5,553 matches
-
considerat ca fiind necesară o prezentare sumară pe perioade a modului în care s-a desfășurat și s-a dezvoltat lucrarea cu caracter social în Biserică și de către Biserică. Odată cu venirea lui Iisus Hristos, înțelegerea pentru celălalt, adică pentru semenul/semenii noștri capătă o altă dimensiune. Creștinismul devine neînțeles pentru lume, mai ales pentru lumea păgână, în care iubirea pentru celălalt nu putea fi concepută așa cum ne-o prezintă Iisus Hristos. Deși vorbim de nașterea unor forme de întrajutorare încă de pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Ea este evenimentul Euharistiei și lărgirea ei până la dimensiunile universale ale vieții, realizarea dinamică a altruismului și libertății personale în cadrul întâlnirii dintre înfăptuire și har" (Yannaras, 2002, p.242). Teologic vorbind, orice persoană umană reflectă lumea în sine și pe semenii săi, prin aceasta fiind prezente în persoana umană și celelalte persoane umane. "Făptura umană are un caracter sobornicesc-comunitar. Ea este distinsă în comunitate și lume, dar în același timp comunitatea și lumea sunt în ea" (Stăniloae, 1973, p. 384). În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
să se deschidă unele altora într-o atitudine de slujire reciprocă, în duhul comuniunii lui Hristos care a împărtășit și puterea dumnezeiască a jertfei de sine, a slujirii reciproce prin care se realizează mântuirea în comunitatea umană și creștină. Slujirea semenilor este nedespărțită de slujirea lui Dumnezeu și presupune o angajare voluntară. Numai în slujirea semenilor se realizează deplin slujirea lui Dumnezeu (Stoina, 1985, p. 485). Cu toate că aceasta este înțelegerea profundă a caracterului social al Bisericii, adică slujirea lui Dumnezeu și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Hristos care a împărtășit și puterea dumnezeiască a jertfei de sine, a slujirii reciproce prin care se realizează mântuirea în comunitatea umană și creștină. Slujirea semenilor este nedespărțită de slujirea lui Dumnezeu și presupune o angajare voluntară. Numai în slujirea semenilor se realizează deplin slujirea lui Dumnezeu (Stoina, 1985, p. 485). Cu toate că aceasta este înțelegerea profundă a caracterului social al Bisericii, adică slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui, totuși există și gânditori care pun sub semnul îndoielii asemenea afirmații și prezentări
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
contururile. Deși cele prezentate la prima vedere par foarte interesante și chiar abordări directe cu privire la solidaritatea creștină, totuși modalitatea expunerii acesteia trimite mai degrabă către ceva "paleativ", adică ajută pe termen scurt, însă nu poate redresa cauza care produce neputința semenului. Ca act și conținut, solidaritatea creștină este prezentă în scrierile Noului Testament, deși noțiunea în sine a dobândit o poziție atât de specifică în timpurile mai noi. A contribui împreună cu toți oamenii la consolidarea unor raporturi interumane bazate pe dreptate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cine iubește pe Dumnezeu să iubească și pe fratele său" (I Ioan 4, 7-21). Avem acest text de la Apostolul Ioan în care se vorbește clar de iubirea de Dumnezeu care este validată de felul în care un om își iubește semenul numindu-l "aproapele". Creștinismul a promovat și promovează în continuare iubirea dintre oameni, dar nu doar una la nivel sentimental, ci o iubire înfăptuitoare. În perioada apostolică, considerată ca fiind perioada impresionantă a Bisericii, filantropia nu avea aspecte principiale de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
prin intermediul căruia călugărul/călugărița se îngrijește de cei aflați în dificultate. Așadar, în perioada Evului Mediu, forme de asistență socială au fost practicate în mare măsură de către Biserică. Acest aspect a avut loc și datorită înțelegerii profunde a creștinului față de semenul său: "Iubirea față de om, și în primul rând pentru cel sărac, în care Biserica îl vede pe Hristos, se traduce concret prin promovarea dreptății. Aceasta nu va putea niciodată să fie înfăptuită pe deplin dacă oamenii nu-l consideră pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
rezolvarea nu scriptică, ci faptică a unei situații de criză. Chiar dacă protecția copilului se regăsește în asistența socială, credem că pentru rezolvarea unui caz vorbim de un ansamblu de științe care se intersectează în abordarea unei probleme majore a unui semen. Însă nu acele științe trebuie să primeze. Un gânditor român, Teodor Baconsky, într-un studiu interesant apărut în anul 2002, își punea câteva întrebări oarecum provocatoare: "Cum să armonizăm respectarea tradiției răsăritene cu procesul nostru de integrare europeană? Care este
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o măsură de protecție cu privire la acest beneficiar, ci e nevoie de o implicare constantă profesională a asistentului social în viața copilului respectiv. În asistența socială, mai întâi, ne referim la tot felul de probleme pe care ni le punem cu privire la semen: "cine este celălalt?", "îl putem înțelege cu adevărat pe celălalt?", "îl pot ajuta pe semenul meu care e în situație de criză, de nevoie majoră?". Asistența socială înclină și spre alteritate. Dacă privim alteritatea din perspectivă teologică, ea reprezintă nu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a asistentului social în viața copilului respectiv. În asistența socială, mai întâi, ne referim la tot felul de probleme pe care ni le punem cu privire la semen: "cine este celălalt?", "îl putem înțelege cu adevărat pe celălalt?", "îl pot ajuta pe semenul meu care e în situație de criză, de nevoie majoră?". Asistența socială înclină și spre alteritate. Dacă privim alteritatea din perspectivă teologică, ea reprezintă nu doar un simplu interes pentru celălalt, ci chiar regăsirea mea în celălalt (Sofronie, 1999, pp.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii, astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare mai profesionalizată a Bisericii în domeniul asistenței sociale, dincolo de latura întrajutorării semenului pe care o deține a priori. În cadrul școlilor teologice cu tradiție, și nu numai, s-au creat și secții de Teologie-Asistență socială, în care dubla specializare ajuta studentul să se focalizeze pe o profundă înțelegere și practicare a asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fiecare specie a fost sortită să sfâșie o altă specie.” ... „S-ar părea că Dumnezeu a dat oamenilor rațiunea ca să-i ferească de a se înjosi, imitând animalele, mai ales că natura nu i-a înzestrat cu arme pentru uciderea semenilor și nici cu instinctul de a le suge sângele. Și totuși, s-ar părea că războiul ucigător a devenit atributul cumplit al omului, într-o măsură atât de mare, încât, în afară de două sau trei națiuni, istoria le înfățișează pe toate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
a descumpănit. Îți spui, ca părinte, că trebuie să-ți crești copilul cu respect pentru adevăratele valori: să fie bun, să fie drept, să fie generos, să fie altruist, să nu ezite să sară-n foc pentru- a-și ajuta semenii. Mă tem că aceste lucruri sunt bune și frumoase atâta timp cât prețul plătit pentru ele nu este unul tragic. Adică doar în limitele condiției de om obișnuit. Ce poate fi oare în sufletul părinților când descoperă că dacă și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
altă poveste!” Răspunsul este lăsat În suspensie, iar concluzia este una dureroasă. În finalul acestui subcapitol, Herdelea Își dă seama că a răscolit o rană veche, mai ales că prozatorul conturează chipurile boierilor și arendașilor, a funcționarilor mărunți, răi cu semenii din rândul cărora s-au ridicat (primarul, jandarmul etc) Capitolul „Flămânzii” aduce În prim plan iar două lumi, lumea boierilor și arendașilor lacomi și „flămânzi de pământ”, dornici de a le mai Întinde Încă, iar lumea țăranilor să rămână Înfomentată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Moromete dă același răspuns, reflexiv și ironic. „Fugi, măi, de aici! Dă-i În măsa de legionari.” Moromete are, fără Îndoială, admirabile trăsături de caracter, dar trebuie subliniat faptul că el nu este dispus Întotdeauna de a sări În ajutorul semenilor lui. O asemene predispoziție nici nu este posibilă. El are o Înzestrare superioară dar este preocupat de conservarea propriului său echilibru sufletesc. Nu trebuie văzută În această predispoziție o trăsătură negativă, ci doar trăsătura caracteristică a individului, pornită dintr-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pornită dintr-un instinct de apărare. El nu este numai un reprezentant al unei categorii sociale ci este, În primul rând, o individualitate. G. Călinescu spune despre el că este „un țăran filosof” dar, deopotrivă, și „un filosof țăran”. Chiar semenii lui Îl judecă astfel. Țugurlan, adversar ceva mai Înainte, Îl apreciază: „era sănătos, avea copii sănătoși, avea două loturi de pământ, era un om deștept care Îți făcea plăcere să stai cu el de vorbă... și pe lângă toate acestea mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nostru - dens”, nu mai vede marea, ci nisipul ca pe „nasturii valurilor”, dar nu este fericit, pentru că „fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”. Singur În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În spinare și Iona se Întreabă de ce Întâlnește mereu „aceeași oameni”, sugerând limita omenirii captive În lumea Îngustată” până Într-atâta?". Orizontul lui Iona se reduce la o burtă de pește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o împarte în trei perioade. Prima perioadă se întinde până în secolul al XVI-lea si este dedicată poeziei populare, transmisă prin viu grai. Lirica vremii cuprindea legende și fapte de vitejie, prezentând lupta continuă a omului cu sinele și cu semenii. Creațiile lirice erau în limba finică, iar lirismul avea note triste. Cea de a doua jumătate a secolului al XVII-lea marchează apariția primelor cărți tipărite, literatura care apare în această perioadă fiind una religioasă. A treia perioadă este caracterizată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai mult. Nici măcar nu-l împiedică pe tineri să devină dependenți. Ei știu că țigările te omoară, dar știu și că o singură țigară e inofensivă. Iar cum fumatul e atât de răspândit, mai devreme sau mai târziu, sub presiunea semenilor sau din curiozitate, adolescentul va încerca o unică țigară. Și pentru că gustul e oribil, va deveni probabil dependent. De ce permitem ca acest scandal să continue? De ce nu face guvernul o campanie antifumat așa cum trebuie? De ce nu spune că nicotină e
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ai fi lăsat. Vreau să stabilim altceva: de ce ni se pare greu să ne lăsăm? Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să știm adevăratul motiv pentru care încă fumăm. Cu toții începem să fumăm din motive prostești - de obicei sub presiunea semenilor sau când ne aflăm în societate - dar, când simțim că am devenit dependenți, de ce continuăm? Nici un fumător nu știe de ce fumează. Dacă fumătorii ar ști adevăratul motiv, n-ar mai fuma. Am pus această întrebare la mii de fumători în
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Precară este soarta de găină Ce năzuiește vultur să devină; Nu-i place să mai rîcîie în tină Și vrea să urce-n slavă, să parvină, Lovind, cu judecata ei puțină, În semenii din fauna vecină; Precară este soarta de găină Ce năzuiește vultur să devină! Nici nu concepe-a noastră eroină Că soarta ei, dictată de rutină, E să întindă gît sub ghilotină, Să se transforme-n supă anodină. Precară este soarta
RONDEL REFLEXIV by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84337_a_85662]
-
de copii în general, pentru a exprima, în afara limbajului verbal și până la constituirea sa, nevoile, trăirile și/sau sentimentele; - oferă posibilitatea de a comunica imediat, direct și complet; - permite adaptarea cu ușurință încă din copilărie la mediul de comunicare cu semenii; - facilitează dezvoltarea psihică în afara și/sau în absența comunicării verbale; - ajută elevul în învățarea în școală a celorlalte forme de limbaj, a limbajului verbal oral și / sau scris, fiind baza de pornire pentru învățarea acestora; - contribuie la îmbogățirea atât cantitativă
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
liniștit)...” Și la Bârlad, însuflețit de înalte idealuri umaniste își va jertfi mare parte din timp nu numai sensibilităților personale, ci mai cu seamă acțiunilor de emancipare socială și culturală. Sunt anii lui de entuziasm și dăruire sinceră și devotată semenilor aflați în suferință. «Începe o luptă pe viață și pe moarte cu... moartea pe care o întâlnea acum mult mai des», cum observă și subliniază cu gravitate Ion Apetroaie atunci când vorbește despre «V. Voiculescu și Bârladul»...(„Bârladul odinioară și astăzi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pe care am îndrăznit, foarte de timpuriu, să o transform într-o "viziune" proprie, comunicarea înseamnă "un proces continuu de reconstrucție a înțelesurilor simbolurilor pe parcursul interacțiunilor sociale"3. Astfel, apreciază González, citându-l pe Carbaugh, "dacă dorim să înțelegem acțiunile semenilor noștri, din punctul acestora de vedere, trebuie să ascultăm cuvintele pe care aceștia le folosesc pentru a discuta acțiunile respective"4. Accesând simbolurile pe care oamenii le utilizează în interacțiunile lor sociale, dobândim atât cheia privilegiată, cât și calea de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe care aceștia le folosesc pentru a discuta acțiunile respective"4. Accesând simbolurile pe care oamenii le utilizează în interacțiunile lor sociale, dobândim atât cheia privilegiată, cât și calea de acces înspre semnificațiile pe care ființele umane le împărtășesc cu semenii lor, în contextul anumitor comunități, la configurarea cărora contribuie înseși simbolurile respective. În încercarea de a oferi o "alternativă celor interesați în a învăța câte ceva despre cultură, etnie și comunicare"5 pe calea ascultării variatelor perspective pe care "cercetătorii etnici
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]