adunarea sindicatului Unit al Muncitorilor din industria alimentară, Bacău: Vom lupta alături de întreg poporul român pentru realizarea dezideratelor din platforma propusă de P.C.

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Muncitorilor din industria alimentară, Bacău: Vom lupta alături de întreg poporul român pentru realizarea dezideratelor din platforma propusă de P.C. din România. Țăranii din comuna Săpunari cer ca Partidul Național Liberal să adere la planul de reformă agrară al Partidului Comunist." (Scânteia, 1944, nr. 9-45) Ulterior, când era necesară susținerea guvernului Petru Groza se folosește aceleași tipuri de argumente: "Ceea ce constituie una din caracteristicile principale ale guvernului P. Groza este faptul de a fi primul guvern din țară adus la putere de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
este în plin acord cu guvernul (...) Această legătură între popor și guvern este puternică și trainică, ceea ce este o demonstrație că guvernul nu va putea fi clintit din loc, oricâte încercări s-ar face și de oriunde ar veni ele" (Scânteia, nr. 319, 1945) În exemplul de mai sus, se utilizează sofismul ad populum. În vederea legitimării accesului la putere al guvernului Petru Groza, se afirmă legătura indubitabilă care ar exista între popor și acest guvern. Astfel, Guvernul Petru Groza este "primul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
vor apela la această emoție umană. Propaganda comunistă amenința oamenii că scapă "trenul istoriei", că "rămân iremediabil în urma timpului lor", că-și "cheltuiesc viețile inutil", cea nazistă că trăiesc "împotriva legilor eterne", că-și "deteriorează ireparabil sângele". În textele din Scânteia, se întâlnește foarte des cuvântul pericol: "Prin actul de la 23 august prin care am ieșit din războiul criminal al lui Hitler și Antonescu prin întoarcerea armelor împotriva cotropitorilor germani și unguri hitleriști, n-am înlăturat încă pericolul care amenință țara

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
întoarcerea armelor împotriva cotropitorilor germani și unguri hitleriști, n-am înlăturat încă pericolul care amenință țara noastră cu prăbușirea. Elemente legionare și profasciste ... vor să împingă țara la un dezastru economic, la cea mai cruntă înfometare, mizerie, boală și moarte." (Scânteia, 1944, nr. 29) În fragmentul de mai sus sunt folosite cuvinte care trezesc aproape instantaneu senzația de frică: mizerie, boală, moarte, înfometare. În acest fel, se creează o atitudine de respingere față de vinovații deja numiți, Hitler și Antonescu, identificați atât

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
care trezesc aproape instantaneu senzația de frică: mizerie, boală, moarte, înfometare. În acest fel, se creează o atitudine de respingere față de vinovații deja numiți, Hitler și Antonescu, identificați atât ca dușmani, cât și ca sursă a pericolului. Așadar, discursul din Scânteia nu prezintă evenimente reale, ci doar articole orientate spre legitimarea regimului comunist. Tot ceea ce nu justifică acest scop, nu apare în mass-media comunistă. Discursul jurnalistic, în general, este obiectiv, adică prezintă evenimentele din realitatea socială, în corespondență cu aceasta și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
regimului comunist. Tot ceea ce nu justifică acest scop, nu apare în mass-media comunistă. Discursul jurnalistic, în general, este obiectiv, adică prezintă evenimentele din realitatea socială, în corespondență cu aceasta și într-o manieră ce respectă principiul acceptabilității. Deși apare în Scânteia, un organism media, discursul din această publicație nu este obiectiv, întrucât nu prezintă decât acea parte a realității care convine regimului comunist, iar articolele sunt orientate și nu poartă, multe dintre ele, marca argumentabilității și acceptabilității. VI.1.2.2

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Cere lui Stalin să-ți dea mai mult!...E un act deschis de ostilitate contra conducătorului țării aliate României și care nu poate rămâne nepedepsit... Fasciștii și dușmanii poporului nu trebuie să mai rămână nici un moment în aparatul de stat." (Scânteia, 1944, Nr. 12) În exemplul prezentat identificăm o generalizare pripită: se trece de la un fapt banal și obișnuit, un comentariu al unei persoane "Cere lui Stalin să-ți dea mai mult!"... la o concluzie generală cu care nu are legătură

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
obișnuit, un comentariu al unei persoane "Cere lui Stalin să-ți dea mai mult!"... la o concluzie generală cu care nu are legătură: "Fasciștii și dușmanii poporului nu trebuie să mai rămână nici un moment în aparatul de stat". Discursul din Scânteia nu este unul rațional, întrucât nu utilizează forme de argumentare valide. Dimpotrivă, aduce argumente doar în interesul său, legitimarea regimului comunist. Este o operațiune zgomotoasă, stridentă. Vom analiza în capitolul următor strategiile retorice preferate ale acestui tip de discurs. VI

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
interesul său, legitimarea regimului comunist. Este o operațiune zgomotoasă, stridentă. Vom analiza în capitolul următor strategiile retorice preferate ale acestui tip de discurs. VI.1.2.3. Interesul publicului și manipularea În primii ani de după 1944, anul de apariție al Scânteii, temele abordate cu predilecție erau legate de război, de frica de viitor. Asistăm la un discurs polemic, care utilizează toate resursele pentru a convinge publicul de necesitatea instituirii comunismului în România. Temele sunt, în general, atractive, legate de proximitatea imediată

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Ulterior, ele au rămas în zona politicului, fără însă să excludă alte zone sociale, în măsura în care ele puteau fi exploatate politic în vederea legitimării viziunii comuniste despre realitate. După cucerirea totală a puterii în România de către comuniști și alungarea Regelui, discursul din Scânteia își pierde spontaneitatea tematică. Totul devine o repetare la nesfârșit a acelorași idei forță: comunismul este bun, capitalismul este degradat și vicios, conducătorii României obțin succese peste succese, probleme nu mai există sau sunt în curs de rezolvare. Repetarea nu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
început în timpul războiului, nu era greu de identificat dușmanul: Germania prin reprezentanții momentului. Dușmanul este al poporului român, care îi poartă o ură neîmpăcată. Încă din primul număr aflăm aceasta: "Poporul român poartă o ură neîmpăcată nemților și ungurilor fasciști." (Scânteia, 1944, nr. 1) Odată stabilit acest lucru, erau identificați acești dușmani ai poporului. Aceștia erau identificați peste tot: în universități, în tipografii, în uzine, în armată. Spicuim din articole: "Acțiunea de demascare și de lichidare a hitleriștilor și legionarilor din

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
demascare și de lichidare a hitleriștilor și legionarilor din Universitate. Demascarea hitleriștilor din rândurile ceferiștilor tipografi. Fasciștii de la Uzinele Mărgineanca trebuie înlăturați. Purificarea și democratizarea armatei!" (Scânteia, 1944, nr. 1-12) Așadar, se poate spune că, în prima perioadă, textele din Scânteia respectă exigența interesului, pentru că prezintă acele evenimente care au un efect asupra spațiului public. Ulterior, însă, spațiul public este abandonat și vor fi selectate doar acele teme care relatau despre mărețele realizări ale comunismului, unele frizând chiar absurdul: în România

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
comunismului, unele frizând chiar absurdul: în România lui Ceaușescu nu existau bolnavi de SIDA, handicapați sau case de copii, iar, uneori, suprafața declarată ca recoltă depășea suprafața arabilă a țării. VI.1.2.4. Așezare atractivă și manipularea prin discursul Scânteii Există anumite tehnici prin care discursul propagandistic își poate atinge țelul. Din prima categorie fac parte peiorativele: comuniști, fasciști, țigani, talibani. Folosirea acestor cuvinte determină o reacție de adversitate, legitimând astfel ceea ce se spune despre adversar, fără argumente raționale. În

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]