12,807 matches
-
mult 381 norocoasă, iar de va visa bivoli, acesta e semn rău și umblă după vrăjitoare să-i desfacă. Fetele care voiesc să știe cînd se vor mărita merg în ziua de Sf. Vasile în grajd, împing cu piciorul în vaca culcată, zicînd: „în ist an“; de se scoală vaca, apoi se crede că respectiva se va mărită în acel an; dacă însă nu, o împinge iară, zicînd: „La anu’“ etc., pînă se scoală vaca. în presara Anului Nou, fetele își
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn rău și umblă după vrăjitoare să-i desfacă. Fetele care voiesc să știe cînd se vor mărita merg în ziua de Sf. Vasile în grajd, împing cu piciorul în vaca culcată, zicînd: „în ist an“; de se scoală vaca, apoi se crede că respectiva se va mărită în acel an; dacă însă nu, o împinge iară, zicînd: „La anu’“ etc., pînă se scoală vaca. în presara Anului Nou, fetele își cearcă viitorul așa: că slobod un ban, de sus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în grajd, împing cu piciorul în vaca culcată, zicînd: „în ist an“; de se scoală vaca, apoi se crede că respectiva se va mărită în acel an; dacă însă nu, o împinge iară, zicînd: „La anu’“ etc., pînă se scoală vaca. în presara Anului Nou, fetele își cearcă viitorul așa: că slobod un ban, de sus, într-un sahan* plin cu apă, după ce au făcut peste ea de patru ori semnul crucii. Dacă sare banul din sahan, atunci este semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și mereu însetat al culturnicului. Cînd sticla rămase goală, oftară amîndoi, scurt, rusește. Așa tovarășe, e bine că ai înțeles exact cum e cu decretul 400, proaspăt sosit de la cabinetul 2!... (încet) ...ia dracu' sticla, că o găsește pe-acilea vaca aia de secretară și ne dă-n gît!... Așa s-a prelucrat, eficient și prompt, educativ și convingător, rapid și cu simț de răspundere, decretul cu pricina, venit taman de la Cabinetul 2, în anul de grație (parcă) 1980. Să luăm
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
von Kleist Pentesilea E. Kishon Și-a fost ciocîrlia! T. Mazilu Împăiați-vă iubiții! Frumos e-n septembrie la Veneția! Inundația M. Mihura Trei jobene R. Macrinici A! Frica! L. Pirandello Uriașii munților Plaut Menehmii Y. Reza Artă Ruzante Comedia vacilor Ion Sava Paricidul Vreau să număr stelele! E.E. Schmitt Libertinul M. Sorescu Pluta meduzei R.J. Sorge Cerșetorul D. Solomon Erasmus A. Strindberg Visul R. Stanca Hora domnițelor J. Swift Conversația cultă a clănțăilor la ceai Sofocle Antigona Seneca Medeea Terențiu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
țară! Acolo găinile sînt grase, bine hrănite, sănătoase, fragede. La țară, dacă te scoli dimineața, n-ai grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului, a aerului specific
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și ieșirea În văile sus numite, se face prin drumuri pe vadul văii și sînt În legătură cu drumul satului Lupoaia-Lupoița.Văile ce sînt formate În dealurile
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cămăruțe, cu una de locuit și cunia ce servea de bucătărie În care se păstra și putina cu varză, uleiul, făina, vasele cu apă. Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Răsucind la borangic Numai din degetu-al mic. De trei zile tot sucește Și pe fus nu mai sporește. Sucește de-o săptămînă Și pe fus n-a pus trei fire. ăă - Ce cauți mîndră pe colnic Răsucind la borangic? - O vacă cu-n vițel mic Și un pustnic de ibovnic. - Că de ieri nu le-am văzut Și mi-e că s-au prăpădit >>. Altele sunt reflexii asupra unor situații plăcute sau neplăcute vieții omului. Exemplificăm : Foie verde matostat Rău maică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mîncare la masă. Toată vara la ciocoi rob La Crăciun porumb nici bob. Oamenii s-au Înmulțit Tot pămîntul l-au umplut Și-aleargă să se-nnoiască La boier să clăcuiască. Toată vara hai la clacă Pentru o hupiță de vacă. Pentru o vacă și cinci oi Face manu la ciocoi. Apoi pe timpul lui Cuza Toți țăranii cîntă-n frunză Punea plugu unde vrea Și din zece una da. De la el ce ni s Ă a dat Nici acum nu-i regulat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Toată vara la ciocoi rob La Crăciun porumb nici bob. Oamenii s-au Înmulțit Tot pămîntul l-au umplut Și-aleargă să se-nnoiască La boier să clăcuiască. Toată vara hai la clacă Pentru o hupiță de vacă. Pentru o vacă și cinci oi Face manu la ciocoi. Apoi pe timpul lui Cuza Toți țăranii cîntă-n frunză Punea plugu unde vrea Și din zece una da. De la el ce ni s Ă a dat Nici acum nu-i regulat. -Acum pe timpul lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou crud În capul vacii. ,, Răscocitul ” , se făcea pentru ca vaca să nu fie spurcată de păsări cînd ieșea la pășune și să piardă laptele. Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o secure că o să fie tăiată. Această amenințare era făcută de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou crud În capul vacii. ,, Răscocitul ” , se făcea pentru ca vaca să nu fie spurcată de păsări cînd ieșea la pășune și să piardă laptele. Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o secure că o să fie tăiată. Această amenințare era făcută de trei ori, cu cuvintele: ,, Te
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fie spurcată de păsări cînd ieșea la pășune și să piardă laptele. Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o secure că o să fie tăiată. Această amenințare era făcută de trei ori, cu cuvintele: ,, Te tai ( numele vacii ), tu laptele să nu ți-l dai. ” Locul unde a fătat vaca, se uda trei zile cu apă curată de izvor ( mijloc de curățenie ). Pentru ca vaca să nu facă duluri pe uger, se punea la pragul grajdului, un sul de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o secure că o să fie tăiată. Această amenințare era făcută de trei ori, cu cuvintele: ,, Te tai ( numele vacii ), tu laptele să nu ți-l dai. ” Locul unde a fătat vaca, se uda trei zile cu apă curată de izvor ( mijloc de curățenie ). Pentru ca vaca să nu facă duluri pe uger, se punea la pragul grajdului, un sul de la războiul de țesut. Laptele primelor trei zile, se fierbea, făcîndu-se ,, curastră
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fie tăiată. Această amenințare era făcută de trei ori, cu cuvintele: ,, Te tai ( numele vacii ), tu laptele să nu ți-l dai. ” Locul unde a fătat vaca, se uda trei zile cu apă curată de izvor ( mijloc de curățenie ). Pentru ca vaca să nu facă duluri pe uger, se punea la pragul grajdului, un sul de la războiul de țesut. Laptele primelor trei zile, se fierbea, făcîndu-se ,, curastră ”. Spre a fi feriți de pagube provocate de animalele sălbatice și păsările cerului, se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în anonimat (1907-Peizaje), dar și în poeziile-pamflet Cuvânt înainte, Pe răzătoare, Lipsesc morminte); 4. Sociogonie (Născocitorul, Cel ce gândește singur). V Poezia jocului, a boabei și a fărâmei exprimă fascinație pentru universul înconjurător (Un plop uscat, Har, Horă în grădină, Vaca lui Dumnezeu, Cântec de adormit Mițura, Cântec de cununie). VI Poezia peisajului (Vânt de toamnă, Prigoana), VII Poezia inscripțiior. Reflecții profunde (Inscripție pe-o ușă, Inscripție pe biserică). OMUL. Omul se află în centrul problematicii creației lui Tudor Arghezi: a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aibă ciclul menstrual la aceeași dată... Doar femeia sângerează În latină, oestrus înseamnă tăun; această muscă este atât de insistentă, încât bietele erbivore pe care le ciupește pot trece brusc de la un păscut pașnic la cea mai agitată zi. O vacă aflată în călduri se manifestă ca și cum ar fi ciupită de tăun. De-a lungul timpului, oamenii au numit această fază a ciclului erbivorelor oestrus, iar hormonii care o declanșează au primit numele de hormoni estrogeni. Toate speciile de mamifere au
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
lui, urmărind cu atenție dacă toate cele promise sunt trecute cu exactitate, dacă ca li ta tea și cantitatea sunt notate cu grijă. Nu-i mare lucru ceea ce-i oferă tatăl socru, dar pentru el „2 boi de jug, 1 vacă cu vițelul după ia, 11 oi cu miei după ele, 1 porc și doa scro<a>fe“ și 22 stân jeni și jumătate de moșie înseamnă foarte mult. Alteori, socrul i se adre sea ză direct și numele îi este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu telegari cu hamurile lor“ pentru care preferă să dea ginerelui 5 000 de taleri, bani jos,acestuia re ve nin du-i sarcina de a le cum păra pe gustul lui și al soției. Ani ma le le - boi, vaci, cai, oi, porci, capre -, stupi de albine sunt și ele trecute, ținându-se cont de numărul, calitatea și starea lor în momentul cedării. Cu alte cuvinte, se face foarte bine diferența între o vacă stearpă, o alta cu vițelul după
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]