5,059 matches
-
de invitați echivalau cu populația unui mic orășel. Iar toți acești musafiri erau persoane de rang înalt, ale căror pretenții erau dintre cele mai excentrice. Însă, în același timp, gazdele regelui trebuiau să adopte un lux moderat, care sa uimească suveranul, dar în același timp să nu-i stârnească gelozia. Nimeni nu trebuia să depășească bunul gust al suveranului, nimănui nu-i era permis să atragă asupra sa atenția și admirația nobililor. Cel care încercase acest lucru, Nicholas Fouquet, administratorul șef
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
căror pretenții erau dintre cele mai excentrice. Însă, în același timp, gazdele regelui trebuiau să adopte un lux moderat, care sa uimească suveranul, dar în același timp să nu-i stârnească gelozia. Nimeni nu trebuia să depășească bunul gust al suveranului, nimănui nu-i era permis să atragă asupra sa atenția și admirația nobililor. Cel care încercase acest lucru, Nicholas Fouquet, administratorul șef al finanțelor, a fost aspru pedepsit, iar soarta sa a rămas în conștiința nobililor francezi ai secolului al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe numeroșii lui frați și surori (și pietroiul, despre care legenda spune că l-ar fi Îngropat la Delphi). După ce a biruit În lupta cu Saturn și Titanii, a Împărțit puterea cu frații lui, Neptun și Pluto, și a devenit suveranul cerului. Pământul Însă este al tuturor. Înainte de toate, Jupiter este zeul legilor, care Împarte dreptatea, organizează totul, Își protejează supușii, Îi răsplătește sau Îi pedepsește. Este, de asemenea, un zeu seducător și multiform, una dintre specialitățile lui fiind cea de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ele se transformă în lozinci caricaturale: Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm. Tălmăcite de Ipingescu pentru uzul lui Jupân Dumitrache, aceste idei suferă o a două transformare. Revendicarea sufragiului universal devine: bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu. Cele două personaje, Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu, cititori ai „Vocii patriotului naționale“, pe care îl interpretează anapoda, sunt purtătorii de cuvânt ai ideilor vehiculate de ziarele liberale, așa-zise „democratice“, ale epocii. Având o atitudine de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în oraș?, Leonida răspunde cu aceeași siguranță: Apoi bine, nu vezi dumneata că aici a fost chiar poliția în persoană... Astfel de fraze care circulă deja în afara pieselor și care au intrat în limbajul comun demonstrează că Leonida rămâne un suveran în universul teatrului comic caragialian. 4. O scrisoare pierdută - „teatrul lumii politice pe scena teatrului“ 4.1. Panorama piesei În piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale se oprește asupra unor personaje din burghezia periferică, aflată
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
populații și a le obliga să plătească tributuri; dar și pentru a face prizonieri pentru sacrificii. Războiul are un caracter sacru: soldații azteci se luptă și pentru restaurarea energiei soarelui, a cosmosului. Enorma nevoie de carne umană îi face pe suveranii Imperiului aztec să inventeze "războiul înflorit" (xochiyaoyotl): războaie-turnir regulate, în interiorul imperiului, care garantau o aprovizionare regulată cu prizonieri. Fiindu-le imposibil să nu facă totul pentru a-și hrăni zeii, aztecii tolerează o cetate dușmană la porțile capitalei: n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs pulsațiilor și impulsurilor emoționale care „ țâșnesc “ din „ străfundurile eului “. Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența cunoscătoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrângerile inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan al eului concret cu actul “ . „ Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ - scrie Bergson, conștient că „ orice definiție a libertății va da
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Europa Centrală și Italia, Imperiul romano-german se compune din aproximativ 300 de principate, conduse de o putere temporală , dar și spirituală, în cazul celor ce au în frunte principi-episcopi și orașe libere. Deși partea nordică a Italiei este disputată de suveranii Franței și Spaniei, transformându-se de multe ori în câmp de luptă, ea exercită un indiscutabil primat artistic și intelectual. Nordul se împarte în Comitatul de Savoia, Ducatul de Milan, Republicile Genovei și Veneției. Florența este condusă de familia de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se află sub autoritatea Genovei. În Europa Orientală, Polonia , stat catolic, devine puternică sub dinastia Iagellonilor. Ea controlează Marele Ducat al Lituaniei și Prusia Orientală, aceasta din urmă după înfrângerea suferită de Cavalerii Teutoni. Slabiciunea sistemului polonez constă în alegerea suveranului de către o Dietă compusă numai din elemente aristocratice. Fiecare schimbare de domnie înseamnă tulburări , deci instabilitate. Într-un astfel de context istoric , discuțiile privin libertatea și responsabilitatea sunt extrem de diverse, și îndreptate îndeosebi spre individ, și spre relația individului cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
baron) și una laică (baroni direcți ai Coroanei 31). Acestei adunări îi este asigurată începând cu anul 1254 o structură stabilă, bazată pe principiul potrivit căruia orice contribuție putea fi impusă numai cu acordul "arhiepiscopilor, episcopilor, și altor prelați, conți, suverani, oameni de arme, burghezi și alți oameni liberi" și pe dreptul adunării elective de a controla validitatea alegerilor, sustrăgând astfel reprezentanților regelui acest privilegiu. Putem observa că sunt deja prezente, în fază incipientă, principiile moderne ale suveranității și independenței Parlamentului
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
între ele nu lipsesc diferențele marcante; spre exemplu Suedia, Norvegia și Danemarca sunt monarhii constituționale, în timp ce Finlanda și Islanda sunt republici. Monarhiile scandinave au o funcție reprezentativă de principiu, deși pot deține prerogative importante; nu este însă cazul Suediei unde suveranul, păstrându-și funcția de șef al statului, nu poate sancționa legile, numi primul-ministru (care este numit de Riksdag) sau deschide sesiunile parlamentului. Statele nordice prezintă o formă de guvern parlamentar cu un sistem electoral proporțional, toate au constituții scrise, unele
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se află în sarcina Parlamentului, dar se pot organiza și referendum-uri53. Olanda este monarhie constituțională încă de la fondarea regatului în 1815. Constituția a suferit numeroase modificări (ultima în 2002), însă cea mai importantă este cea din 1848, prin care puterile suveranului au fost puternic limitate. Astăzi, monarhul are rol mai mult ceremonial, principalele sale atribuții sunt numirea primului-ministru după alegeri și numirea judecătorilor supremi. Puterea executivă e încredințată guvernului, condus de primul ministru, șef al partidului (sau coaliției de partide) care
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
poate propune sau amenda legislația, dar poate confirma (respinge) legile aprobate de Camera Inferioară. Constituția prevede și un Consiliu de Stat (Raad van State), compus din membri ai familiei regale și din alți membri numiți de Coroană (în realitate de suveran sau de guvern) cu experiență diplomatică, militară, politică și economică. Guvernul trebuie să consulte Consiliul de Stat înainte de a supune legile parlamentului, inițiativa legislativă aparținând reginei și Camerei Inferioare a statelor generale. Ca și în Danemarca, Constituția Olandei prevede că
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fost respinsă de majoritatea absolută a Parlamentului. Din cele prezentate anterior se observă că statele nordice prezintă caracteristici politice asemănătoare, după modelul numit scandinav, care indică un anumit tip de a face politică. Aceste state sunt monarhii constituționale în care suveranul are funcții în principal reprezentative, dar și prerogative importante. Excepție face Suedia, unde monarhul, deși șef al statului cu numele, nu poate sancționa legile, numi primul-ministru (președintele Riksdag-ului are această putere) sau deschide sesiunile parlamentului. Regele Suediei nu este nici
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
senatorii cooptați, sunt zece reprezentanți aleși din primele două grupe de senatori, iar condițiile pentru a fi ales în Senat sunt aceleași ca și în cazul Germaniei. Categoria finală este aceea a senatorilor de drept și este formată din urmașii suveranului care sunt în linia succesiunii. În teorie ei au drept de vot, dar dat fiind faptul că familia trebuie să fie neutră din punct de vedere politic, ei nu votează în Senat 57. În unele domenii, Camera și Senatul au
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sistemul de stat modern 134. Înainte de aceasta, organizarea medievală europeană a autorității politice a fost bazată pe o vagă ordine ierarhică bazată pe considerente religioase. Westfalia a instituit conceptul juridic de suveranitate care, în esență, a însemnat că guvernanții, sau suveranii legitimi nu aveau corespondenți egali în cadrul unui teritoriu definit și nu se subordonau niciunei autorități supreme în afara granițelor teritoriului suveran 135. Un mod simplu de a înțelege conceptul de suveranitate este următorul: "Eu nu am voie să vă spun ce
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ierarhică bazată pe considerente religioase. Westfalia a instituit conceptul juridic de suveranitate care, în esență, a însemnat că guvernanții, sau suveranii legitimi nu aveau corespondenți egali în cadrul unui teritoriu definit și nu se subordonau niciunei autorități supreme în afara granițelor teritoriului suveran 135. Un mod simplu de a înțelege conceptul de suveranitate este următorul: "Eu nu am voie să vă spun ce să faceți și voi nu aveți voie să-mi spuneți ce să fac. "Sistemul westfalian apare a fi o continuare
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
unui singur stat sau chiar a unui număr limitat de state neantrenând efecte vizibile. Pentru o eficiență maximă a obiectivelor acordului este nevoie, de fapt, de o acțiune de mare amploare, care să antreneze toate tipurile de actori, de la cei suverani la simpli cetățeni ai lumii. Abordări teoretice ale problematicii securității Problemă centrală în studierea relațiilor internaționale, securitatea s-a bucurat de atenția cercetătorilor, indiferent de orientarea lor teoretică. Se poate spune că studiile dedicate securității constituie și locul celor mai
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
înfrânge pe Siagrius (486), va cuceri Galia și Alsacia, apoi va trece la catolicism 32 și va fi ales rege de către francii ripuari în 509. Aproape concomitent, Teodoric desăvârșește opera de formare a regatului ostrogot și domnește ca un adevărat suveran (493-526). Cu opera lor, în secolul al V-lea se încheie în linii mari marea migrație în Europa apuseană. Ea a avut urmări imediate și altele mai îndepărtate, creând premisele formării popoarelor și limbilor din țările Europei apusene. Mărturiile contemporane
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
este situată, în general, în anul 91155, dată la care, după moartea lui Ludovic Copilul, se stinge și ramura est-francă a carolingienilor. Conrad I, ducele Franconiei, va fi ales rege al Germaniei. Istoria Germaniei ar începe, punctual, în acest an, suveranul Conrad I fiind considerat cel dintâi rege german. Se intitulează oficial "rege al francilor", întrucât acesta era și reperul alegerii sale, apoi "rege roman". În Germania a fost desemnat sub numele de "Împărat roman" începând cu secolul al XI-lea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Sfânt Imperiu roman" din secolul al XIII-lea; în secolul al XV-lea se adaugă apelativul de "națiune germană". Sfântul Imperiu Roman este o monarhie electivă, întrucât împăratul este ales de către marii seniori. Este aplicat, ca pretutindeni, "principiul ereditar": noul suveran trebuie să fie unit de predecesorul său prin legături de sânge. Această regulă a fost violată în mai multe rânduri, la fel și faptul că demnitatea imperială a fost atribuită uneori la doi titulari simultan. Imperiul neavând o capitală, suveranul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
suveran trebuie să fie unit de predecesorul său prin legături de sânge. Această regulă a fost violată în mai multe rânduri, la fel și faptul că demnitatea imperială a fost atribuită uneori la doi titulari simultan. Imperiul neavând o capitală, suveranul guverna în timpul peregrinărilor sale, cu o curte itinerantă, obicei existent din perioada carolingienilor. Nu era ridicat nici un impozit imperial, întrucât împăratul avea propriile venituri din fiefurile imperiale pe care le administra ca fidecomis. Autoritatea sa nu era însă recunoscută automat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de pildă, nu ar fi fost posibile. Vasalul primea echipamentul necesar și, uneori, o soldă. Veniturile regale erau însă mediocre, mai puțin în cazul în care coroana revenea unui senior bogat (cazul lui Frederic de Hohenstaufen), întrucât în afara domeniilor proprii, suveranului nu îi rămâneau decât câteva contribuții datorate de castele, orașe, mânăstiri încă neînfeudate, prestațiile în natură pe timp de război etc. O regalitate fără bani, aproape fără trupe, fără capitală și administrație centralizată nu putea menține ordinea internă. Începând cu
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pretinde demnitatea imperială. Devenind conducătorul Sfântului Imperiu Roman, el purta titlul de Imperator Romanorum semper augustus. Fiul, când era ales în timpul vieții tatălui său, purta numele Rex Romanorum 63. De la început acest fapt se află la originea politicii italiene a suveranilor germani. Timp de 300 de ani ei vor domina nordul și centrul Italiei, părând dezinteresați, în mare măsură, de problemele germane. Teoretic, Imperiul este de natură universală și conferă monarhului suveranitatea asupra întregului Occident. Dar aceste idei nu au putut
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor adunări reprezentative de stări. Cu alegerea lui Lothar al III-lea de Suplinburg (1125-1137) a fost depus pentru prima dată "dreptul nașterii" la alegerile suveranului, iar prin alegerea lui Conrad al III-lea (1138-1152), preferat de stările privilegiate unui potențial împărat puternic (Henric cel Mândru), se deschidea dinastia Staufenilor 78. Domnia acestora a fost dominată de idea reconstrucției statale. Eforturile lor vor fi încununate de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]