4,744 matches
-
mod evident, ar fi fost prea puțin rezonabil, din punct de vedere al „marketingu-lui”, să se vorbească despre terapii emotivo-cognitivo-comportamentale! Hayes Treizeci de ani mai târziu, unde ne aflăm oare? Dacă unii autori au cercetat deja această evoluție, sau au schițat câteva direcții diferite, a trebuit să se aștepte până în secolul XXI pentru ca un model încă tânăr să poată să se exprime în conformitate cu toate sensurile termenului respectiv. Autorul cel mai prolific și cel care s-a afirmat cel mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
importanței evenimentelor interne (cogniții) specifice subiectului și necesității intervențiilor țintite. Evenimentele externe sunt reduse la un rol secundar. După o perioadă de dezbateri critice, cele două tipuri de modele coabitează în cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale, dar într-o manieră paralelă. Perspectiva integrativă schițată la timpul său de către Bandura n-a avut deloc succes. In funcție de problemele studiate, de formarea sa, de sensibilitatea sa, de popularitatea sau de caracterul inovator al unui model, terapeutul se raportează când la o perspectivă când la alta, când
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
persoane. Producerea de emoții opuse permite detașarea, pentru un anumit timp, de emoția negativă. O bucată de gheață ținută în mână produce senzații fiziologice care concurează cu cele produse de emoția negativă. Practicarea de exerciții de afișare a unui surâs schițat pe jumătate modifică expresia facială și contrabalansează expresiile faciale asociate trăirilor emoțiilor negative. Doamna B. constată faptul că senzațiile fiziologice pe care i le procură bucata de gheață ținută în mână îi permit să contracareze accesele de furie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
adesea complex. Diferențiere cu ușoare variații. Extensie a proprietăților stimulului specific la ansamblul situației. SR Il vom regăsi, așa cum vom vedea mai departe, la autori precum Wolpe și Eysenck. Pavlov, 1941. Gray, 1964. Eysenck, 1952. Eysenck, 1947. Analiza sa dimensională schițată de Eysenck pare o cale de urmat, mult mai plină de conținut, ni se pare, decât conceptul de "schemă", de exemplu, cu conținut pur descriptiv. Reacție nevrotică. Psihopatul, de exemplu. In special în ceea ce privește utilizarea sa clinică imediată. Gray, 1964 și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
astăzi credem că au de a face doar cu medicina sau știința, pentru acești strămoși ai noștri erau inseparabil legate de religie. Izvoarele cele mai importante care ilustrează cum era considerat omul în religia ebraică antică sunt insuficiente pentru a schița o imagine completă și sistematică a antropologiei religioase din Israel; aceste izvoare, de fapt, se limitează la câteva descoperiri funerare (morminte, obiecte) și câteva inscripții sporadice. Voi fi obligat așadar să pun împreună aceste câteva date arheologice atât cu izvoarele
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mai curând din tensiunea de moment a luptelor politice, decât dintr-un program limpede de acțiune socială. Autorii articolelor sunt Hasdeu, precum și N. Nicoleanu, care dă aici și versuri în nota obișnuită a liricii sale. Hasdeu scrie și cronică dramatică, schițând un adevărat plan de dezvoltare a teatrului românesc, dar, mai ales, criticând aspecte ale stagiunii din 1866: repertoriul necorespunzător, format din localizări și imitații, lipsa de pregătire a actorilor, punerea în scenă nesatisfăcătoare etc. Într-o recenzie la Tentamen criticum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
politico-culturale diferite. Narațiunea va pendula inevitabil între texte și contexte, încercând astfel să surprindă un model mai general fără să piardă legătura cu concretul experienței istorice. Conservatorismul radical. Sincronismul culturii române interbelice Vom încerca, în cele de mai jos, să schițăm tendința europeană mai largă în care poate fi înțeleasă cea românească, ținând cont desigur de specificul și particularitățile sale. Acest context european mai larg este, credem noi, cel al conservatorismului radical. Conservatorismul radical împărtășește multe dintre grijile și ideile conservatorismului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acea dată sunt înțesate de transmigranți. Acest moment este însă elementul cel mai vizibil al unui proces mult mai complex de vizite regulate și de transfer de bani dinspre diferite locații din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o imagine clară despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și chiar te ajută să găsești explicații adecvate pentru mai multe fenomene sociale care au loc. Materialul expus îți permite organizarea mentală a informațiilor într-un tablou bine închegat care ar schița cu fidelitate realitatea din spațiul de peste Prut. Se insistă asupra prezentării unor date valide și apropiate de realitatea curentă, iar în lipsa acestora ni se oferă posibilitatea de a confrunta informații din cât mai multe surse posibile, chiar dacă uneori contradictorii sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a trei mecanisme de influență a mediului instituțional asupra organizațiilor: coercitiv, mimetic și normativ, completând astfel sfera conceptuală a abordărilor neoinstituționale în sociologie. Odată precizate liniile teoretice care determină și susțin concepțiile cu privire la relația dintre instituții și organizații, R. Scott schițează cadrul analitic cu care va opera pe parcursul întregului volum, stabilind ceea ce el numește „piloni ai instituțiilor”. Aceștia reprezintă elemente identificate „...de unul sau altul dintre teoreticienii din domeniul științelor sociale ca o componentă vitală a instituțiilor” (p. 72). Aceste elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
importante ale comunicării publice” („A közéleti kommunikáció főbb színterei”) prezintă cele mai importante domenii ale comunicării publice (comunicarea politică, comunicarea biserici/bisericilor, comunicarea consiliilor locale). În fine, ultima secțiune, intitulată „Cultura digitală și societatea informațională” („Digitális kultúra és információs társadalom”) schițează marile provocări ale culturii electronice. În prefața lucrării, Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest studiu sunt: comunicare socială, comunicare publică, publicul, bisericile, sfera de mișcare, conflicte, tematizare. Autorii au analizat funcțiile de legitimare (biserica oferă legitimitate reprezentanților puterii politice, respectiv vieții publice) și caritabile (serviciile oferite de biserici în anumite domenii) ale bisericilor, schițează rolurile jucate de biserici în viața publică (cooperator, care ajută societatea, care pătrunde în societate și care se retrage din societate). Ei dezbat și problemele legate de retragerea din viața publică a bisericii și de clericism. În încheiere, Ö. Horányi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Jürgen Habermas, analizează caracteristicile și modul de reglementare al publicului alternativ în cadrul rețelei mondiale. Clarifică conceptele legate de cultura digitală (realitatea virtuală și informația digitală), prezintă caracteristicile de bază ale acestora (ușurința multiplicării, inutilitatea logisticii, imposibilitatea blocării), după care schițează legăturile posibile dintre rețeaua publică și cea politică. Autorul dezbate și problema celor rămași pe dinafara rețelei, adică accesul dificil la serviciile digitale, analfabetismul digital, reproducerea inegalitățiilor sociale în noua societate digitală (cei care au acces la tehnologia digitală și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intrigă este continuată în Intrarea oprită (1995). Din exersarea alternativă a genurilor decurge consolidarea tehnicii de compoziție, la început marcată de discrepanțe frustrante între intenții și realizări, apoi, treptat, din ce în ce mai organizată. Literatura pentru copii îi dă autoarei posibilitatea de a schița viitoare personaje feminine, majoritatea ajunse la vârste mature, însă naiv-infantile în fața durităților vieții și dependente de familie (în special, de relația cu figura „Tatălui”). În Compoziție la patru mâini planurile narative se multiplică exagerat, povestirile intime ale Daitei, Arielei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
versuri trecute-noată”, „Lume ce gândea în basme” ș.a. Înșiruirea este oarecum didactică; de altfel, volumul are la bază un curs universitar. Autorul încearcă, mai întâi, o definire a melancoliei, reținând formula poetului însuși: „Melancolia - cântecul sufletului și-al gândurilor.” Schițează o istorie a noțiunii, devenită o adevărată categorie culturală, începând de la Aristotel, trecând prin Renaștere până la filosofia lui Schopenhauer și afirmând că punctul culminant al melancoliei este de găsit în romantism, datorită slăbirii credinței. „Eminescu împinge orizontul ontologic al melancoliei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
cele trei per-spective distincte, a analizei societăților, a politicii și a reflecției filosofice. Această distincție ne permite să afirmăm că încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în Franța mai ales, țesătura sociologică a națiunii moderne se schițase deja. Mai rămîne însă să fie încoronat edificiul ca atare pentru a-l transforma în Stat-Națiune identificat pe deplin cu "un teritoriu istoric, mituri și amintiri istorice comune, o cultură de masă, o economie comună, drepturi și îndatoriri comune pentru
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însă de activiști aliniați celei de-a Treia Internaționale întemeiate la Moscova în martie 1919. Ceilalți vor reacționa mai lent. Ei ezită în a lua vreo atitudine, chiar dacă o exclud deja pe aceea a angajamentului național. În Franța, aceștia vor schița o alegere abia din 1922, cînd foștii dadaiști evoluați acum la suprarealism sub influența lui André Breton și Louis Aragon vor deveni mai activi din punct de vedere politic. Breton și Aragon se vor apropia atunci de partidul comunist, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Întîlnindu-l, acolo, pe Benjamin Franklin. La un moment dat, chiar și M. Eminescu Își avertiza cunoscuții că ar fi posibil să emigreze În America, pentru a evita și a uita relele care Îl copleșeau În România. Înainte de a Încerca să schițăm o posibilă „cronică” a românilor americani, considerăm necesare unele precizări. Românii continuă și azi să creadă - mai bine zis, refuză a-și pune Întrebări - că așa-numiții români americani ar fi compatrioți de-ai lor aflați În SUA Uneori, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
referindu-se la emigrația românească În Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat În provinciile centrale, adică În Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române În America și Canada, se cuvin reținute cîteva considerații generale, oricînd necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adoptate după război s-au constituit În tot atîtea justificări ale reducerii emigrației. În plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopînd tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili Într-un stat american. René Gonnard, schițînd acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains par an, n’en acceptent plus que quelques centaines”. În 1922, făcînd o vizită În Statele Unite, dr. N. Lupu nota În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd traiectoria propriei experiențe americane. „În rîndurile care vor urma, ne informează autorul În „Cuvînt de Început”, am căutat să Înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul În care am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd traiectoria propriei experiențe americane. „În rîndurile care vor urma, ne informează autorul În „Cuvînt de Început”, am căutat să Înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul În care am devenit român-american, felul În care am cunoscut Lumea Nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a documentelor ce constituie corespondența externă publicată. Așteptăm Însă, cu mare interes, documentele de comunicare internă, pentru a avea tabloul complet al percepției evenimentelor din ultimii ani ai regimurilor comuniste. Andreea Năstase MIHAI RETEGAN, 1968. Din primăvară pînă În toamnă. Schiță de politică externă românească, Editura RAO, București, 1998, 315 p. Încă din titlu, Schiță de politică externă, autorul recunoaște caracterul limitat al demersului său istoric. De altfel, În subcapitolul „Necesare dezvoltări”, din finalul volumului, sînt oferite sugestii privind completarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acordate pentru comunități, nu includ un necesar de achiziții, în etapa de selectare a primitorului. Necesarul de achiziții în cazul microproiectelor este un instrument de implementare care facilitează procesul de achiziție. ARDDZI și UMP-RSE vor sprijini, după caz, primitorul să schițeze și să elaboreze programul de implementare și necesarul de achiziții, atât în timpul instruirii inițiale, la negocierea acordului de grant cât și pe parcursul implementării microproiectului. Necesarul de achiziții incluzând etapele de achiziție (datele estimative pentru invitare, primire cotații/propuneri, evaluare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227558_a_228887]
-
digitizate care însă nu se tipăresc și nu se atașează la dosar, fiind stocate în serverul APIA. Fermierii care completează pe hârtie declarația de suprafață trebuie să își delimiteze pe hărți parcelele agricole pe care le utilizează. În acest sens, schițează cu pix de culoare roșie conturul fiecărei parcele agricole. Acestea se numerotează de la 1 la n conform numerotării din declarația de suprafață. În interiorul parcelelor agricole se delimitează culturile, fiecărei culturi corespunzându-i o literă: de exemplu, 1a, 1b, 1c etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230112_a_231441]