5,246 matches
-
puțin. Nimic nu mă oprea să reiau experiențele neduse până la capăt, să simt brațele acelea rotunde, cu mușchi delicați, în jurul meu. Cântecele lui Bilitis, despre care băieții făceau comentarii deocheate, îmi arătaseră că există plăceri mai puțin obișnuite". Însă Clara, timidă și impresionată de prietena ei Lisbeth, nu îndrăznește să facă primul pas. "Nu scoteam o vorbă, tăceam mâlc lângă Lisbeth, în acea grădină în care formaserăm cupluri cu alți parteneri". De altfel, Lisbeth nu are nevoie de vreo mărturisire ca să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
toată ziua teze și tradusesem din Catul, rezolvam paradoxuri". Într-o seară, vărul său Jacques cu care trăiește o "idilă" platonică o duce pe ascuns într-un bar, Stryx, de pe strada Huyghens. Simone are o revelație. Totul, "sticlele în culori timide ori violente, castroanele cu măsline și migdale sărate, mesele mici", o uimește și o cucerește. Simone își bea pe nerăsuflate cocktail-ul, și cum nu mai băuse picătură de alcool în viața ei, în scurt timp tânăra "simte că plutește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau la efervescența din Saint-Germain-des-Prés. Spre marea disperare a lui Nelson Algren, ea va refuza până în ultimul moment să-i devină soție și să locuiască împreună cu el la Chicago. Însă iubirea ei pentru "acest singuratic cu totul bizar, bețivanul acesta timid, bruta aceasta tandră"143 va fi cu atât mai intensă. Simone de Beauvoir îl consideră ca fiind adevăratul ei soț. Poartă mereu pe degetul mijlociu al mâinii drepte inelul de argint cu model pe care i-l dăruise. Când este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este îndrăgostită de un prieten din copilărie, André. Pe când erau doar doi puștani, cei doi se căsătoriseră "în joacă". Însă acum, când crescuse, Bab nutrește o năzuință nemărturisită: să se căsătorească cu André "de-adevăratelea". Necazul este că Bab, prea timidă, prea tânără, de familie bună, nu îndrăznește să-și declare sentimentele, în vreme ce tânărul, în ceea ce-l privește, cultivă o atitudine ambiguă. Când îi dă lui Bab mici semnale încurajatoare, când se arată "rece, arogant, nepăsător". La petrecerile-surpriză, se întâmplă uneori
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să cunoască dragostea. Ca toți colegii lui, începe prin a frecventa cu asiduitate petrecerile-surpriză. Din păcate, bietul de el se alege nu cu vorbe dulci, ci cu bruftuieli. Și asta pentru că băiatul este cu fetele ori "prea direct, ori [...] prea timid, ori ambele". Prin urmare, acest flirteur începător studiază îndeaproape, cu o sclipire admirativă în ochi, tehnica slow-ului demonstrată de prietenul său Bernard și încearcă să imite exemplul acestuia. Curând, Claude este în măsură să rivalizeze cu amicul său, cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
film, după unul din ele, mai lăcrimos și cu începuturi de căsnicie, că așa erau atunci unele pelicule, dulci provocatoare, după ce am ieșit de la spectacol, cu toate că mă socoteam a fi îndrăzneț, de data aceasta m-a m dovedit un mare timid. Rușinos, mi-am dezvăluit gândul și am cutezat: —Lenuțo, știi ceva, aș vrea să ne căsătorim... Asta sunt care mă vezi, dacă mă vrei, mi a răspuns e a, nu mai mult curajoasă. Ce am mai discutat noi atunci, nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Dintre profesori nu am uitat pe Bîrjovanu de la științe naturale, Nedelcu de la desen, amândoi severi, însă eu am dus-o bine cu ei, făceam desenele pe la mulți colegi din clasă, științele naturale îmi plăceau; pentru asta, Domnul Bîrjovanu, văzându-mă timid, țipa mai puțin la mine decât la ceilalți elevi. Am fost elev prea puțin silitor, tot timpul eram cu gândul unde nu trebuie, la toate mă gândeam, numai la carte nu. La finele anului, am fost lăsat corigent și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
atunci. La sculptură, în primul an, a fost Mirea, fratele pictorului Gh. Mirea, în al doilea an, l-am avut pe Mateescu, fratele vitreg al lui Topîrceanu. Prin acest profesor, l-am cunoscut și pe poet. Figură modestă și, aparent, timidă, era, pare-mi-se, secretar de redacție la revista Viața Românească. Deseori ne întâlneam la Național și în fumuarul teatrului schimbam impresii și vorbe simple. Acest profesor, Mateescu, a fost primul meu client pentru încercările de pictură. Văzând aduse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
odată cu necunoscuți polemică, dar trebuie să spun că regret și mă rușinez acum pentru isprava ce am făcut răspunzând. Am avut un fel de repulsie pentru militari (nu am vroit sa fac serviciul militar) și pentru politicieni. Am fost un timid, un îngăduitor, lăsând de multe ori să treacă multe de la mine. Rareori am încercat sentimentul de invidie, care nu s-a manifestat niciodată sub formă agresivă, era de cele mai multe ori un fel de regret că eu nu am sau nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a simțit nevoia să protesteze. Și gata. S-a dus mâine la orele șaptesprezece la sala, perfect echipată, pregătită oarecum psihic, gata de luptă. Băieții au primit-o politicoși: Bonsoir modemoiselle!, ea le-a zâmbit afectuos și puțin cam rușinata, timidă și curioasă, conștientă de ceeea ce avea să urmeze și în același timp uimită de faptul că instructorul nu prea părea să o bage în seamă. Unul dintre colgei încercase în treacăt să o atingă. I-a spus: Jos labă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Înțelese perfect ceea ce proful voia să spună. Și ea gândise la fel, dar nu găsise niciodată cuvintele potrivite ca să i-o spună. Acum venise rândul ei să tacă, observând la el o ușoară reținere, o luptă între retragere și înaintare. Timidă, spuse cu speranță în glas: -Da, am observat, zise el. Și-o să te satur. -Cred că tu storci tot ce-i mai bun în mine, Lăură, parcă-mi împuținezi puterile pe zi ce trece. -Pentru faptul că te iubesc. S-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Căderea lui Ceaușescu și agitația care a urmat la noi l-au convins pe Saddam că nu mai este cazul să-și achite această datorie; este adevărat că nici guvernele noastre post-revoluționare n-au dat mare atenție problemei, iar încercările timide din anii '90 de a ne recupera banii n-au dat niciun rezultat. Guvernele noastre n-au reușit și, de fapt, nici n-au încercat să împiedice devalizarea Bancorex, a Băncii Agricole etc. de multe miliarde de dolari, darămite să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
90% din populație, ferocitatea cu care se luptau partidele în Dumă și în afara ei, atentatele teroriste care se țineau lanț încă din anii '70 ai secolului al XIX-lea, toate acestea și multe altele au anulat orice încercare, oricât de timidă, de a face din Rusia un stat democratic. Mereu a primat forța în fața dreptului. De altfel, cea mai celebră încercare de a europeniza Rusia la nivel economic și cultural, și nu politic -, cea a lui Petru cel Mare, s-a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
armată. Orice încercare a Chișinăului de a recupera acest teritoriu a fost sortită, din start, eșecului. Nici intervenția altora, oricât de puternici ar fi ei, ca SUA, UE, OSCE sau ONU, nu a avut și nu poate avea succes. Încercările timide ale Moldovei de a cânta pe melodia europeană au înverșunat Moscova. Voronin a îndrăznit să mârâie, din poziția în genunchi acum vreo doi-trei ani, iar Moscova a suprimat, imediat, tot importul de produse moldovenești, ceea ce a dus țara în pragul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
timp în care influența clerului siit a sporit și mai mult. Ochii tuturor islamiștilor din lume erau ațintiți, cu speranță și admirație, spre Iran. După războiul cu Irakul, însă, ceva a început să se schimbe și în Iran. La început timid, apoi tot mai manifest, o nouă clasă, reformatorii, se declară tot mai nemulțumită de dominația anacronică a clerului și de izolarea țării, pe plan internațional, din cauza fundamentalismului islamic. Începând din 1997, când președinte al țării a devenit moderatul Mohammad Khatami
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
izolarea țării, pe plan internațional, din cauza fundamentalismului islamic. Începând din 1997, când președinte al țării a devenit moderatul Mohammad Khatami, are loc o relaxare internă prin introducerea alegerilor comunale, în 1999, și legislative, în 2000 și se realizează o redeschidere, timidă, spre lumea occidentală. Până în 2005 adică până la alegerea actualului președinte scena politică iraniană a fost dominată de lupta între conservatori religioși și reformatori. De atunci încoace, însă, lupta politică se dă între vechea gardă religioasă așa-numiții turbani și foștii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în uriașa lor țară. Este vorba, însă, doar de reforme economice, și nicidecum politice. Și astăzi în China puterea aparține, în totalitate, Partidului Comunist, care nu vrea s-o împartă cu nimeni și care pedepsește dur orice încercare, oricât de timidă, de contestare a acesteia. Să ne gândim că acest lucru se petrece într-o țară cu o suprafață cam cât 40 de Românii și o populație de 60 de ori mai mare decât cea a țării noastre. Dintotdeauna China a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
chiar istoria ei din ultimii 30 de ani este, deopotrivă, un miracol și un paradox. Să le luăm pe rând. În 1949, Partidul Comunist, în frunte cu Mao, a preluat puterea și a stopat, brutal, orice manifestare a democrației așa timidă cum se născuse ea în 1912, trecând la marile experimente sociale comuniste. Celebrele campanii cu nume frumoase, tipic orientale a Celor o sută de flori și a Marelui salt înainte au fost mari eșecuri care s-au soldat cu multe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a întâmplat în război inclusiv a Holocaustului sunt tot mai mult simple dispute istorice, teme pentru cercetători, care ne afectează, psihologic, tot mai puțin. Pentru evrei, însă, Holocaustul rămâne mereu o rană deschisă, și orice negare a lui oricât de timidă sau indirectă este privită ca o insultă, ca cea mai mare jignire la adresa poporului lor și a istoriei lui. De aceea, reacția lor în asemenea situații este întotdeauna rapidă și radicală. Văd aici o asemănare cu musulmanii atunci când reacționează la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu a Înțeles niciodată cum un regim politic poate să-și „legitimeze” autoritatea prin crime de asemenea tip. Deși lumea fusese intoxicata, cu bună știință, cu informația că Malin murise În urma unei leucemii galopante, adevărul a circulat mereu, la Început timid, apoi tot mai insistent, printre prieteni și cunoscuți. Tânărul poet a fost asasinat din motive politice, legate de poziția incomoda a familiei sale În universul comunist. Moartea lui a devenit astfel pentru noi, colegii de generație, o tragedie autentică - din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poet Alexandru Malin Tăcu, fiul colegului meu, care l-a moștenit Întocmai: În clasa a IX-a B, din toamna anului 1984 (tot B n.n.), printre cei câțiva băieți de la Filologie-Istorie, se află și Malin Tăcu, un copil retras, chiar timid, care trecea că o umbră. În timpul orelor părea că se ascunde de ochii profesorului. Privit de la catedră, el se află Întotdeauna lângă prietenii lui: Mircea, Lucian, Mitruț, În ultimă bancă din stânga, dintre cele patru șiruri, Înțelegându-se prin această În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
făcut carieră și avere În România. Ar fi putut fi cel putin parlamentar ori consilier Într-o cancelarie În care curg deciziile de la putere. El a rămas mereu un om modest, care gândește În sine și pentru toți. Nu un timid - cum greșit Îl caracterizează un binevoitor Într-unul din dosarele sale fabricate de securitate -, ci mai degrabă un răbdător. În 1986, a primit lovitură cea mai grea: securitatea i-a omorât băiatul, pe Alex. Malin Tăcu, un tânăr, cu poezie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
într-un fapt social obiect al analizei sociologice." b. Durkheim contribuabil de marcă la instituționalizarea sociologiei. Într-un mediu spiritual îmbibat de geografie, economie și istorie, atunci când procesul de spargere a acestora în componente de mare diversitate preocupa lumea școlii, timida apariție pe scena vieții spirituale a sociologiei nu a atras atenția și nu a impus-o instituțional. Cel care a făcut o breșă importantă a fost Durkheim. El se înscrie alături de marii creatori de organizații din Gemania, Anglia și Statele Unite
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
oră, timp în care a continuat să-și recite poeziile în gând, a izbucnit: „Ascultați aici! «Fulg de vis»! Cine a mai scris o metaforă ca asta?!“... Nici o peniță nu îndrăznea să întrerupă liniștea... „Mihai Eminescu?!“, a întrebat o voce timidă din mulțime... „Mihai Eminescu - a tunat profesorul - a scris multe metafore - s-a mai calmat, dându-și seama de situația delicată -, dar pe asta am scris-o eu!“... Îl priveam tâmp fără să știm ce vrea de la noi... „În picioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
se îngroapă în schițe pe care nu le mai termină niciodată și visează la o lume alb-negru în care să nu existe sisteme de operare instabile precum Windows. O dată la câteva zile, săptămâni sau luni, câte un desen mai iese timid din sertar, trece puțin prin Photoshop și se uită la noi cu ochi mari. Markku nu e mulțumit. „Acasă e într-un orășel imaginar numit Kouvostoliitto. De fapt, trăiesc în mintea mea și desenez lucruri care sunt și ele acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]