14,506 matches
-
sfârtecat. Mai mult, Dealul ia chipul răzbunător al unor ,,zeci de gropi ce se mișcau în știrbitura lutului, parcă încercând să-l prindă, să-l tragă în adânc"68. Justițiara dihanie telurică are și o realitate multidimendională, una cu geometrie variabilă. Inspirat de o lectură din Călătorii în lumea de dincolo a lui Ioan Petru Culianu, mă pot întreba: dacă dealul este Deal în a treia dimensiune, atunci ce este în cea de-a patra dimensiune? E posibil ca ceea ce noi
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
definiție mai subtilă a violenței (violenceă, plecând de la trei categorii de factori: ” Exista violență când, Într-o situație de interacțiune, unul sau mai mulți actori acționează de o manieră directă sau indirectă, masată sau distribuită, aducând prejudicii altora În grade variabile, fie În integritatea lor fizică, fie În integritatea lor morala, fie În posesiunile lor, fie În participările lor siumbolice și culturale”.(cf. Y.A.Michaud,1978 cit În Sălăvăstru, D.,2003, pp.21ă. Pot fi identificate trei elemente care surprind
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Eșantion Chestionarul a fost aplicat la 120 elevi de la Liceul Teoretic cu clasele I - XII “Miron Costin” Pașcani, jud. Iași, Școala Normala “V.Lupu”, Iași și Școala de Atre și Meserii, Com. Valea -Seaca, Jud. Iași. Eșantionul conține, diferențiat după variabila gen, 60 de băieți si 60 fete; diferențiat după variabila mediu, 54 elevi din mediul urban și 66 elevi din mediul rural; după variabila nivelul studiilor părinților, 24 de elevi au părinți cu studii elementare, 66 elevi au părinți cu
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
după variabila mediu 90 55.0% 45.0% rural urban Graficul 3. Prezentarea grafică a eșantionului după variabila nivelul studiilor părinților 91 25.0% 55.0% 20.0% studii superioare studii medii studii elementare 2.3. Măsurarea * Variabile/ operaționalizarea conceptelor Variabile dependente: Agresivitatea reprezintă un comportament caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: * Reacții verbale:injurii,cuvinte amenințătoare,ironie, sarcasm, * Reacții afective:intimidarea celorlalți * Reacții fizice:lovire, bătăi, răniri” Absenteismul a fost măsurat prin intermediul numărul de absențe din catalog
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Înregistrate În tabelul 7.A., respectiv genul masculin. De exemplu, pentru aceste variabile, băieții obțin În medie scoruri mai ridicate decât fetele -ANEXA 8. Rezultatele sunt prezentate și În graficele de mai jos. Graficul 4. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate globală după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Graficul 5. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate fizică după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Pe de altă parte, În cazul variabilei agresivitate verbală, diferențele Între băieți
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
A., respectiv genul masculin. De exemplu, pentru aceste variabile, băieții obțin În medie scoruri mai ridicate decât fetele -ANEXA 8. Rezultatele sunt prezentate și În graficele de mai jos. Graficul 4. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate globală după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Graficul 5. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate fizică după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Pe de altă parte, În cazul variabilei agresivitate verbală, diferențele Între băieți și fete nu sunt
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
genul masculin. De exemplu, pentru aceste variabile, băieții obțin În medie scoruri mai ridicate decât fetele -ANEXA 8. Rezultatele sunt prezentate și În graficele de mai jos. Graficul 4. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate globală după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Graficul 5. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate fizică după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Pe de altă parte, În cazul variabilei agresivitate verbală, diferențele Între băieți și fete nu sunt semnificative statistic
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mai ridicate decât fetele -ANEXA 8. Rezultatele sunt prezentate și În graficele de mai jos. Graficul 4. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate globală după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Graficul 5. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate fizică după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Pe de altă parte, În cazul variabilei agresivitate verbală, diferențele Între băieți și fete nu sunt semnificative statistic la pragul (ANEXA 7. Tabel 7.B) Implicații psiho-pedagogice. Dezordinile și violențele
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
-ANEXA 8. Rezultatele sunt prezentate și În graficele de mai jos. Graficul 4. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate globală după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Graficul 5. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate fizică după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Pe de altă parte, În cazul variabilei agresivitate verbală, diferențele Între băieți și fete nu sunt semnificative statistic la pragul (ANEXA 7. Tabel 7.B) Implicații psiho-pedagogice. Dezordinile și violențele sunt semnalate mai ales
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Rezultatele sunt prezentate și În graficele de mai jos. Graficul 4. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate globală după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Graficul 5. Prezentarea comparativă a mediilor la variabila agresivitate fizică după variabila gen variabila sex masculin/feminin femininmasculin Pe de altă parte, În cazul variabilei agresivitate verbală, diferențele Între băieți și fete nu sunt semnificative statistic la pragul (ANEXA 7. Tabel 7.B) Implicații psiho-pedagogice. Dezordinile și violențele sunt semnalate mai ales În liceu
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de absențe prezintă scoruri mari la agresivitate-reacții verbale și invers, elevii care au un număr scăzut de absențe prezintă scoruri mici la agresivitate reacții verbale (ANEXA 9). Tabelul de mai jos ilustrează rezultatele obținute. Tabelul 1. Corelațiile bivariate Pearson Între variabila număr de absențe și variabilele agresivitate globală, agresivitate-reacții afective, agresivitate-reacții fizice și agresivitate-reacții verbale Implicații psihopedagogige. Rata ridicată a absenteismului ar trebui să ridice un semn de Întrebare În primul rând profesorilor de la clasă. Aceștia sunt de multe ori cauza
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
stabilă ridicată au și scoruri ridicate la agresivitate verbală și invers, elevii care au o anxietate stabilă scăzută au și scoruri scăzute la agresivitate verbală (ANEXA 10). Tabelul de mai jos ilustrează rezultatele obținute. Tabelul 2 Corelațiile bivariate Pearson Între variabila anxietate reactivă, anxietate stabilă și variabilele agresivitate globală, agresivitate reacții afective, agresivitate-reacții fizice și agresivitate-reacții verbale Implicații psohopedagogice. Stresul și anxietatea sunt stări frecvente În perioada adolescenței ce determină un disconfort psihic. Elevul este În permanent Într-o stare de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este semnificativ statistic (Tabelul 3ă. Elevii care provin din familii cu un nivel de instrucție scăzut nu au o agresivitate semnificativ mai mare comparativ cu elevii provenind din familii cu un nivel al instrucției mediu sau ridicat. Efectul principal al variabilei sex asupra agresivității globale este semnificativ statistic (Tabelul 3). Astfel, băieții tind să fie mai agresivi decât fetele, fapt analizat În cadrul ipotezei 1. O ilustrare grafică a sensului influenței este prezentată mai jos. Graficul 6. Influența variabilei sex asupra variabilei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Efectul principal al variabilei sex asupra agresivității globale este semnificativ statistic (Tabelul 3). Astfel, băieții tind să fie mai agresivi decât fetele, fapt analizat În cadrul ipotezei 1. O ilustrare grafică a sensului influenței este prezentată mai jos. Graficul 6. Influența variabilei sex asupra variabilei agresivitate globală Există un efect de interacțiune semnificativ statistic al variabilelor mediu și sex asupra agresivității globale, În sensul că agresivitatea globală a elevilor este influențată de combinația variabilelor mediu și sex, adică de interacțiunea acestora (Tabelul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
variabilelor mediu și studii asupra agresivității totale nu este semnificativ statistic (Tabelul 3). Astfel, agresivitatea globală a elevilor nu este influențată de combinația variabilelor independente mediu și studii ale părinților, adică de interacțiunea dintre acestea. Efectul de dublă interacțiune al variabilelor studii și sex asupra agresivității totale nu este semnificativ statistic (Tabelul 3). Astfel, agresivitatea globală a elevilor nu este influențată de combinația variabilelor independente studii ale părinților și sex, adică de interacțiunea dintre acestea. Efectul de triplă interacțiune al variabilelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivitatea verbală cea mai scăzută, fetele din mediul urban (ANEXA 12, Tabelul 11.E.). O ilustrare grafică a sensului influenței este prezentată mai jos. Graficul 8. Influența variabilei sex și mediu asupra variabilei agresivitate verbală Efectul de dublă interacțiune al variabilelor studii și sex asupra agresivității verbale a elevilor nu este semnificativ statistic (Tabelul 4). Astfel, agresivitatea verbală a elevilor nu este influențată de combinația variabilelor independente studii ale părinților și sex, adică de interacțiunea dintre acestea. Există un efect de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
studiilor părințiloră și În final, cu gradul cel mai mic de agresivitate verbală, fetele din mediul urban ale căror părinți au studii elementare (ANEXA 12, Tabelul 11.F.). Ilustrări grafice ale sensului influenței sunt prezentate mai jos. Graficul 9. Influența variabilei sex și nivelul studiilor părinților asupra variabilei agresivitate verbală, pentru subiecții din mediul urban Graficul 10. Influența variabilei sex și nivelul studiilor părinților asupra variabilei agresivitate verbală, pentru subiecții din mediul rural Graficul 11. Influența variabilei mediu și nivelul studiilor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
provin din mediul rural, iar elevii care provin din familii cu un nivel de instrucție scăzut nu au o agresivitate semnificativ mai mare comparativ cu elevii provenind din familii cu un nivel al instrucției mediu sau ridicat. Efectul principal al variabilei sex asupra agresivității globale este semnificativ statistic. Astfel, băieții tind să fie mai agresivi decât fetele, fapt analizat În cadrul ipotezei. Există un efect de interacțiune semnificativ statistic al variabilelor mediu și sex asupra agresivității globale, În sensul că agresivitatea globală
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
SSF). Adăugarea acesteia la fermentație stimulează activitatea drojdiilor. Cercetările actuale se îndreaptă spre noi preparate enzimatice, care includ xilanaze, ligninaze, hemicelulaze, amiloproteaze, lipaze capabile să hidrolizeze sisteme complexe cu maximizarea randamentului în alcool. Compoziția chimică a cerealelor și cartofilor este variabilă, depinzînd de soiul cultivat, condițiile pedoclimatice și condițiile de recoltare și depozitare. In porumb, amidonul se găsește sub formă de granule închise în celule și localizat aproape exclusiv în endosperm (cca 98%). In cartofi amidonul se găsește localizat în coajă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
xiloză, utilizarea ulterioară a acestora în procesele de fermentație și separarea etanolului prin distilare. Principalele componente ale biomasei lignocelulzice sunt: celuloza, lignina și hemiceluloza. Celuloza este materialul din care sunt construiți pereții celulelor vegetale. Ea este intim amestecată cu cantități variabile de materii străine (incruste): polizaharide, lignină, grăsimi, rășini și substanțe minerale. Celuloza se formează în plante prin mecanisme enzimatice în timpul procesului de fotosinteză din CO2 și H2O, sub influența luminii și în prezența clorofilei. Celuloza este un homopolimer liniar format
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în fructe. Atît pe plantă, cît și în depozit și în cursul industrializării au loc pierderii însemnate ale acestora. Prezența vitaminelor în borhot poate influența semnificativ procesul fermentativ, unele dintre acestea avînd rol activator. Diferitele tratamente aplicate produselor determină pierderi variabile în vitamine. Produsele păstrate la rece își mențin aproximativ 70÷75% din conținutul inițial. Vitaminele se mențin mai bine în produsele deshidratate cărora li s-a aplicat operația de sulfitare și care se păstrează în condițiile limitării aerării și în
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
vestibular, de la creierul mic, prin intermediul sistemului extrapiramidal și de la zona motorie a scoarței cerebrale. Toate aceste impulsuri se însumează și ajung la mușchii scheletici prin intermediul neuronilor motori din măduva spinării. Tonusu 1 muscular este un fenomen complex de intensitate variabilă, care există în tot cursul vieții. Pe această stare bazală de contractură musculară reflexă, permanentă și involuntară se grefează contracțiile musculare, care pe de o parte asigură menținerea atitudinii unor segmente ale corpului sau a corpului în ansamblul său, prin
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
demonstrat că acesta atacă însuși sistemul de imunizare al corpului omenesc, sacrificând milioane de vieți. Virusul se transmite pe cale sexuală, orală și prin injecții. În prima fază apare o răceală pasageră, asemănătoare gripei, urmată de vindecare. După o perioadă foarte variabilă de la un individ la altul, apar infecții și tumori, febră, mărirea ganglionilor, laringo-faringite, pete macrulpapulare în gură și pe organele genitale, greață, vărsături, diaree, și semne de polineuropatie de tip Guillain-Barré. A fost identificată în 1981 și a evoluat ca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
primul rând familiei sale. Familia poate influența copilul pe multiple căi, iar rezultatele disfuncției familiale se situează undeva între cei doi poli: hiperprotecție sau neglijare. Tensiunile și conflictele dintre părinți și copii pot avea o intensitate diferită și o durată variabilă, distingându-se forme simple, cum ar fi: cearta, neînțelegerea, contrazicerea sau forme complexe, precum: agresivitatea fizică, violența, alungarea unui partener de la domiciliu. în condițiile în care părinții vor avantaja un copil în defavoarea altuia, nerespectând raportul dintre merit și recompense, pot
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții în forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se înscrie și ea în, paradigma "om fără noroc", în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]