4,879 matches
-
de funcționare, inclusiv fabrica eparhială de lumânări, care aproape că își încetase activitatea în anii războiului. În același timp, a completat cu călugări tineri și destoinici personalul slujitor al Catedralei mitropolitane, numindu-l ca eclesiarh pe părintele arhimandrit Teoctist Arăpașu. Seceta cumplită din anii 1946-1947 a pârjolit ogoarele din zona Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război. Arhiereul Justinian a încuviințat efectuarea primei procesiuni cu racla cu moaștele Sf. Cuvioase Parascheva, de când acestea se află la Iași, străbătând satele pustiite de
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
cumplită din anii 1946-1947 a pârjolit ogoarele din zona Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război. Arhiereul Justinian a încuviințat efectuarea primei procesiuni cu racla cu moaștele Sf. Cuvioase Parascheva, de când acestea se află la Iași, străbătând satele pustiite de secetă ale județelor Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Putna, Neamț, Baia și Botoșani. Ofrandele adunate cu acest prilej au fost împărțite după chibzuința PS Justinian la orfani, văduve și invalizi, la cantine școlare, biserici în construcție și la mănăstiri pentru hrana bolnavilor
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
între lunile extreme : ianuarie și iulie, mai ales spre estul continentului unde clima este din ce în ce mai contrastată (continentalism). Regimul precipitațiilor este în general cel specific zonelor și subzonelor climatice temperate, cu aceiași creștere a gradientului de continentalisme spre răsărit (ploi și secete mai accentuata). b) în România, în partea de sud a țării există valori ale temperaturii medii anuale mai mari de 10°C, iar în nordul țării de circa 8,5°C. Cantitatea de precipitații este mai mare în partea de
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
înțelese, mai mulți factori au fost asociați cu apariția epidemiilor în zonele cu meningită. Aceștia includ: afecțiuni medicale (sensibilitatea imunologică a populației), condiții demografice (călătorii și deplasări masive ale populației), condiții socio-economice (supraaglomerări și condiții de trai precare), condiții climatice (secetă și furtuni de praf) și prezența infecțiilor concomitente (infecții respiratorii acute). Există diferențe semnificative în distribuția locală a cauzelor de meningită bacteriană. De exemplu, în timp ce "N. meningitides" de grup B și C provoacă majoritatea episoadelor de boală în Europa, grupul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
Comitet Revoluționar, care a proclamat stabilirea puterii sovietice în Basarabia. Unul dintre cauzele răscoalei a fost nemulțumirea țărânilor față de politică agrara a guvernului român, în special față de reformă agrara din 1921. Un alt element declanșator al răscoalei a fost și secetă din vara anului 1924, care a cauzat foamete în sudul Basarabiei. La 17 septembrie 1924, răscoală s-a răspândit în aproape toate partea de sud a Basarabiei. Numărul persoanelor răsculate s-a ridicat la 4.000-6.000 de persoane, care
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
locuitorilor o formau tătarii. Primii coloniști români care au primit pământ aici au fost mocanii din Sibiu. Printre aceștia se numărau Stoia, Paraipan și C. Nistor. Vechea denumire a satului era CARACHIOI care în traducere liberă înseamnă „satul negru” din cauza secetei cumplite. Satul "Orzari" (în trecut "Erebiler") a fost comasat cu satul "Comana" în urma reformei administrative din 1968. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
modernizare a sistemului energetic, inclusiv pentru Hidroelectrica, cu principalul scop de a atrage capital privat pentru finalizarea investițiilor începute în trecut. Pentru Hidroelectrica urmează, în 2002, o reorganizare, completată de înființarea a opt companii de reparații și mentenanță. În 2003 seceta are efecte grave asupra activității Hidroelectrica. Însă compania reușește să pună la punct o strategie de relansare pentru 2004 - 2025. Drept urmare în 2004 achită 60% din datoria companiei și un an mai târziu realizează un record pentru producția de energie
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]
-
edicte, se declanșează o agitație generală in rândul parlamentelor din provincie, care încep lupta pentru combaterea absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la Rennes, Dijon, Toulouse, Pau și Grenoble. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la 8 august 1788 hotărându-se convocarea statelor generale pentru data de 1 mai 1789. Procedura electorală franceză prevedea că fiecare dintre cele trei
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
fenomen explicat prin lipsa afluenților importanți, iar viiturile se atenuează prin inundarea luncii râului și a interfluviului Argeș-Sabar. Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândești pe care îl străbate de la nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei seacă. Are o lungime de 55 Km, panta medie de 8 la mie, și un coeficient de sinuozitate egal cu 1,41. Are un debit mediu multianual de 0,84 m3/s, dar această cantitate de apă este foarte neuniform
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
atestă un relief deluros cu soluri aluviale, pământuri bogate în cernoziomuri, nisipuri, argile și piatră. Rezervele de ape subterane permit aprovizionarea satului cu apa potabilă, iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse aflăm că anul primei atestări documentare a satului Puhăceni este 1523. Istoria satului ține de numele postelnicului Cozma Șarpe, care avea în posesia sa satele Lațcani, Rediul, Brusturi și altele, de asemenea și o
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
La 8 noiem. 1616 domnitorul Radu Mihnea Ionașcu îi întărește lui Ionașcu, fiul Bilei, un sfert din s. Medveja. În fine, mai aflăm că în 1665 moșia aparținea unor boieri din neamul Hajdeu, niște înaintași ai lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Secetele din ultimul deceniu al sec. XIX afectează puternic viața medvejenilor, care sunt nevoiți să ia porumb și orz cu împrumut de la zemstvă, datorie, pe care urmează s-o achite cîțiva ani la rînd. Apoi se întîmplă că chiar la sf.
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
aerului se caracterizează prin pătrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara - și a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurtă durată, dar pătrunde și aer uscat,înfierbîntat, ce provoacă vara de multe ori arșiță și secetă.Iarna curenții de aer arctic provoacă adesea schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii până dincolo de limitele normale.Temperatura medie anuală are valori pozitive,temperaturi negative se înregistrează doar în perioada de iarnă,deși în ultimii ani se observă temperaturi
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
riscă să sufere foarte mult. Resursele climatice, și anume regimul termic, durata dezvoltării culturilor agricole, favorizează dezvoltarea diferitor culturi. Factorul negativ climatic este cantitatea insuficientă a precipitațiilor atmosferice, ceia ce micșorează roada diferitor culturi. Acest teritoriu este supus destul de frecvent secetelor, deaceia terenurile agricole, cel puțin parțial au nevoie de irigație cu apele rîului Prut, ceia ce cu regret nu se îndeplinește decît doar pe o parte foarte mică din teritoriu - în grădinile de pe lîngă gospodărie. Resursele acvatice amplasate pe teritoriul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
favorizează cultivarea diferitor culturi agricole iubitoare de căldură. Factorul negativ este că cantitatea de precipitații care pe teritoriul Colibașului este foarte mică 450-500 mm, ceia ce creează un mare deficit de umeditate. Un alt fenomen negativ sînt ploile torențiale, grindina, secetele, înghețurile de primăvară și toamnă, care afectează în primul rînd agricultura. Cantitatea mică de precipitații atmosferice a determinat într-o oarecare măsură repartiția și prezența resurselor acvatice. Resursele de apă reprezintă o problemă foarte mare pentru unii din locuitorii satului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Izbiște este o localitate-centru de comună în Raionul Criuleni, Republica Moldova. Legenda provenienței denumirii: Se spune ca demult tare mai mulți țărani erau în căutare de apă fiind secetă mare în țară. Trecând peste câmpurile actualei localități Izbiște au descoperit mai multe izvoare cu apă limpede că lacrima. Bucuroși oamenii au umplut butoaiele cu apă și au făcut cale întoarsă, însă cum izvoarele erau într-o vale, numită azi
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
1944 U.R.S.S. reinstaurează regimul sovietic de ocupație. Fiind restabilite unitațile administrativ-teritoriale istituite de autoritățile sovietice în 1940, satul Baraboi este inclus în raionul Râșcani din județul Bălți. Sistemul județean a fost menținut până în anul 1947. Dezastrul cauzat de război, seceta din anii 1945-1946 și, mai cu seama, colectarea forțată a produselor agro-alimentare de la țăranii basarabeni, au provocat o seceta fără precedent, ce a curmat viața multor locuitori ai Basarabiei, inclusiv a celor din Baraboi. După combaterea secetei, cu intenția de
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Baraboi este inclus în raionul Râșcani din județul Bălți. Sistemul județean a fost menținut până în anul 1947. Dezastrul cauzat de război, seceta din anii 1945-1946 și, mai cu seama, colectarea forțată a produselor agro-alimentare de la țăranii basarabeni, au provocat o seceta fără precedent, ce a curmat viața multor locuitori ai Basarabiei, inclusiv a celor din Baraboi. După combaterea secetei, cu intenția de a-i intimida pe țărani și a-i obliga, în acest fel, să accepte colectivizarea, conducerea statului sovietic a
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
cauzat de război, seceta din anii 1945-1946 și, mai cu seama, colectarea forțată a produselor agro-alimentare de la țăranii basarabeni, au provocat o seceta fără precedent, ce a curmat viața multor locuitori ai Basarabiei, inclusiv a celor din Baraboi. După combaterea secetei, cu intenția de a-i intimida pe țărani și a-i obliga, în acest fel, să accepte colectivizarea, conducerea statului sovietic a pus în funcțiune mecanismul deportarilor în masă. Au fost deportate 22 de familii, în total 107 persoane În
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Sofia. Situația demografică era întodeauna pozitivă, natalitatea fiind mai înaltă decât mortalitate. În 1870 satul avea deja 189 de case cu 1325 de locuitori. Ei întrețineau 158 de cai, 320 de cite cornute mari, peste o mie de oi. Din cauza secetei, însă, țăranii erau nevoiți dă ia cu împrumutul cantități mari de grâne pentru sămănat. La sfârșutul secolului al XIX-lea în sat funcționau 4 mori de vânt. În 1892 se deschide o școală de alfabetizare. Între anii 1896 și 1898
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
de pe Ciulucul de Mijloc, ce au cumpărat-o de la Ion, feciorul lui Ivancu, care avusese drepturi de la Ștefan Vodă cel Bătrân, rămase lui de la moșul său”. Pe parcursul secolelor localitatea a cunoscut perioade de înflorire și perioade de declin, cauzate de secete și boli. Pe timpuri bunăstarea unui sat era socotită după aspectul bisericii din sat și dacă avea școală. Despre felul cum au stat lucrurile în localitatea noastră s-au păstrat foarte puține mărturii. Pe la mijlocul secolului XIX moșiile satului sînt în
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
și cetățeanul Buliga. În anii războiului o parte din săteni sînt înrolați în armata română, altă parte în armata rusă. Mulți din ei nu s-au mai întors. Anul 1944 prezintă un nou val de deportări pe motive politice și secetă care a făcut răvajii și la noi în sat. Anul 1949, 06 iulie - se manifestă printr-un nou val de deportări. Circa 30 de familii au fost rupte de la vatra satului și duse în înghețata Siberie, de unde au revenit acasă
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
28 iunie 1944, satul a fost eliberat si in acelasi timp ocupat de către Armata Rosie, în timp ce sătenii au dus-o greu. După război în sat s-au întors 43 de bărbați dintre care 13 invalizi. În anii 1946-1947 a fost seceta mare urmata de foametea organizata de către autoritățile sovietice, care a secerat mii de veți omenești. În toamna anului 1947 a fost înființată prima gospodărie colectivă în mahalaua Răzeși. Avându-l ca prim-președinte pe Livițchi Panteleimon Gavril. În același an
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
insufla că este neputincios și că va muri de foame daca nu va renunța la averea sa pentru a intra în colhozul bolșevic. Este cazul să precizăm că pe teritoriul R. Moldovei de la vest de Nistru au fost mai multe secete în ultimele două secole. Oricum populația a fost întotdeauna gata să facă față calamităților naturii, găsind uneori soluții ieșite din comun, pentru a supraviețui. Există mai multe legende în legătură cu secetele din Moldova. În una din ele se povestește despre o
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
R. Moldovei de la vest de Nistru au fost mai multe secete în ultimele două secole. Oricum populația a fost întotdeauna gata să facă față calamităților naturii, găsind uneori soluții ieșite din comun, pentru a supraviețui. Există mai multe legende în legătură cu secetele din Moldova. În una din ele se povestește despre o secetă din vremea lui Ștefan cel Mare. Se spune că după atîtea războaie cu turcii și tătarii, în urma cărora Moldova a fost distrusă și pustiită, mai adusese și Dumnezeu o
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]