6,018 matches
-
a fost așa-zisul Imn Akathistos, numit astfel pentru că era cîntat de credincioșii „neașezați”, adică de cei care stăteau în picioare în timpul oficierii slujbei. Structura acestui imn e mult mai complexă. Este compus dintr-o introducere și din douăzeci și patru de strofe care formează un acrostih alfabetic; strofele pare au opt kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles ca o „fracțiune” regulată - literalmente: „membru” - a unui vers; în cazul acestui tip de imn, așa cum am spus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
numit astfel pentru că era cîntat de credincioșii „neașezați”, adică de cei care stăteau în picioare în timpul oficierii slujbei. Structura acestui imn e mult mai complexă. Este compus dintr-o introducere și din douăzeci și patru de strofe care formează un acrostih alfabetic; strofele pare au opt kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles ca o „fracțiune” regulată - literalmente: „membru” - a unui vers; în cazul acestui tip de imn, așa cum am spus de mai multe ori, versurile sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles ca o „fracțiune” regulată - literalmente: „membru” - a unui vers; în cazul acestui tip de imn, așa cum am spus de mai multe ori, versurile sînt ritmate). în schimb, strofele impare sînt formate din douăzeci de kola, iar refrenul lor este un salut adresat Fecioarei; în cadrul acestor kola se găsesc litanii formate din douăsprezece „heretisme”, „alocuțiuni de salut” care încep cu „salve” (chaire), o formulă care a avut mare succes
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
it., în orig. (n.red.). * cenobio, în it., în orig. (n.red.). * Eucheriu a fost episcop de Lyon (n.red.). * în original, abecedario, adjectiv care în italiană desemnează un tip de poezie latină creștină (carmi sau inni abecedari) ale cărei strofe sau versuri încep cu litere care se succedă în ordine alfabetică (n. t.). * Centonă (lat. cento), poem în care autorul tratează o temă nouă compilînd versurile unui poet cunoscut. * Mărturisitorii sînt creștini care au avut de suferit pentru credința lor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Acasa > Strofe > Timp > HARRY ROSS - VERSURI Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului PRINTRE PICĂTURI Cu teamă, calc printre Picături de fericire Doamne, să nu strivesc Corola vreunui boboc. Un pas greșit Poate să
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului De Mărțișor, unor epigramiști Eu ce să vă doresc, de Mărțișor? Ceva ce-n iarnă v-a
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI... EINSTEIN) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu... de la Einstein citire Știu că în epigramă-s unul mic; Se scaldă alții la superlativ. Dar eu
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
comuniste. Surpriza va fi probabil majoră, pentru că sita percepției actuale e mult mai deasă și mult mai puține proteste literare vor trece de ea. Exercițiul e frustrant și încercînd să citești cu ochii de atunci, te trezești dezorientat. Era această strofă un protest: "în cele din urmă am înțeles./ O istorie a prostiei omenești ne urmărea îndeaproape./ Desigur, nu veți găsi o descriere exactă a ei./ Dar e bine să vi se spună că ea a existat./ E bine să știți
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
O culegere de eseuri despre Eminescu, dar și despre literatura deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, Poteci albastre (1940), îi completează profilul. SCRIERI: Din timpuri de urgie, Iași, 1930; Spre viitor, Bălti, 1932; Icoane de lumină, Iași, 1936; Strofe pentru veac nou, Iași, 1937; Licăriri de stele, Iași, 1938; Cartea dorurilor mele, Iași, 1939; Arcade peste veac, Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
armată ori cu imagini rurale atipice, poetul se metamorfozează frapant. De la religios trece la profan, în secvențe îndrăznețe, nu o dată licențioase cu program. Critica îi va găsi și alt etalon: Arthur Rimbaud, pentru Lungul poem haiku de o mie de strofe (2000), un exercițiu stilistic insolit. SCRIERI: Mereu secunda, mereu și Dumnezeu, Târgu Jiu, 1995; Universul din piatră, Iași, 1996; Pașii de sub simț, Iași, 1997; Semantice umbre, pref. Cezar Ivănescu, Iași, 1998; Cobilița cu furnici și alte proceduri, Cluj-Napoca, 1999; Lungul
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
Mereu secunda, mereu și Dumnezeu, Târgu Jiu, 1995; Universul din piatră, Iași, 1996; Pașii de sub simț, Iași, 1997; Semantice umbre, pref. Cezar Ivănescu, Iași, 1998; Cobilița cu furnici și alte proceduri, Cluj-Napoca, 1999; Lungul poem haiku de o mie de strofe, postfață Valentin Tașcu, București, 2000; Blestemul bărbăției și alte imagini sociale, București, 2002. Repere bibliografice: Ioan Holban, Ușorul respir al luminii în om, „Bucovina literară”, 1997, 9-10; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 400-401. A.Ml.
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
-se sub zodia unui destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă are note luminoase ce prefigurează idila eminesciană, după cum Ce
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
din 1867, de la al doilea număr. Versuri începe să scrie de la douăzeci de ani, în urma unor deziluzii sentimentale. Tot atunci traduce și Suferințele tânărului Werther de Goethe, dar refuză să încredințeze tiparului manuscrisul. Era, din fire, un pesimist, iar în strofele sale contrastul dintre ideal și real este profund și fără soluție. Omul ar fi condamnat să trăiască pe pământ, unde are parte numai de durere și suferință. Simbolul acestui etern condamnat e Werther (eroul lui Goethe), căruia S. îi dedică
SKELITTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
O zi ca alta), dar și de Haig Acterian, Gh. Bobei, G. Nichita, Șt. V. Ionescu, N. N. Crețu. Lui Tudor Arghezi îi aparține un poem în proză, A. Bădăuță comentează volumul Cerbul de lumină de Radu Gyr, Scarlat Struțeanu discută Strofe pentru suflet, placheta lui D. N. Teodorescu, ori cartea Anitei Belciugățeanu Poezia lui Giacomo Leopardi ș.a. Tudor Arghezi are o primă intervenție critică (Informația literară), articole despre poezie dând Andrei Tudor (Generație lirică) și Scarlat Struțeanu (Poezia pură). Relațiile poetei
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
colectiv *Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Tactarea măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de 2/4 Melodia *Sunetele La, Sol, Mi, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe o temă muzicală dată Timbrul Sunete vocale-instrumentale Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie Solistul și corul Pianul, vioara. Genuri muzicale
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2/4, ¾ Melodia Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe un text dat, prin continuarea melodiei Timbrul Sunete vocale-instrumentale Orchestra și corul Pianul, vioara, trompeta* și naiul Genuri muzicale Genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
urcușului și intrarea întrun tunel format dintr-un grup de elevi ce țin hainele lor ca un acoperiș de tunel. La interjecția „Uf!”, învățătorul poate solicita elevii să cânte doimi sau combinații de pătrimi cu pauze de pătrimi. La ultima strofă, elevii vor păși pe un portativ desenat cu cretă, înlocuind în versurile date „nota Do” cu „portativ”. 2. CLOPOȚELUL (cântec și joc didactic cu sunetele SOL - MI - LA) Desfășurarea jocului Se învață cântecul cu toată clasa. Strofa a III-a
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pătrimi. La ultima strofă, elevii vor păși pe un portativ desenat cu cretă, înlocuind în versurile date „nota Do” cu „portativ”. 2. CLOPOȚELUL (cântec și joc didactic cu sunetele SOL - MI - LA) Desfășurarea jocului Se învață cântecul cu toată clasa. Strofa a III-a o cântă un grup de elevi ce reprezintă cele 3 note ale modulului. Ei vor sări pe un portativ desenat pe jos cu cretă, pe locurile unde se scriu aceste sunete în Cheia Sol. III. EVALUAREA ÎN
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
aranjarea ideilor sub forma unui tabel cu patru cadrane, care se completează de către elevi după citirea textului și primirea indicațiilor: APLICAȚIE: Obiectul: Limba și Literatura română(clasa a III a) Subiectul: RevedereMihai Eminescu Etapele de lucru: 1. Scrieți din memorie strofele care v-au plăcut mai mult. Subliniați cuvintele legate cu cratimă. 2. Explicați înțelesul pe care-l dă poetul expresiilor: „multă vreme au trecut”, „troienind cărările”,” gonind cântările”, Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor”. 3. Alcătuiți enunțuri cu următoarele cuvinte
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
o anume tentă ironică și un anume ton glumeț, finalul aduce expresia mai limpede a lirismului lui T., care dobândește valori sporite, prin contrast cu restul poeziei: „Gâze, flori întârziate!/ Muza mea satirică/ V-a-nchinat de drag la toate/ Câte-o strofă lirică./ Dar când știu c-o să vă-nghețe/ Iarna mizerabilă/ Mă cuprinde o tristețe/ Iremediabilă”. El este, în același timp, un poet melancolic al singurătății, al liniștii silvestre și al înnoptării (Balada călătorului), al nestatorniciei și al trecerii ireparabile a
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
El își preface, cum singur o spune, „în glume lacrimile clare”. DUMITRU MICU SCRIERI: Balade vesele, București, 1916; Parodii originale, București, 1916; Amintiri din luptele de la Turtucaia, București, 1918; În gheara lor... Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare, București, 1920; Strofe alese. Balade vesele și triste, Iași, 1920; ed. 3, București, 1928; Bacilul lui Koch, Iași, 1927; Migdale amare, București, 1928; Jos cortina!, București, 1929; Scrisori fără adresă. Proză umoristică și pesimistă, București, 1930; ed. 2,București, [1934]; Pirin-Planina. Episoduri tragice
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Balade vesele”, „Steagul”, 1916, 180; Aderca, Contribuții, I, 338-340; D. Karnabatt, „A fost un vis”, „Cronicarul”, 1918, 4; Liviu Rebreanu, „Amintiri din luptele de la Turtucaia”, „Lumina”, 1918, 308; A. Br. [Tudor Teodorescu-Braniște], „În gheara lor...”, CLI, 1920, 29; I. Peltz, „Strofe alese”, CLI, 1920, 35; Scarlat Struțeanu, Shakespeare, „Visul unei nopți de vară”, „Viitorul”, 1922, 24 martie; Ralea, Scrieri, II, 139-142; Demostene Botez, De vorbă cu d-l G. Topîrceanu, ALA, 1926, 277; Mihail Sevastos, George Topîrceanu, ALA, 1926, 290; Lovinescu
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
roman istoric, „Flacăra Iașului”, 1984, 11 752; Ion Apetroaie, „Vornicul Țării de Sus”, CRC, 1984, 27; Tudorel Urian, „Vornicul Țării de Sus”, O, 1984, 48; Nicolae Ioan Pintilie, Un roman parabolă, CL, 1985, 4; Nicolae Turtureanu, 7 ani pentru 7 strofe, CRC, 1990, 27; Val Condurache, Arta povestirii, RL, 1990, 45; Nicolae Turtureanu, Un roman al deriziunii, CRC, 1996, 19-20; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, III, Iași-Chișinău, 1996, 175-186; Nicolae Turtureanu, Eternul parteneriat, „Monitorul” (Iași), 1999, 185; Ioan Holban, Sevele vieții și
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
de experiment, de creație poetică „în tandem”, este de observat în volumul Mâța pe spini (2001), unde o serie de poeme închipuie un fel de dialog liric cu poetul de limbă maghiară Fábri Sándor: poemul lui V. include câte o strofă a coechipierului său de circumstanță, care consună sau comunică în chip contrapunctic cu textul-gazdă (textele lui Fábri sunt inserate în versiune originală, iar traducerea în română, semnată de V., e anexată în subsolul paginii). SCRIERI: Fotografie după un original pierdut
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]