5,253 matches
-
să se bucure și sigur mai luăm niște voturi. Da’ mai zic așa. Căruța singură nu merge, nu? Punem taxă pe cai. În funcție de greutate. Zicem că dacă e mai gras calu’ se cacă mai mult și poluează ulițele europene, mă scuzați de expresie. Căruțele le lăsăm la liber. Da’ facem taxă de mediu pe tracțiune. Așa obligăm sătenii să-și ia numa’ gloabe, și din astea aduc eu pe filieră că știu niște țigani lângă Vaslui care au mulți, mi-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea de mulțimea celor fără putere, indiferența, disprețul și, mai ales, „aportul adus” cu mai mult sau mai puțin zel nu-i scuză. Și totuși... Totuși democrația le acordă și lor dreptul să se purifice, să recunoască, să se recunoască, să se transforme cât mai repede din „funcții” în oameni liberi, ieșiți de sub acțiunea corozivă a propriei tiranii. (Opinia studențească, nr. 9, 14
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea de mulțimea celor fără putere, indiferența, disprețul și, mai ales, „aportul adus” cu mai mult sau mai puțin zel nu-i scuză. Și totuși... Totuși democrația le acordă și lor dreptul să se purifice, să recunoască, să se recunoască, să se transforme cât mai repede din „funcții” în oameni liberi, ieșiți de sub acțiunea corozivă a propriei tiranii. (Opinia studențească, nr. 9, 14
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și mama mi-a spus să-i facem o vizită lui tanti Ghența pentru că e foarte bolnavă. Am luat un buchet frumos de flori și am plecat cu mama să o salut pe tanti Ghența: stătea în pat, s-a scuzat că nu se poate ridica. Eu i-am pus buchetul de flori pe plapumă, la picioare, pentru că nu le putea ține în mână; și atunci mi-a spus că se duce, simte că nu mai are mult. Am rugato să
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
fi luate de camionul cooperativei sau al societății, constituie problema nr. 1. Orice întârziere înseamnă pagubă. Toată munca familiei e condiționată de cele două ore de colectare, dimineața și seara. La o altă fermă, cu altă ocazie, fermierul s-a scuzat că nu poate să ne primească, întrucât unul din feciorii săi a fost nevoit să plece la oraș la o festivitate, așa că tatăl avea un număr prea mare de vaci de muls. Întrucât fermele sunt izolate în câmp, problema poștei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
nu mergeți să vizitați frumoasa fermă a directorului nostru de bancă, domnul Mc.Roy. Dă un telefon și de la bancă ni se comunică ca la ora 11 să fiu acolo. Directorul mă primește ca pe un vechi prieten, dar se scuză că e reținut de treburile băncii și deci nu mă poate însoți. Dar nu face nimic, vizita va putea avea loc. Scoate o legătură de chei, mi le dă, și îmi indică să merg pe șoseaua nr. 6 până la Yabre
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
grădină. Un ofițer voinic, cu fața roșie, s-a desprins din grupul numeroșilor ofițeri, vecini cu masa noastră, și a venit să-i șoptească ceva la ureche domnului Flottow, care s-a ridicat, s-a îndreptat spre mine, s-a scuzat și m-a rugat să accept ca prințul Salm6, să-mi fie prezentat. Mai târziu, Salm mi-a spus: Doream această onoare pentru că știu că mâine seară vom lua cina împreună la Potsdam. S-a așezat lângă mine. Am stat
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
elevul continuă să-l fixeze; în unele culturi acesta este un obicei inacceptabil. Utilizarea numelui este eficientă, mai ales dacă mesajul este adresat unui elev din celălalt colț al clasei, întreruperea elevului fiind la fel de eficientă, mai ales atunci când acesta se scuză, se ceartă etc.; profesorul trebuie să rămână calm și să-l determine pe acesta să revină la poziția inițială. Insistența profesorului este bine venită dacă elevul refuză să asculte, persistă să răspundă într-un mod inadecvat sau refuză să-și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de când mânca biscuiți alături de imprimanta Veronica - cer mii de scuze cititorilor, e o glumă „internă“ care nu are ce să caute într-o revistă! Singura mea frustrare e că omul ăsta nu face presă scrisă, pentru că ar face-o, mă scuzați, sân de mâță! Vocea mea din trecut este, astăzi, creierul unei emisiuni celebre pe care am criticat-o, aici, de enșpe mii de ori. Nu, nu scriu rândurile astea, cum ar crede răutăcioșii, pentru a scăpa de furia „Nașului“, nțțț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
implicit se face o distincție și între călăi (iar lucrul acesta este, poate, mult mai grav, poate): în schimb cei care au acționat în numele extremei drepte sunt condamnați public, internațional și definitiv, cei care au acționat în numele extremei stângi sunt scuzați, pentru că ideologia în numele căreia au exterminat ar fi... pozitivă și idealistă. Ciudată diferență și blamabilă atitudine morală! Dacă mai putem vorbi de moralitate și nu cumva suntem îndrituiți să folosim, în acest caz, termenul amoralitate. Devirusarea României? Farmacistele bătrâne care joacă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
exclama cinic-scârbit și în același timp disperat: Vive la République Fondamentaliste Orthodoxe Roumanie! Avem față în față două categorii umane și morale - „sfinții închisorilor” versus clericii colaboraționiști. Primii nu îi pot face scuzabili pe ultimii, iar ultimii nu pot fi scuzați doar pentru că au existat cei dintâi. După cum bine știm și ne amintim, Hristos recomanda și sfătuia: „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. „Sfinții închisorilor” i-au dat aproape totul lui Dumnezeu, iar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cadă faldurile materialului fin pe îndelete pe bucile de femeie de 33 de ani!) ce-i pune în evidență sânii grei și fesele rotunde, despicate adânc. E conștientă de indecența trupului ei și caută să mă îmbuneze vorbindu-mi încetișor... scuzându-se cumva... promițându-mi să doarmă cu mine după masă, ca de obicei... știi tu, Tuculuc, doar te-am lăsat de atâtea ori, o să fiu bună cu tine, dragul meu copilaș... mami te iubește dulce... ne jucăm cu iepurașul cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
relatării unui viol comis de Apollo și a scris o cronică distrugătoare. Goethe, profitând de autoritatea sa, a interzis publicarea cronicii respective. Legenda spune că cei doi s-au întâlnit întâmplător pe un drum de țară, s-au caftit nițel (scuzați expresia) și toată povestea s-a lăsat cu nasul însângerat al lui Goethe. Oricum, Böttiger fusese dintotdeauna o gură spartă și un mare indiscret (tăia și spânzura personajele din lumea mondenă în multele ziare la care colabora), așa că nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Dacă Stalin ar fi fost În locul prelaților noștri, cu siguranță ar fi anatemizat, și nu doar „dezaprobat“, lucru pe care l-a și făcut În ocaziile care i s-au oferit, dar după un alt „canon“. Stalin, criticul literar (I) Scuză-mi acest derapaj de la tema anunțată, dar cred că povestea se leagă. Deci despre Stalin și relația lui cu literatura. La finele anului 2007, povesteam cu Radu Cosașu despre Andrei Platonov și romanul său, Cevengur. Radu Cosașu este Îndrăgostit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
unul. În mijlocul conversației, a oprit o chelneriță și i-a spus două cuvinte simple "more water", ciocănind paharul gol cu degetul, înainte de a continua să vorbească cu noi. M-am uitat la expresia chelneriței. Nu auzise "vă rog" sau "mă scuzați", iar ministra nici măcar nu încercase să o privească direct. Ministra nu a avut intenția de a ofensa. Spre uimirea mea, paharul a fost umplut. Ministra a fost bucuroasă să bea o gură, dar dezamăgită să descopere că paharul fusese umplut
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de soul și pop. O seară a „examenului-spectacol“ A doua seară a adus același tip de public, unul meloman. Studenții Universității de Arte „George Enescu“ au urmat trupei formate din Eugen Gondi, Ion Baciu Jr. și Pedro Negrescu. Ca să-și scuze eventualele greșeli, recitalul „celor mici“ a fost numit „un prim examen al celor care se apropie de lumea jazzului“. Spectacolul a fost unul complet, iar în următoarea „scenă“, personajele principale au fost instrumentele, care au luat parcă și locul muzicienilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
-se către alte domenii și va părăsi Canada, Banting va muri într-un accident, iar Best, singurul care va supraviețui la Universitatea din Toronto, va da către sfârșitul vieții un răspuns de-a dreptul infantil referitor la sorgintea descoperirii lor scuzându-se printr-o regretabilă greșeală de traducere (?). Concluziile acestei părți, la care ajunge autorul, sunt categorice: 1. Relația dintre diabet și pancreas a fost făcută pentru prima dată de Lancereaux între 1877 - 1887 și a fost doar confirmată experimental de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu cu mare profit. Breban, fiindcă tot veni vorba despre el, știa să compună situații „excitante“, pasaje din acelea din cărți care-ți rămân întipărite în matricea libidinală. Esența unei povești erotice, oricât de cizelate, și fine, și livrești este, scuzați, să excite. Nu excită, nu incită, nu mărește pupila măcar puțin din politețe? Atunci, domnilor erotici luați-vă jucărelele, vibratoarele stilistice și biciurile lexicale și încercați la voi acasă experimente sexuale fără pic de excitare. Când îți mai și asumi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
cuvinte și agățându-ți tivul de la fustă în argou înțepătoră, babotors (când un arab înfiorător exploatează femeile bătrâne cu păr lung și alb și le folosește ca torcătoare ale propriului păr; asta e cam bolnavă, dar n-am să mă scuz pentru eaă și muflecii! (e interjecție: așa strănută tucanulă. Acum Ențiclopedia poate trece liniștită în anul cel nou. Imperiul simțului metafizic Pentru cei mari care visau când erau mici să rămână noaptea încuiați într-un magazin de jucării, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
formulă, în formă destul de proastă astăzi. Hai perușii! Cum zici?... Aa. Rectificăm, stimați ascultători, scorul este de 3 la 0 pentru noi, Ionel Alupoaie își bate joc de mine și mi-a zis greșit. Te fut în gură, Ioane. Mă scuzați, s-a auzit?... Ptuu, ce ratare! Vasiloaie a fost acolo la minge și a dat în bara de sus, bara transversară, cum se zice în limbaj de specialitate. Acum mingea e la ei, oricum nu mai contează, meciul e aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
președintelui nu sunt ușă de biserică, ba chiar recunosc că Băsescu s-ar putea dovedi „mai puțin rău“ decât restul, dar spun că s-au săturat să aleagă mereu răul mai mic. Istețimea constă în faptul că, utilizând drept paravan scuza sus pomenită, ei preferă să atace răul mai mic, girând în confruntarea directă răul mai mare. Iar absurditatea logicii lor (dacă e vorba aici de logică, fiindcă eu cred că tot emoțiile, simpatiile și antipatiile sunt de vină) e dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
nostru de drept. O nație atât de... Mnoș: Așa e. Ai dreptate. Civilizată. Uită-te numai un pic la noi, cum am ajuns, să fugim din calea cotropitorilor. Pro: Tocmai am spus asta. Nu mă mai întrerupe, te rog. Mnoș: Scuză-mă. Pro: Și te rog nu-mi mai vorbi la pertu. Mnoș: Așa e. Iertați-mă, profesore, n-am mâncat nimic de 2 zile. Sunt foarte stresat! N-am vrut să vă inoportunez, dar e îngrozitor. Nu mai pot să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
acasă, unde se joacă hora, veselă și zgomotoasă; se beau ulcele de vin. Apoi lumea se pune la masă, iar bătrânul le arată mesenilor vasul cu sare unde să pună darul. Când îi vine rândul străinului, el pune acolo verigheta, scuzându-se că nu are altceva. Uitându-se bine la ea, soția o recunoaște și se bucură. Soțul își reia locul și petrecerea pregătiră sărbătorește întoarcerea lui. Povestea, pe care aici doar am rezumat-o, este de o puternică și pătrunzătoare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
peste... să zicem 2 zile. Joi. Uite, eu peste 2 zile - joi - îmi imaginez că voi primi un telefon de la redacția „Suplimentului“, în care voi fi întrebat ce se întâmplă cu articolul, dacă l-am trimis, iar eu mă voi scuza, fiindcă voi fi uitat complet despre articol din pricina unor proiecte școlare și, nemaiavând timp să concep ceva inteligent, voi încropi la repezeală un text banal, copiind oarecum ideea din articolul scris de Bobi în săptămâna precedentă. După care cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
doi nu au nici măcar un singur moment de contrazicere, de nuanțare oarecum polemică a unor idei, ipoteze. Se protejează când apar subiecte incomode. N-am avut niciodată un prieten așa de apropiat încât să nu-l pot contrazice aproape deloc, scuzați-mi autoreflexivitatea. Cei doi se completează unul pe altul sau se repetă unul pe altul într-un delicios ritual intelectual de ultralegitimare, numai bun pentru o carte serioasă de sociologie a câmpului cultural. Întrepătrunderea perfectă de idei și tonalități - asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]