4,931 matches
-
50 de ani erau departe de casă, fiind repartizați în detașamente exterioare de muncă, familiile acestora rămâneau adesea fără posibilitatea de a-și asigura necesitățile traiului zilnic. Rămași singuri, femeile, copiii și cei în vârstă cădeau adesea victime intimidărilor și umilințelor din partea autorităților guvernamentale, ale vecinilor non-evrei, ale foștilor colegi sau ale foștilor prieteni. Deși nu se reflectă în volumul Munca obligatorie a evreilor din România. Documente și ar merita un studiu aprofundat, trebuie recunoscut efortul remarcabil al liderilor Comunității Evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce poate fi studiată în arhivele Federației Comunităților Evreiești din România. Evreii repartizați la muncă în localitățile lor de reședință nu se supuneau acelorași riscuri precum cei aflați în detașamente exterioare. Trebuiau însă să suporte aceeași discriminare, aceleași lipsuri și umilințe care făceau parte din traiul zilnic al evreilor care au trăit în România în perioada Holocaustului. Evreii desemnați să își continue activitatea profesională la vechile locuri de muncă datorită expertizei lor și-au pierdut atât funcțiile, cât și veniturile, fiind
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
completă asupra amplorii fenomenului. De asemenea, în ultima vreme au fost editate câteva studii care și-au propus să evidențieze aspecte particulare ale muncii obligatorii a evreilor. Așa cum bine observă Mihai Chioveanu, munca obligatorie „constituie, alături de distrugerea economică, de persecuții, umilințe, frică etc., fața mai puțin cunoscută a Holocaustului din România”. Considerații terminologice. Trebuie menționat că regimul Antonescu a supus evreii la muncă prin excluderea de la serviciul militar, utilizând formula „muncă de interes obștesc” (doc. nr. 2). Nu există însă niciun
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
meu, începând cu anul 1948, s-au luptat decenii întregi cu moartea prin temnițele și lagărele comuniste de exterminare. Să nu mai amintesc de calvarul eroicului răzeș din Valea Zeletinului, nealiniat la dresura stalinistă de pervertire a spiritului superior în umilință și lașitate. A fost suprimat potrivit metodelor Circularei NKVD/47/003/A.C./113/poziția 40, după aceleași scheme odioase cărora le-a căzut victimă Niculina Tacu, mama, cu ceva ani înainte de 1970. În noblețea lor morală nu și-a făcut
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
manifestă disponibilități evidente. Pentru a atenua caracterul desangvinizat, steril, al versului și pentru a spori tensiunea și capacitatea de semnificare, sunt introduse o serie de simboluri și aluzii culturale: „din minciună în minciună / silabisind numele tatălui / eu fiul cufundat în umilință / copiind copiind / ca și cum aș zbura // iată corabia mea beată / cumpărată într-o zi / de toamnă / dintr-un bâlci al deșertăciunii // cum aș zbura cu aripile mele arse / din minciună-n minciună”; „ne-am strâns în jurul lămpii / sufletul meu citește / un
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
adevărat Orfeu modern, dar erotica profundă, orgolioasă, descriind „caracatița sumbră a singurătății”, suferința nocturnă, extazul mistic și mai ales „înțelegerea - pedeapsă și uitare” indică o coborâre în sinele feminității: „Nu pot să-mi iert / Această îndrăzneală care mie / Îmi pare umilință. Trec și pierd / Iubirea ce-ar fi fost să fie.” Căci, nod dureros de sensibilitate, ea „își petrece viața și moartea într-o cameră cu pereții mult mai subțiri decât chiar membrana timpanului”, soarta îi pare „cumplită-înseninare, chinuitoare limpezimi, îndurerate
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
găsesc starea-n lumina cea rece / și caut starea pe loc”) și dorește să afle o cale a transfigurării: „Lutul din care sunt alcătuită / Va deveni alăută” (Alăuta). În toată poezia sa, D. cultivă un panteism al blândeții, făcând elogiul umilinței („dulce neștiință”) și al trăirii într-o „tristă vrajă”, dar și al dorului de lumină și căldură („Lucească soarele până la ardere, / Pletele de foc pârjolească-se / La vâlvătaia sublimă a zilei”). Și chiar dacă uneori imaginile sunt abscons hermetice, o anume
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
și pe cei mai apropiați, care ajung să-l suspecteze de trădare; însingurarea lui îndurerată ascunde însă cheia ingenioasei manevre la care părtaș va fi doar taciturnul sfetnic Român Gruie. Cu o mască - poate prea accentuată - de smerenie și falsă umilință, de resemnare și molatecă supușenie, Vlaicu își asumă rolul ingrat al unui domnitor aparent bicisnic, temător și șovăielnic. Astfel poate urzi, la adăpost de rele, țesătura unui plan pe care îl înfăptuiește cu infinite precauții. Unitatea de timp, generatoare de
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
îi răspund într-o bună parte a prozei propensiunea critică, cromatica apăsătoare, deseori sumbră. Sunt orientări antitetice, „între vis și viață”, care poartă sigiliul unei viziuni patetice, romantice. În Domnul Vucea și Bursierul transpar amintiri dintr-o copilărie marcată de umilință și renunțare la iluzii, ca rod al brutalei întâlniri cu realitatea grosieră, promiscuă a școlii și internatului. Eroul din Trubadurul are o existență tragică, halucinantă. Cu sensibilitatea lui maladivă, el este incapabil să dea un sens lumii în care se
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
schimbă numele Gheorghe Borfotină, adoptând oficial pseudonimul Gellu Dorian. Debutează cu poeme, sub pseudonimul George Dor, în „România literară” (1972), și editorial, cu volumul de versuri Esopia (1982). Indiferent de registrul adoptat, exercițiul imaginarului trădează la D. un amestec de umilință și orgoliu care duce la însingurarea pe „insula nimănui”. Poemele, trecute prin vama solitudinii, au o tonalitate difuză, cețoasă, scrise fiind ca pentru sine. Credința în puterea orfică a cuvântului („Un acoperiș plin de îngeri, un pustiu sub cer, / doar
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
iubitei prietenului său, de care era platonic și pierdut Îndrăgostit, nu-i schimbă viața. Renunță la prada prea ușoară și se relansează cu elan În relații imposibile, Își reîmbracă costumul de perdant, ca un Lafcadio caricaturizat, à rebours, pentru care umilința maximă nu Înseamnă cea mai mică Înfrîngere În raportul cu societatea, ci cea mai mică victorie. Dacă Lafcadio omoară gratuit un om, eroul lui Oster Își face procese de conștiință pe pagini Întregi pentru intenția de a fi luat zilele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
, Ion (16.XI.1948, Găgești, j. Vrancea), gazetar și prozator. Născut într-o familie de țărani săraci, C. cunoaște de mic umilințele, ambiția de a le depăși, cultul muncii și prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în 1971. Debutase în
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
lipsit de empatie. Stima de sine exagerată și sentimentul superiorității și grandorii personale, care se manifestă în ținută, vestimentație, rolurile vieții, sunt patognomonice. Narcisicii sunt foarte afectați de nereușite sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de asemenea, caracteristice convingerile și expectațiile impenetrabile legate de calitățile personale deosebite și de superioritatea pe care acestea o conferă în raporturile cu anturajul, precum și fanteziile expansive nelimitate pe temele succesului, puterii și farmecului personal, care îi conferă statutul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
citatul evanghelic, folosit pentru valorile lui existențiale). Ceea ce izbește în aceste versuri este atmosfera de reculeasă intimitate și de temperată fervoare psalmică. Lumea ca o rană se hrănește și se salvează nu prin îndoială, nici prin jefuirea cerului, ci prin umilința împărtășirii din aceeași suferință. Fiindcă imaginea Cuvântului rătăcitor, ostenit, ocrotitor, răstignit și înviat nu este, în cele din urmă, decât umbra însoțitoare a conștiinței proprii. Așa încât aventura mereu repetată spre un „dincolo veșnic” amintește într-un fel dilema, la fel de dramatică
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
trăim / amândoi este pentru mine/ mântuirea și bucuria pe care/ Zguduitorul le-a uitat în/ pădurile copilăriei mele/ că sunt încă tânăr și am în sânge / atâta timp cât infirmitatea mea/ nu mă va izola în locul bine știut / la marginea orașului/ revolta umilința și poezia/ că vreau să fiu uneori/ dar până la capăt/ deținutul eliberat din penitenciar/ că mă zbat între boală și sinucidere/ datorie metafizică și vinovăție/ că pentru mine a fi bărbat/ înseamnă a fi un tigru viril/ într-o cușcă
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
la Paris (1931-1933) și la Roma (1933-1934). Câtăva vreme e asistent universitar la Catedra de psihologie și logică la Cernăuți, Iași și la București, unde se va stabili în 1940. Odată cu instalarea noului regim, urmează pentru C. ani grei de umilințe și privațiuni - interval întunecat, consemnat în pagini de jurnal. A profesat și în învățământul mediu. În 1960 devine lector la Institutul Pedagogic din Suceava. Publică tot mai puțin, astfel încât manuscrisele rămân în sertare. A debutat cu versuri în revista „Floarea
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
puțin îmblânzit, și nu există nici o atestare a faptului că el a acceptat să trăiască sub stăpânirea omului. De fapt, atunci când e clar că va fi învins, se sinucide cu mare furie"76. Animal mândru, inorogul preferă, așadar, gestul categoric umilinței, decăderii din propria natură. Prețuiește demnitatea mai mult decât viața. Lucru absolut firesc într-o epocă și într-o cultură în care valorile cavalerești creează un cod moral bazat pe onestitate, demnitate și curaj. Dar la Porțile Orientului, într-o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este cu adevărat liber sau, cel puțin, așa pretinde. Petru Vaida observă foarte bine că abia acum a asimilat Cantemir esența doctrinei stoice, lipsite de deformarea în cheie creștină: "Este atitudinea plină de demnitate a stoicului, atât de deosebită de umilința creștină, care își pune nădejdea în primul rând în sine însuși, în rațiunea și în voința sa, care, singur în fața "fortunei", opune loviturilor ei "scutul sufletului vitejesc", statornicia pe care nimic nu o poate clinti"85. Prin urmare, am fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dispreț și cu ironie: Ce poate fi aceasta a ta lascavă și voioasă arătare? Oare ție vreun bine, au altuia vreun rău undeva ai simțit?"15 E limpede că bunăvoință nu îi poate arăta, de vreme ce se simte chiar dezgustat de umilința sa perfidă. Pricepe bine și faptul că spaima pe care i-o provoacă are un singur concurent real: ura Hameleonului pentru Inorog. Pe care nu o aprobă, mai ales că știe el că, odată, la originea acestei vrajbe s-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
opuneau cu tenacitate acestei inițiative. Oamenii de știință din Est au putut participa încă din anii ’80 la diferite proiecte multicentrice europene (personal am aderat la studiile EURODIAB, EUCLID, DIAMOND și altele) cu prețul unor eforturi imense și a unor umilințe îngrozitoare la care am fost supuși de partea estică a cortinei. Solidaritatea cercetătorilor de partea cealaltă a fost totală și necondiționată. Acest comportament mă face încrezător în viitorul Uniunii Europene, care în plan științific s-a dovedit nu numai compatibil
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
facă simțită și după 1989. Când profesioniști din Vest sau organizații caritabile și-au manifestat interesul față de români, aceștia i-au întâmpinat cu suspiciunea învățată înainte: „De ce vor să facă asta pentru noi? Ce interes au?”(Kogan, 2001). Teama permanentă, umilința și infantilizarea societății, instaurate progresiv pe parcursul unei jumătăți de secol, au generat la români comportamente și mecanisme de apărare cameleonice, prin copierea violenței și a lipsei de rațiune și bun-simț ale lui Ceaușescu. Adevărata funcționalitate a unor comportamente și rolul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îngrijire medicală tradițională din România. Există în lume facultăți de medicină de orientare steineriană, în care studenții sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în cazul bolnavilor reali toate aceste sentimente dificile ce impregnează statutul de bolnav. în luna ianuarie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt factori determinanți în posibilitatea copilului de a face față precum și în succesul intervențiilor reparatorii; 6. maltratarea provoacă suferință fizică și psihică copilului, ceea ce influențează maturizarea și funcționarea neurobiologică a copilului; 7. suferința este de natură fizică și/sau psihologică (umilințe, tristeți, anxietăți, spaime, stare de alarmă de durată, sentiment de catastrofă, neputință etc.); 8. maltratarea este un proces, și nu un eveniment izolat; maltratarea se poate manifesta prin multiple evenimente dureroase pentru copil, repetate într-o perioadă de timp; 9
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
La adolescență, incapabil de a accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
muncă și există un procent de 8% din populația europeană care lucreează și care trăiește în același timp în sărăcie. Sărăcia este multidimensională. Ea afectează starea materială (hrană, locuință, căldură), locul de muncă, bunăstarea psihică (induce supărare, tristețe, nesiguranță, rușine, umilință, foame), creează incapacitate de participare și reprezentare la nivel politic precum și norme culturale și sociale specifice. în vreme ce teoria subculturilor leagă de sărăcie inițierea unor comportamente violente și comportamente a sociale în anumite grupuri sociale, cercetările mai noi subliniază un aspect
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]