4,816 matches
-
redacție: octombrie 2004 Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranți români din Milano 1 Remus Anghel Universitatea din Bielefeld Studiul acesta este o analiză a unui grup de migranți români la Milano și a practicilor transnaționale ale acestora (circulație între Italia și România, vizite regulate, investiții ale transmigranților în localitatea de origine). Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
regulate, investiții ale transmigranților în localitatea de origine). Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în România, în special cele care sunt efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de migranți români din Milano. După colapsul regimului comunist, migrațiile internaționale au fost unele dintre cele mai dinamice procese sociale ce au avut loc în societatea românească; ca urmare, în ultimii ani, apar «comunități» românești în vestul Europei, iar dinamicile transnaționale ale migranților români se dezvoltă între vestul Europei și România. Ca un exemplu al acestor procese, sumele de bani trimise acasă de către migranții români au atins valori impresionante, iar efectele acestor procese se observă cel mai vizibil în creșterea consumului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
România cât și în vestul Europei, această dinamică deosebită? În contextul în care o mare parte dintre migranții români în vestul Europei au avut sau au încă un status ilegal, cum influențează statusul ilegal mediile de migranți români și practicile transnaționale ale acestora? Scopul acestei cercetări este de a analiza un grup de migranți români în Milano și de a răspunde întrebărilor sus-menționate într-un caz particular. Cercetarea se concentrează asupra migranților români din Borșa (Maramureș), considerați unii dintre migranții români
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
privind mediul de migranți din zona Milano. Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi introduce cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
facilitat migrația și apoi voi discuta despre structurarea mediul de migranți români din Milano, despre accesul la piețele de muncă și despre modul în care noii migranți se raportează la acest mediu. În final, analiza se va concentra asupra practicilor transnaționale/translocale ale migranților români, ținând cont de influența statusului ilegal asupra acestor practici. Transnaționalism și spații transnaționale. Limite și aplicabilitate în cazul migrației românești Cadrul teoretic pe care îl folosesc în acest studiu este dat de dezbaterile în jurul conceptului de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
piețele de muncă și despre modul în care noii migranți se raportează la acest mediu. În final, analiza se va concentra asupra practicilor transnaționale/translocale ale migranților români, ținând cont de influența statusului ilegal asupra acestor practici. Transnaționalism și spații transnaționale. Limite și aplicabilitate în cazul migrației românești Cadrul teoretic pe care îl folosesc în acest studiu este dat de dezbaterile în jurul conceptului de transnaționalism și al implicațiilor sale teoretice și empirice. În linii generale, aceste discuții au emers ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Imigranții nu mai aleg să se raporteze doar la un singur context (adică la cel de emigrare), ci dezvoltă relații constante cu țările de origine chiar la a doua sau la a treia generație, cum este, de exemplu, cazul spațiului transnațional dezvoltat de către imigranții turci între Germania și Turcia (Faist, 1999). Dintre cauzele acestei schimbări sunt luate în considerare, pe de o parte, schimbarea structurii capitalului și a relațiilor dintre capital și muncă la nivel global (Glick Schiller et al., 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altă parte, evoluția tehnologică a mijloacelor de transport și a mijloacelor de comunicații, care face efectivă comunicarea migranților cu societațile de origine (Portes, 1996, 152). În același timp, o altă dilemă importantă a animat dezbaterile privind transnaționalismul: în ce măsură actualele procese transnaționale sunt un fenomen calitativ diferit față de perioada anterioară (cea a migrațiilor „clasice”), sau în ce măsură au existat și înainte practici transnaționale, dar mai puțin intense decât cele actuale? Referitor la acest al doilea aspect, unul dintre argumentele invocate este acela că
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de origine (Portes, 1996, 152). În același timp, o altă dilemă importantă a animat dezbaterile privind transnaționalismul: în ce măsură actualele procese transnaționale sunt un fenomen calitativ diferit față de perioada anterioară (cea a migrațiilor „clasice”), sau în ce măsură au existat și înainte practici transnaționale, dar mai puțin intense decât cele actuale? Referitor la acest al doilea aspect, unul dintre argumentele invocate este acela că actualele dinamici transnaționale nu tebuie văzute neapărat ca procese sociale calitativ noi (Kivisto, 2001, 553), dar că ele au ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fenomen calitativ diferit față de perioada anterioară (cea a migrațiilor „clasice”), sau în ce măsură au existat și înainte practici transnaționale, dar mai puțin intense decât cele actuale? Referitor la acest al doilea aspect, unul dintre argumentele invocate este acela că actualele dinamici transnaționale nu tebuie văzute neapărat ca procese sociale calitativ noi (Kivisto, 2001, 553), dar că ele au ajuns la o anumită dezvoltare. În plus, în context general, importanța proceselor transnaționale și a studiului lor este dată și de faptul că, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
doilea aspect, unul dintre argumentele invocate este acela că actualele dinamici transnaționale nu tebuie văzute neapărat ca procese sociale calitativ noi (Kivisto, 2001, 553), dar că ele au ajuns la o anumită dezvoltare. În plus, în context general, importanța proceselor transnaționale și a studiului lor este dată și de faptul că, în multe cazuri, dinamicile transnaționale pot determina inclusiv redefinirea relațiilor dintre state. Un exemplu clasic este dat de faptul că, la nivel global, sumele trimise de către migranți în societățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
neapărat ca procese sociale calitativ noi (Kivisto, 2001, 553), dar că ele au ajuns la o anumită dezvoltare. În plus, în context general, importanța proceselor transnaționale și a studiului lor este dată și de faptul că, în multe cazuri, dinamicile transnaționale pot determina inclusiv redefinirea relațiilor dintre state. Un exemplu clasic este dat de faptul că, la nivel global, sumele trimise de către migranți în societățile de origine depășesc în unele cazuri nivelul ajutoarelor de dezvoltare și, câteodată, sumele trimise de muncitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
țărilor de origine 3. În acest context de dezbateri, teoria transnaționalismului a evoluat în linii mari în trei etape: formularea inițială de către N.Glick-Schiller et al., articularea teoretică de către Alejandro Portes și, în fine, introducerea și dezvoltarea conceptului de spații transnaționale de către Thomas Faist 4. În formularea inițială, prin transnaționalism se înțelege procesul prin care imigranții susțin simultan relații multiple între societățile de origine și cele de emigrare. Transmigranții sunt acei migranți implicați în construcția de câmpuri sociale ce traversează frontierele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de transnaționalism doar la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge între mai multe tipuri de transnaționalism: economic, politic și cultural (Portes, 1996) și introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge între mai multe tipuri de transnaționalism: economic, politic și cultural (Portes, 1996) și introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la grupurile de imigranți care stabilesc legături regulate între societățile de origine și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la grupurile de imigranți care stabilesc legături regulate între societățile de origine și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de procesul de globalizare și de răspunsul pe care migranții îl formulează la acesta. În fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta nu consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Acesta nu consideră transnaționalismul un fenomen neapărat nou, ci un fenomen care a căpătat în ultimii ani o dinamică deosebită (Kivisto, 2001). El accentuează rolul rețelelor în emergența transnaționalismului și, în plus, aduce în limbajul despre migrație termenul de spațiu transnațional 6, care reprezintă combinații de legături, poziții în rețele și organizații, și rețele de organizații care se realizează dincolo de granițele mai multor state (Faist, 1999, 40). Avantajul față de accepțiunile anterioare este că el nu limitează transnaționalismul doar la practicile directe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizații, și rețele de organizații care se realizează dincolo de granițele mai multor state (Faist, 1999, 40). Avantajul față de accepțiunile anterioare este că el nu limitează transnaționalismul doar la practicile directe produse de transmigranți, iar studiul transnaționalismului doar la studiul „comunităților transnaționale”. În acest sens, în cazul cercetării mele, datorită faptului că migrația românească este de dată recentă, e încă greu de anticipat dacă vor apărea sau nu „comunități transnaționale”. Cu toate astea, este utilă conceptualizarea unei părți a migrațiilor dintre România
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
practicile directe produse de transmigranți, iar studiul transnaționalismului doar la studiul „comunităților transnaționale”. În acest sens, în cazul cercetării mele, datorită faptului că migrația românească este de dată recentă, e încă greu de anticipat dacă vor apărea sau nu „comunități transnaționale”. Cu toate astea, este utilă conceptualizarea unei părți a migrațiilor dintre România și Europa de Vest în cadrul teoretic al dezbaterilor despre transnaționalism 7. Astfel, în cazul studiat, mă voi referi la practici și dinamici transnaționale în cazul migranților români care păstrează legături
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anticipat dacă vor apărea sau nu „comunități transnaționale”. Cu toate astea, este utilă conceptualizarea unei părți a migrațiilor dintre România și Europa de Vest în cadrul teoretic al dezbaterilor despre transnaționalism 7. Astfel, în cazul studiat, mă voi referi la practici și dinamici transnaționale în cazul migranților români care păstrează legături constante cu România, trimit sume de bani și, chiar dacă lucrează în Italia pentru o perioadă încă nedefinită de timp, rămân în continuare în relație cu contextele de origine, își fac case și se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
integrează pe piața italiană de muncă. În general, nu mă voi referi la cazurile de muncă temporară, în care experiența de migrație durează un timp limitat, după care migranții se întorc 8. În final, pentru înțelegerea proceselor și a dinamicilor transnaționale, voi utiliza un cadru analitic util, care este dat de distincția (și relația) dintre local și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce înseamnă „local” pentru migranții români din Milano și care este relația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce înseamnă „local” pentru migranții români din Milano și care este relația dintre practicile de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De asemenea, voi discuta despre rolul riscurilor (în special legate de statusul ilegal) în emergența dinamicilor migratorii și a practicilor transnaționale și despre cum afectează riscurile crearea mediului local la Milano și practicile translocale dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De asemenea, voi discuta despre rolul riscurilor (în special legate de statusul ilegal) în emergența dinamicilor migratorii și a practicilor transnaționale și despre cum afectează riscurile crearea mediului local la Milano și practicile translocale dintre Milano și Borșa. Migrația din Borșa la Milano: dinamici postsocialiste și status ilegal Factori care au influențat migrația internațională Migrațiile internaționale din Borșa au început încă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]