4,713 matches
-
sezon remarcabil, cu 34 de meciuri și nicio înfrângere. Noul mileniu începe perfect pentru Dinamo, care reușește eventul în 2000. De altfel, între 2000 și 2005, Cupa României devine "Cupa Dinamo", trofeul poposind de cinci ori din șase ocazii în vitrina alb-roșiilor. Liga Campionilor rămâne însă visul neîmplinit pentru Dinamo. După titlul cucerit în 2004, Dinamo are ghinion în preliminariile Ligii, unde întâlnește pe Manchester United. Deși a condus în prima manșă, disputată la București pe Stadionul Național umplut la maxim
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
Muzeul s-a redeschis la 17 septembrie 2011. Emblema (stilizată) a Muzeului cu literele "G" și "A", reprezintă un schelet de mamut. După circa trei ani de renovări, muzeul s-a redeschis la 17 septembrie 2011, într-o nouă prezentare. Vitrinele au fost regândite, iar monitoarele, butoanele interactive și ecranele tactile oferă un plus de informații și de imagini. Costurile de renovare s-au ridicat la circa 13 milioane de euro, drept care o parte din muzeografi au estimat că s-ar
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
Orchestral Music, cdmaker, UȘA, 2013 Dan Dediu, "Nuferi pentru vioară și orchestră" (Orchestră de Cameră Radio, dirijor Gheorghe Costin, solist Ladislau Csendes), în Antologia Muzicii Românești- CD 45, Muzica simfonica și de cameră, UCMR și Radio România, 2014 Dan Dediu, "Vitrine și vitralii - Dublu Concert pentru vioară, violoncel și orchestră, op.158" (Orchestră Națională Radio, dirijor Adrian Morar, Raduca Stratulat (vioară), Andreea Țimiraș (violoncel), în Antologia Muzicii Românești, SIMN 2015, UCMR și Radio România, 2015 Informațiile despre activitatea lui Dan Dediu
Dan Dediu () [Corola-website/Science/307316_a_308645]
-
Londrei. Aproape 200 de locuri de afaceri erau aliniate pe ambele maluri ale râului. Berea nu se vindea pe pod pentru că această băutură trebuia ținută în pivnițe. Negustorii locuiau în casele situate deasupra prăvăliilor și vindeau bunuri la parter. Aveau vitrine pentru a-și prezenta mărfurile; deasupra fiecărui magazin era pus un semn, de regulă în forma mărfii vândute, pentru ca persoanele care nu știau carte să poată să recunoască natura afacerii. Aceste semne erau puse suficient de sus pentru ca un călăreț
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
2005). A redactat de asemenea biografii, precum "Juan van Halen" sau "Aviraneta o la vida de un conspirador" (1931); eseuri, precum "El tablado de Arlequín" (1904), "La caverna del humorismo" (1919), "Momentum catastrophicum, Divagaciones apasionadas" (1924), "Las horas solitarias, Intermedios. Vitrina pintoresca, Rapsodias. Pequeños ensayos, El diablo a bajo precio, Ciudades de Italia, La obra de Pello Yarza y otras cosas, Artículos periodísticos", precum și unele opere dramatice : "La leyenda de Jaun de Alzate" (1922), "Nocturnos del hermano Beltrán, Todo acaba bien
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]
-
expuse. De la finele anului 1901, Octav Băncilă a îndeplinit funcția de profesor în cadrul „Școlii normale Vasile Lupu”, care pe acea vreme era situată în afara Iașiului, pe dealul Copoului. În anii care au urmat, pictorul a mai expus picturi doar prin vitrinele magazinelor. Elocventă, este declarația pe care el însuși a făcut-o într-un interviu în anul 1914: O frumoasă evocare a acelor ani a făcut-o pictorul Traian Cornescu: „"... într-o bună zi a apărut un om. Frumos, cu plete
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
zece copii, din care unul a murit la o vârstă fragedă. În perioada 1901 - 1907, pictorul a fost preocupat mai mult cu grijile familiei și cu slujba sa de la gimnaziu. Din această cauză, el a expus puțin, mai mult prin vitrinele magazinelor sau a făcut portrete la comandă. Anton Coman, a afirmat că în acești ani, Octav Băncilă și-a dorit să ajungă profesor la Școala de belle arte din Iași unde a crezut că se va manifesta pe deplin ca
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de care nu e în adevăr convins, face artă pur și simplu vulgară, care, pentru mine, e o mercantilizare a sentimentelor... Dovadă acestei afirmări stau cele două tablouri, pe care în luna din urmă le-a expus Dul Băncilă în vitrina a două din librăriile locale. E un Țăran istovit și 1907... În acel țăran, Dul Băncilă a avut tendința poporanistă de a arăta marea mizerie și sărăcie a țăranului român. Dar rezultatul e că a făcut din țăran o mutră
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fost Ștefan Dimitrescu și Nicolae Tonitza. Începând din anul 1910 și până în 1913, Octav Băncilă a lucrat asiduu pentru a deschide o expoziție în anul 1914 la București în sala Ateneului Român. El a expus între acești ani și prin vitrinele ieșene, dar în data de 2 februarie 1914 s-a prezentat la deschiderea expoziției din București cu circa șaizeci de lucrări. A adus cu el picturi în care a reprezentat viața țărănimii și a muncitorilor din acele vremuri. Dintre lucrările
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
este aplecat într-o parte și frânge cu picioarele o sabie groasă îndoită deja, de forța sa. Pe cap, muncitorul poartă o bonetă frigiană, simbol al revoluției din 1780. Acest tablou a fost expus pentru prima oară la Iași în vitrina unei librării. Există o lucrare similară lui "Pax" (1916) în care muncitorul are capul descoperit. Alte lucrări cu tematică proletară expuse în 1915 au mai fost "Grevistul" și "În zi de grevă". Grevistul se remarcă prin duritatea portretului care înfățișează
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
descrie viața înnoitoare și forța morală a muncitorimii. Pentru a ajunge la o așa măiestrie artistică, Octav Băncilă a exprimentat pe lucrări anterioare anului 1911, și anume în compoziția "Flămândul" realizat în anul 1908. Băiețașul care privește lihnit de foame vitrina unei cârnățării este cu siguranță un copil al orașului care caută de lucru. Lucrarea are în sine, o realizare remarcabilă în stilul realismului critic, având un spirit combativ de înaltă semnificație, o cromatică atent aleasă și așezată pe tușe orânduite
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale cu privire la etnia țiganilor din România. La Muzeul Național de Artă din București există mai multe "Cărturărese": una realizată în anul 1914 în tonalități
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
realizat o serie de lucrări dintre care s-a remarcat portretul lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare. Pictorul a început să fie cunoscut pentru arta sa la Iași și București. El nu a expus niciodată într-o expoziție singur, ci mai mult prin vitrinele magazinelor din Iași, mai ales lucrări făcute în perioada studiilor sale la München. În anul 1898 a creat portretul lui Paniteanu-Bardasare care a fost recunoscut de critică a fi o lucrare de excepție pentru acele vremuri. Din cauza unor necesități de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
candoare. Referindu-se la propia poezie, Cărtărescu mărturisea: Ce simt, ce văd, ce gândesc în împrejurările obișnuite ale vieții mele de om obișnuit formează conținutul poeziei, care devine preponderent ca importanță față de formă. face parte din volumul de debut Faruri, vitrine fotografii (1980), titlul preluat de la Vergilius, în care Mircea Cărtărescu ilustrează maniera lirică postmodernistă, adică interesul artistului pentru cotidian. Poezia nu este structurată pe strofe, nu are rimă, tot textul este scris cu literă mică, atât numele proprii, cât și
Georgica a IV-a () [Corola-website/Science/306714_a_308043]
-
reglementările sale). Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă. Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. Drapelul de luptă este scos din vitrină la solemnitatea prezentării sale, la festivitatea depunerii jurământului militar, la paradele trupelor și revistele de front, la predarea sau luarea comenzii unității respective, la darea onorurilor militare în cadrul funeraliilor militare, sau în alte ocazii dacă se ordonă acest lucru. Pavilionul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
palatului prezintă o serie de picturi în care sunt reprezentate câteva momente ale istoriei mănăstirii, dar și episoade din istoria României. Camerele sunt înfrumusețate cu tablouri și sculpturi înfățișindu-i pe câțiva din capii Patriarhiei Române. În interiorul palatului sunt expuse în vitrine veșminte scumpe și obiecte bisericești folosite în efectuarea servciului religios. Palatul a fost construit în 1907 după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul unde era Divanul Domnesc, la rândului fiind construit pe locul unor vechi construcții mănăstirești. Palatul este construit
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Munții Neamțului și nevoit să-și câștige singur traiul, pictorul se va înțelege cu un negustor din Piatra Neamț să-i pună la loterie (o practică frecventă la acea vreme) una dintre cele mai reușite icoane și s-o expună în vitrină, ceea ce avea drept consecință un adevărat succes. O altă icoană o trimite Taveftei Ursache, stareța Mănăstirii Agapia, pe care o cunoscuse cu prilejul bolii lui Iosif Gheorghian (dintr-o altă versiune reiese că stareța ar fi avut ocazia să vadă
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
prin două scări dispuse în partea sudică, urmate de o terasă încadrată de opt coloane dorice. Piesa de rezistență rămâne salonul de primire sau sufrageria. Aici s-a păstrat un bufet din lemn cu același tip de sculpturi și o vitrină cu o valoare artistică aparte, în secolul XX fiind expusă la o expoziție de la Paris. Salonul, tipic renascentist, are pereții îmbrăcați în lemn, cu tavan din lemn casetat. Casetele din tavan sunt sculptate în stilul Renașterii germane, fiind imprimate forma
Castelul Bánffy din Răscruci () [Corola-website/Science/307414_a_308743]
-
gospodărească și menajeră, ba chiar și o săgeată de vânat ( sec. XVII - XIX), osteologie fragmentară, animalieră, acvatică și aviară, între care și capul unui bous aphricanus , gulmenițian. Toate aceste exponate sunt dispuse în diverse încăperi ale muzeului, pe rafturi, în vitrine, sau chiar pe podea. Muzeul dispune de parter și etajul unu, unde se poate urca prin intermediul unor scări de acces, care sunt din lemn. Este păcat că acest muzeu nu este prezentat mai pe larg în lucrările de prezentare istorico-turistică
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
cu cartea de eseuri "Semnele timpului", Editura Junimea, reeditată de Editura Princeps Edit, 2006. E-books 2004 - "Check Point Charlie" Editura Liternet 2004 - "Despre dragoste. Anatomia unui sentiment" Editura Liternet 2006 - "Semnele timpului (opinii, dialoguri)" Editura Liternet 2013 - "Un taur în vitrina de piatră", (poezii, Editura Adenium, 2013) 2014 - "The Innocent and Collateral Victims of a Bloody War with Russia"- , Profusion Gold, London a fost președinte al Județului Iași din iulie 1996 până în decembrie 1998, când a plecat prin demisie. El a
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
1918 a fost editor al revistei Gazeta futuristov. În 1919 se întoarce la Moscova unde atmosfera agitată a revoluției rusești îl inspiră să scrie poeme populare - încurajatoare pentru bolșevici. Din 1919 până în 1921 scrie piese scurte de propagandă pentru cunoscutele Vitrine Rosta. În 1923 ca urmare a unor neînțelegeri cu Lili Brik pleacă într-o călătorie la Berlin și Paris unde scrie poemul liric PRO ETO (Despre asta) . Aici are o idilă cu Tatyana Jakovleva în vârsta de 18 ani, prietenă
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
de ani pe lacul Lough Derravaragh, în cursul tragicelor lor peripeții. Recent, obiectele de metal ale uzinei Mullingar Pewter, situată lângă oraș, au devenit unul dintre exporturile principale ale orașului Mullingar. Sculpturi de mică talie, numite « pelerini »,care tronează în vitrinele diferitelor magazine din d"'Austin Friers street" sunt de asemenea cunoscute în întreaga lume.. Între monumentele istorice, face parte mănăstirea Augustinilor, a cărei confrerie a dispărut. Vezi, de asemenea "Fore Abbey". Orașul are două ziare : "Westmeath Topic", și "Westmeath Examiner
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
pe o lungime de 18 m diorame ilustrând ecosisteme în cele patru anotimpuri, cu floră și faună caracteristică zonelor de baltă, șes, deal și munte, în arii protejate, sau de interes din județ. Cealaltă sală laterală expune în 25 de vitrine, diverse teme din programa analitică de studiu a științelor naturii. Sunt ilustrate plantele inferioare și superioare, insectele, păsările, lanțul și piramida trofică, peștera cu formațiunile ei, etc. Urcând spre nivelul superior, pe peretele din dreapta sunt prezentate plantele medicinale. Primul spațiu
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
spre nivelul superior, pe peretele din dreapta sunt prezentate plantele medicinale. Primul spațiu de la etaj cuprinde o zonă de „Ocrotirea naturii“, cu speciile de plante ocrotite din județul nostru, specii de păsări ocrotite, rezervații peisagistice (Lacul Ursu de la Sovata), precum și o vitrină despre factorii poluanți ai mediului. Ultima sală de la etaj este destinată expozițiilor temporare, conferințelor, proiecțiilor sau simpozioanelor (fiind dotată în acest sens). De-a lungul anilor aici au putut fi văzute numeroase expoziții precum: Plantele, izvor de frumusețe și sănătate
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
impozitelor asupra pietrelor prețioase). Cam tot în această perioadă diamantul este cunoscut și de greci, de la care ne-a rămas o statuetă de bronz care are, încrustate, în chip de ochi, două diamante neșlefuite, obiectul putând fi admirat astăzi în vitrina de la British Museum din Londra. În această perioadă diamantele erau folosite ca și talismane. 327 î.Hr. - Alexandru Macedon aduce primele diamante în Europa din India. 1074 - Crearea unuia din primele exemple de bijuterie cu diamante, coroana reginei ungare. 1456 - Lodewyk
Diamant () [Corola-website/Science/303988_a_305317]