6,398 matches
-
ceea ce presupune că diferitele prejudecăți sunt legate Între ele) etc. Personalitatea autoritară și așa-numitapersonalitate „antidemocratică”, aproximativ asimilate una cu cealaltă, sunt puternic corelate cu etnocentrismul. Aceste trăsături de personalitate provin dintr-o primă modelare prin educație și sunt roadele unei socializări compuse din reprimare și frustrare. Este de-ajuns apoi să presupunem inevitabilele reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apoi să presupunem inevitabilele reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca niște subiecți atinși de o patologie, tratați ca și cum ar fi victimele unui „virus” ideologic. Ideea că prejudecățile rasiale ar fi simptome ale anumitor experiențe frustrante poate fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsură decât rasiștii desemnați ca atare sau presupuși. Cuopoziția dintre „spirit deschis” și „spirit Închis” (Rokeach, 1960), rămânem totuși În domeniul modelizărilor psihologizante (Lemaine și Ben Brika, 1994, pp. 197-198). Factorii sociali nu intervin În general decât În calitate de elemente de socializare primară a subiecților „rigizi”... Pentru a Încheia acest scurt parcurs critic al căilor bătute sau Încercate de antirasismul militant organizat, susținut de științele sociale, trebuie să semnalăm dificultățile Întâmpinate ulterior de psihologi sau de psihanaliști În tentativele lor de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parte corelate cu modelele culturale care există În fiecare. Procesul de identificare este un proces reciproc, de tip dialogic, care face posibilă existența „sentimentului de sine”, În sensul de auto-identificare: „Identificarea ș...ț cu celălalt sau ceilalți ș...ț permite socializarea anticipată și definirea de sine” (Gresle et alii, 1994, p. 173). Identificându-l pe Celălalt, ne identificăm pe noi Înșine, În privirea Celuilalt și În raport cu el. Procesul implică În mod necesar acest tip de relație: pentru că Unul Îl identifică pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În germană, Kulturkreis; În engleză, culture area) definește un spațiu geografic și social (un teritoriu) În cadrul căruia se răspândesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Les stratégies d’ajustement à l’adversité, Paris, PUF. ROTTER Julian (1996), „Generalized expectancies for internal versus external control of reinforcement”, Psychological Monographs, vol. 80, nr. 609, trimestrul I, pp. 1-28. Φ Atitudine, Discriminare, Etnocentrism, Instituție, Normă, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Autenticitatetc "Autenticitate" Φ CREOLITATE, ETNICITATE, NAȚIUNE Autoritarismtc "Autoritarism" Φ PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Autoritate (tipuri de Î)tc "Autoritate (tipuri de ~)" Φ DOMINAȚIE Azil (drept de Î)tc "Azil (drept de ~)" Noțiunea de drept de azil este Înțeleasă adesea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
duce la o mai mare deschidere și la mai multă toleranță și chiar dacă favorizează interculturalitatea, să nu uităm deci că el nu trebuie impus cu orice preț și că rezultatele depind foarte mult de condițiile socioculturale În care are loc socializarea. L. B., I. D. & BAKER Colin (1988), Key Issues in Bilingualism and Bilingual Education, Philadelphia, Multilingual Matters. BEHEYDT Ludovic (1986), Vroege tweetaligheid ă Bilinguismo precoce, Roma, Nederlands Instituut. CUMMINS Jim și SWAIN Merrill (1986), Bilingualism in Education, Londra și New York
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Stephen (1981), „The «Fundamental Pedagogical Principle» in second language teaching”, Studia Linguistica, vol. 35, nr. 1-2, ianuarie-decembrie, pp. 50-70. MAALOUF Amin (1998), Les Identités meurtrières, Paris, Grasset et Fasquelle. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), SOCIALIZARE Bricolajtc "Bricolaj" Multă vreme, științele sociale s-au bazat pe un model de societate care avea În centru o vastă zonă de ordine, Înconjurată de un inel de dezordine, fiecare având datoria de a veghea ca acesta să fie resorbit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că au existență reală, În măsura În care ilustrează celebra teoremă a lui Thomas, conform căreia „când oamenii definesc o situație ca fiind reală, aceasta devine reală prin consecințele ei”. Cu mijloacele pe care și le-au construit treptat În cursul procesului de socializare, indivizii bricolează situațiile În care sunt implicați Împreună cu partenerii lor, În diversele episoade care le jalonează existența. Rar se Întâmplă ca acumularea de rezistențe să ducă la o răsturnare a ordinii existente sau, mai curând, a aparenței acesteia. De aceea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această calitate. Jus soli redevine deci criteriul fundamental, cum era și sub Vechiul Regim, Însă cu un sens complet schimbat. Într-adevăr, acum nu mai face trimitere la acceptarea puterii unui suveran În prezent și În viitor, ci corespunde unei socializări trecute. Așa cum scrie Patrick Weil (Weil, 2002, pp. 60-61), „legea din 1889 creează utilizarea republicană a dreptului solului”, care Întemeiază cetățenia pe „Însușirea codurilor sociale”, și nu „pe un act voluntar și contractual”. Crizele cetățeniei În secolul XX. Între 1889
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
similară Între drepturi și Îndatoriri. ν Valorizând schimbul și tradiția, o astfel de concepție presupunea la filosofii socratici căutarea binelui, existența unor norme și participarea cetățenilor liberi și egali. În Evul Mediu, o dată cu etichetarea drept impure a modurilor terestre de socializare, primatul a fost acordat puterii ecleziastice, a cărei natură spirituală, universală și eternă se credea că favorizează o comuniune de esență divină. Modernitatea, de la Thomas Hobbes la Immanuel Kant, a pus accentul pe dimensiunea contractuală, susceptibilă de a institui, prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să privilegiem o viziune sistematică sau să dezvoltăm o abordare relațională. Aceasta din urmă, foarte prezentă În lucrările lui Georg Simmel, subliniază faptul că societatea este locul unei interacțiuni perpetue Între forțe antagonice, dezacordurile care se exprimă fiind inseparabile de socializarea În jurul aceluiași obiect, astfel Încât „este aproape inevitabil ca orice element comunitar să se amestece cu ostilitatea”. De altfel, clivajele Între grupuri nu Înseamnă că În interiorul fiecărei tabere există o perfectă armonie: rivalitățile sau disidențele sunt aproape Întotdeauna prezente, la fel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență la anumite forme de dominare sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
TOURAINE Alain (1996), „Contre-culture”, in Encyclopaedia universalis: Corpus, vol. 6, Paris, pp. 478-480 (prima publicare a acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
calificări specifice. Rezultatele obținute nu sunt, În aceste condiții, nici meritul exclusiv al lucrătorului, nici o caracteristică a postului pe care Îl ocupă: ele traduc doar calitatea combinării dintre lucrător și postul său (job matching). Această confruntare presupune, de fapt, o socializare adecvată. Multă vreme ignorată sau „refulată”, problematica organizării (așa cum au actualizat-o Kenneth Arrow sau Herbert Simon) tinde să se impună cu tot mai multă pregnanță. În funcție de natura informației, de caracteristicile mediului și de modul În care definim raționalitatea, putem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lucrările lui Ruth Benedict, Ralph Linton sau Abram Kardiner, analizelor În termeni de „tipar”, pattern sau „personalitate de bază”, veritabile „matrice” sau „configurații psihologice” pornind de la care se dezvoltă trăsăturile de caracter. Cercetătorii s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și proiectelor de dezvoltare din numeroase țări din Sud, dimensiunea culturală a devenit un obiect de reflecție pentru ansamblul științelor sociale. În perioada anilor ’80, ca urmare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2003), En quête de sécurité. Causes de la délinquance et nouvelles réponses, Paris, Armand Colin. SUTHERLAND Edwin și CRESSEY Donald (1966), Principes de criminologie, trad. fr., Paris, Cujas (prima ediție americană: 1924). Φ Conflict, Excludere, INCIVILITĂȚI, Marginalitate/marginalizare, Normă, Reglementare socială, SOCIALIZARE Dezafilieretc "Dezafiliere" Φ Excludere, INTEGRARE, Marginalitate/marginalizare, Vulnerabilitate Dialog (principiul Î)tc "Dialog (principiul ~)" În relația cu semenii, dialogul, ținând În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui nu poate fi niciodată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
hotărâți, cu mijloace puține și la Îndemâna oricui, pot să amenințe viața unei Întregi colectivități sau a unei părți a acesteia. În fața unor asemenea probleme, științele umane sunt la ora actuală cu totul dezarmate. Percepții opuse Rațiuni sociologice (necesitățile impuse de socializare, nevoia de coeziune, aparenta stabilitate a instituțiilor, a uzanțelor și a limbii), eventual dublate de motivații ideologice (preferința pentru tradiții, teama de schimbare, conservatorismul), au acreditat ideea că diversitatea și schimbarea constituie amenințări, cel puțin la nivel potențial, pentru comunitățile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însușit pe deplin. Putem presupune, Într-adevăr, că viața socială ar fi un adevărat infern și că ar deveni insuportabilă dacă toate constrângerile s-ar baza pe folosirea forței și ar intra permanent În conflict cu voința și dorințele indivizilor. Socializarea constă tocmai În a face aceste constrângeri cât mai puțin dureroase, ajutând oamenii să le interiorizeze și să le asume ca normale, legitime și chiar de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
colectivul Îi Încadrează, Îi formează, Îi controlează, Îi recompensează și Îi pedepsește, pe scurt, Îi socializează și Îi integrează. Desigur, acest lucru presupune ca toți membrii să se supună constrângerii normelor: ele se aplică și celor cărora li se impune socializarea, și celor care o impun. Fără dominație, nu există solidaritate. Nenumăratele categorii sociale care alcătuiesc o colectivitate umană au interese, viziuni asupra lumii, convingeri și proiecte diferite, adesea divergente, iar uneori de-a dreptul incompatibile. Pentru ca toate aceste grupuri să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru că nu poate funcționa decât dacă poporul deleagă puterea unor reprezentanți, care și-o Însușesc și o administrează. Capacitatea de a gestiona integrarea În cadrul diviziunii muncii, respectiv autoritatea, este miza altor lupte: acestea opun conducători și conduși În instanțele de socializare și În sânul organizațiilor. Capacitatea de a gestiona interesul unui grup cu prilejul negocierilor și compromisurilor, cu alte cuvinte influența, poate suscita lupte de solidaritate. Anumite grupuri reușesc să-și impună cea mai mare parte a intereselor proprii; altele trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între ele: pentru că ei se ocupă efectiv de binele colectiv și pentru că, indiferent ce fac, spun că se ocupă de interesul colectiv, chiar și atunci când Îl trădează pentru a-și servi propriile interese. Ideologia este o armă foarte eficientă: prin socializare, ea pătrunde În mințile oamenilor și le modelează atât conștientul, cât și inconștientul. Ideologia naturalizează constrângerile vieții sociale, astfel Încât ele par evidente, normale, drepte și bune, iar noi ne supunem acestora fără a le găsi supărătoare ă sau, dacă totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale sunt bazate pe rațiuni proprii), conștient și inteligent (el este activ și perspicace din punct de vedere cognitiv), nu trăiește in abstracto, ci este actor al unei culturi, substrat axiologic, normativ și simbolic al unei colectivități, prin Însuși faptul socializării. Caracterul disparat al heterodoxiilor face cu neputință sintezele și exhaustivitatea, căci abordările sunt foarte numeroase, iar viziunile și orientările lor ideologice diferă extrem de mult. Unele dintre acestea urmăresc doar modificarea cadrului neoclasic, În vreme ce altele doresc completa sa Înlocuire. Vom evoca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se modifică sub efectul incitațiilor venite dinspre mediul Înconjurător natural și social, aflat el Însuși În schimbare. Instinctele și obiceiurile conjugate dictează comportamentele umane, iar instituțiile ă care nu reprezintă reguli, ci credințe comune ă rezultă din procesul de socializare. În ceea ce privește neoinstituționalismul, al cărui cel mai de seamă reprezentant este Geoffrey Hodgson, acesta se eliberează de constrângerea „paradigmei mecanice a echilibrului general” pentru a se sprijini pe modelele fondatoare ale evoluționismului biologic. Făcând apel la un individualism metodologic modernizat, acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]