6,333 matches
-
tip de lecție se înțelege un anumit mod de construire și înfăptuire a lecției, determinat cu deosebire de obiectivul fundamental urmărit. Se poate spune că el reprezintă o abstractizare și o generalizare a unor elemente comune mai multor lecții. Altfel spus, tipul de lecție este o categorie constituită ca unitate de structură în funcție de anumite criterii: obiectivul principal, treapta de școlarozare și modul de pregătire al copiilor, obiectivul de învățământ etc. Aceste tipuri de activități trebuie să fie privite ca modele orientative
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
mereu acoperit cu nori întunecoși. Tocmai când se certau domnițele, apăru tatăl lor, bătrânul An, care le ascultase și nu se arătă prea era mulțumit de cele auzite. Frumos vă stă oare să vă certați? Am ascultat tot ce ati spus, dar nu aveți nici una dreptate! Toate aveți același loc în inimile oamenilor. Sunteți anotimpurile anului la fel de iubite și deopotrivă de folositoare. De aceea trebuie să domniți pe rând și în egală măsură. Aflați de la mine că toată viața am măsurat
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Norbanus, Tiberius a împărțit poporului sumele lăsate prin testament de Augustus, deoarece, un oarecare, întâmpinând un mort purtat cu alai în For, s-a aplecat spre urechea acestuia și i-a șoptit ceva. Întrebat de cei din jur ce ia spus, răspunsul a fost că l-a rugat pe mort să-l înștiințeze pe Augustus, că deocamdată nimeni n-a primit nimic din ceea ce i se cuvine. Tiberius l-a condamnat la moarte, cu remarca, plină de ironie, ca acest om
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
logicii ca știință și ca disciplină de Învățământ, accentul se deplasează, de pe Întabularea și memorarea produsului unor veacuri și milenii de căutare și omologare a schemelor de inferență, pe apropierea mecanismelor de generare aproape „instantanee“ a unor asemenea structuri, altfel spus: pe Învățarea rețetei uimitor de simple după care „se fabrică“ produsul gândirii metalogice, drept mod al raționării valide. Ca atare, În orizontul inteligenței artificiale, logica nu mai este un inventar, mai mult sau mai puțin riguros și mai mult sau
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
considerabile, recunoscute ca tipic și exemplar europene. Definiția este destul de vagă. Aș formula-o, în modul următor, în două sensuri: Se impune, în primul rând, atenției stabilirea unui nou raport cu statul și societatea civilă. Ar fi vorba, foarte simplu spus, de saltul de la conștiința de individ la cea de cetățean. Cu drepturi și datorii, dar mai ales cu profunda convingere că el există, trăiește și acționează dincolo, alături și uneori chiar împotriva statului. Că are acest drept și legitimare. Că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la dezvoltarea întregii Românii moderne, este definită în mod curent, de la Maiorescu înainte, prin conflictul acut dintre forme (occidentale) și fond (autohton). Suntem, sau am fi, în mod fundamental, o cultură a formelor fără fond. Definiție, doar parțial, mai bine spus, nu integral exactă. Unele forme occidentale n-au fost încă asimilate în mod real. Inițiativele goale se văd și azi la tot pasul. Alte forme occidentale au fost asimilate doar în parte. Imperfect și superficial. De unde interferențe și hibrizi inevitabili
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dezbatere legitimă asupra drepturilor cetățeanului, libertăților sale fundamentale și pune întrebări relei conștiințe a omului occidental, eliberat într-adevăr de fascism și rasism, dar care închide ochii în fața practicii fascismului și rasismului la alții (p. 889). Nu este chiar rău spus... S-ar fi putut însă adăuga: și în fața totalitarismului stalinist în țările din Est. La Le Neorealisme este clasat autorul român Marin preda (1922-1980), între o romancieră bulgară (Blaga Dimitrova) și un romancier grec (Dimitris Hatzis), căruia i se datorează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o dată, s-o recunoaștem deschis, destul de iritantă pentru mai multe categorii de factori implicați. În mare, urmează să dăm răspunsuri cât mai exacte și mai complete posibil la două serii de întrebări esențiale: 1. ce s-a făcut, mai bine spus, ce nu s-a făcut până acum, pentru a vedea; 2. ce se poate face în viitor, în mod necesar, practic și cu șanse de succes. La ambele întrebări va trebui să ne amintim ce au făcut românii, traducătorii și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
întreagă de restricții și obstacole de ordin pur practic. Nu poate fi negată realitatea acestor fapte. Răspunsul este specializarea necesară (recomandabilă nu numai studiilor vest-est, extrem-orientale de pildă, dar și europene), dublată de conștiința constantă a existenței literaturii universale. Altfel spus, al specializării, care, chiar atunci când își restrânge în mod conștient, metodologic, raza vizuală, nu neagă în vreun mod oarecare existența literaturilor ce se sustrag competenței sale fatal limitate. Este vorba de a avea doar preconceptul constant al modelului relațiilor literare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și de toate vârstele: veniți ! Acest limbaj, altfel formulat, își păstrează întreaga sa actualitate și semnificație. Reflecția comparatistă modernă când depășește stadiul pur istoricist al studiului relațiilor literare internaționale recunoaște existența fenomenului literar european deschis, dinamic, în plină expansiune. Altfel spus, al realizării sale progresive, pe etape, prin asumarea universalității literare integrale. Dar nu conform unui model normativ eurocentric, ci prin lărgirea continuă a ideii literaturii europene. Nu în sensul extinderii geografice nivelatorii, ci al identificării treptate cu ideea însăși de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
elaborată pe baza experienței tuturor literaturilor. problemă complicată și controversată, care duce într-o formă sau alta la recunoașterea existenței invariantelor sau constantelor literare. A conceptelor și universalelor literare. Este evident că ideea literaturii universale ca totalitate presupune, foarte expeditiv spus, existența unor elemente comune, comparabile, deci omologabile, între toate literaturile lumii. Chiar și vechile paralele plecau, de fapt, de la aceeași constatare. Întreaga dificultate, pur tehnică și documentară, constă doar dintr-o metodă bine pusă la punct, capabilă să detecteze și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fost într-adevăr: un ideolog radical de extremă dreaptă, de o reală personalitate și distincție intelectuală și un adept convins al statului totalitar. Că acesta era de dreapta și nu de stânga nu mă consolează. Nu mai vreau, foarte simplu spus, dar ferm și irevocabil, nici un fel de stat totalitar: nici de dreapta, nici de stânga. Exprim o aspirație strict democratică, legitimă, conformă și cu întreaga ordine internațională actuală. Deci, chiar în termenii memorialistului, Nae Ionescu a fost un reacționar de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1932). Numeroase pasaje condamnă fără apel și formele arbitrare, formele importate, toată falsitatea și artificialitatea culturii române, de aproape 100 de ani încoace. Or, tocmai în acest punct apare din nou utopia, dar și o gravă contradicție... filozofică. Mai bine spus: logică. Ea este cam... ciudată la un logician brevetat... 2. Dacă este foarte adevărat că toate se leagă în lumea asta și formează sistem, dacă există într-adevăr o lege a corelației (p. 215), ceea ce este iarăși incontestabil, cum se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la minte. Împăratul, vrând să se descotorosească de el, porunci ca Înțeleptul să fie grabnic Întemnițat și judecat pentru o pricină scornită. Fără să zăbovească prea mult judecătorii l-au condamnat pe Înțelept la moarte. Adus În fața tronului, Împăratul ia spus trufaș: - Alege-ți singur moartea. Vrei să fii spânzurat, ori dorești să ți se taie capul? - Nu doresc nici una nici alta - zise Înțeleptul - dar n-am Încotro. Totuși, mărite Împărate - continuă el - aș vrea să-mi Împlinești - așa se obișnuiește
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
următorul: argumentarea de factură pur morală sau argumentarea bazată doar pe intuiții morale (indiferente față de fapte sau față de exigența fezabilității) este singurul tip de argumentare adecvat în cazul unei concepții despre specificarea corectă a conținutului conceptului de dreptate (sau, altfel spus, argumentarea de factură morală este singurul tip de argumentare adecvat în cazul încercării de a răspunde la întrebarea "ce este dreptatea?"). Lucrurile stau cu totul diferit însă, a insistat suficient de mult Cohen pentru a trebui să fie bine înțeles
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
16. Cohen pare să admită aici că, deși nu strict filosofice, și celelalte două întrebări, al căror răspuns adecvat presupune și întrebuințarea altor argumente decât cele de natură filosofică, precum datele și metodele factuale proprii științelor sociale (întrebări care, altfel spus, necesită o abordare pluri sau interdisciplinară, pentru a utiliza un termen adesea abuzat astăzi de unii cercetători), pot și trebuie să fie considerate totuși ca aparținând filosofiei politice 17. Aceasta din urmă este, nu am nicio îndoială, poziția finală și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
idei care ne interesează aici, Enzo Rossi ne informează că moralismul reprezintă ideea că "filosofia politică ... este o ramură a eticii aplicate"40 având sarcina de a "ghida politica în promovarea sau onorarea anumitor angajamente morale pre-politice"41 sau, altfel spus, sarcina de a "aplica etica politicii" în sensul "aspirației de a ghida acțiunea politică în baza unor idealuri morale (precum, să spunem, imparțialitatea sau bunăstarea) care sunt externe și anterioare politicii, în sensul că ele sunt valorizate anterior și independent
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
perspectiva moralismului, "temeiul pentru care puterea trebuie să fie legitimată" este acela că "utilizarea puterii coercitive într-o manieră care nu respectă libertatea și egalitatea acelor persoane care sunt subiecții ei este inadmisibilă din punct de vedere moral"81. Altfel spus, moralismul "susține că cerința legitimării se ridică pentru că anumite considerații morale au autoritate antecedentă asupra politicii și - ca atare - stipulează anumite condiții morale pentru utilizarea corectă a puterii politice"82. Prin contrast, realismul "asumă că imperativul legitimării se ridică din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politice legitime), nu ne obligă în niciun fel să acceptăm și afirmația potrivit căreia politica se reduce sau/și afirmația că este dezirabil (din punct de vedere moral) ca politica să se reducă la dominație, utilizarea forței brute etc. Altfel spus, afirmația că distincția realistă (absolută) între politică și dominație este o distincție falsă nu este echivalentă cu afirmația că nu există niciun fel de distincție între politică și dominație. Ca atare, pace Jubb și Rossi, teoriile și speranțele moraliste nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm că exigența legitimării este una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că exigența legitimării rezultă din chiar natura politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția că printre condițiile legitimității se numără "acceptabilitatea egală" sau "acceptabilitatea pentru fiecare subiect" a ordinii politice 19. Aceste condiții egalitariene - care, în opinia lui
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Ca atare, verdictul lui Erman și Möller: temeiul pentru care această condiție este justificată nu poate fi decât acela că ea constituie o interpretare a principiului egalității umane fundamentale (sau, dacă preferați, a principiului egalității de demnitate și respect). Altfel spus, temeiul pentru care această condiție este justificată nu poate fi decât acela că toți cetățenii sau subiecții unei ordini politice sunt îndreptățiți din punct de vedere moral, în virtutea valorii lor umane egale, să beneficieze de o justificare din partea celor ce
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
întrebuința egalitatea ca valoare instrumental-politică pentru a întemeia condițiile egalitariene ale legitimității susținute, pe bună dreptate, de realiști se dovedește a fi una iluzorie. Odată ce luăm în serios ideea că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică, realizăm, altfel spus, că, în ciuda faptului că au apelat în acest scop și la unele argumente și explicații mai puțin inspirate, Erman și Möller și-au demonstrat punctul de vedere. Jubb și Rossi au fost învinși, fără drept de apel, în confruntarea argumentativă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
natură normativ-morală. El pare mai curând subsumabil epistemologiei decât filosofiei morale. Iar validitatea afirmației că acest proiect ridică o problemă pentru definirea filosofiei politice ca ramură a eticii nu depinde, desigur, de șansele lui de succes. Afirmația rămâne validă, altfel spus, chiar dacă ne situăm de partea celor care au argumentat sau argumentează că proiectul a eșuat sau/și nu are nicio șansă de succes 41 sau dacă, precum stau lucrurile în cazul meu, suntem de părere că cel puțin una dintre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să fie compatibile cu anumite exigențe sau principii morale. Mai exact, orice teorie politică trebuie să fie consonantă cu exigențele principiului (moral al) egalității (și libertății) umane fundamentale sau/și al tratării tuturor cetățenilor ca liberi și egali. Consider, altfel spus, că Ronald Dworkin sau Will Kymlicka au avut dreptate să insiste că acceptarea și interpretarea cât mai adecvată a principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ofere pentru a se legitima. Chiar și așa stând lucrurile, observația lui Jubb nu respinge, ci doar limitează sau doar restrânge aria de valabilitate a argumentului lui Larmore în cazul statelor liberale. Tot ceea ce face observația lui Jubb este, altfel spus, să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. Moralismul parohialist rămâne însă complet neafectat de această observație. Poate că acest argument arată - deși eu nu mă număr printre moraliștii care împărtășesc această opinie - că filosofia politică liberală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]