10,670 matches
-
orice finalitate estetică și la liricitate ca adevărata esență a poeziei"70. Alăturarea la realitatea celorlalți, precum și perceperea acestei realități ca pe o realitate proprie, care se vrea a fi asumată și îmbunătățită, devin tot atâtea roluri ale artistului. Călcâiul vulnerabil exprimă condiția poetului învestit cu funcția salvatoare, în ciuda nefericirii proprii: Poeme ca Darul sau Amân mereu exprimă, pe lângă experiența personală, "soarta artistului, condamnat să nu poată atinge lucrurile, ci doar imaginea acestora. Viața prin artă presupune alegere și renunțare în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau lotuși?/ O, drama de-a muri de alb/ Sau moartea de-a învinge totuși...//"( Știu, puritatea). Toate acestea, în ciuda faptului că lirismul debordant din primul volum începe să se cenzureze, din ce în ce mai vizibil, odată cu cel de-al doilea volum: Călcâiul vulnerabil, 1966. Versificând, patetic, "obsesia unui absolut al purității, văzut ca o condiție paradisiacă, pierdută prin naștere și în alte poeme precum Intoleranță, Ora spitalelor, Carantină, Restul pe masă sau afectând o criză a limbajului, cu ecouri din Blaga și Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
obținut cu prețul renunțării la așa-zisul frumos artistic. Acesta din urmă este o aparență ce nu se identifică cu adevăratele trăiri ale ființei umane"79. Găsindu-se aici "prima capodoperă a Anei Blandiana (parabola dramatică Torquato Tasso)"80, Călcâiul vulnerabil se remarcă totuși prin promovarea unor teme precum moartea și tăcerea, care le înlocuiesc pe cele ale vieții și nașterii, din primul volum, tăcerea confundându-se cu moartea, ambele devenind niște fantome, indispensabile și misterioase, necesare poate în permanentul proces
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-i un talent ieșit din comun, o încredere și o forță a cuvântului, cum puțini alți autori mai au. Făcând o trecere în revistă, le vom menționa pe fiecare, cu anul publicării: Cărți de poezie: Persoana întâia plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Revista "Amfiteatru" 1984; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
următoarele; ș. a. = și altele; tc. / turc. = turcă; tranz. = tranzitiv; ucr. = ucraineană; ung. = ungară; var. = variază; vb. = verb; vol. = volumul. Bibliografie I. Volume de poezie: a) Ana Blandiana: Ana Blandiana, Persoana întâia plural, București, Editura pentru Literatură, 1964. Ana Blandiana, Călcâiul vulnerabil, București, Editura pentru Literatură, 1966. Ana Blandiana, A treia taină, București, Editura Tineretului, 1969. Ana Blandiana, Octombrie, noiembrie, decembrie, București, Editura Cartea Românească, 1972. Ana Blandiana, Somnul din somn, București, Editura Cartea Românească, 1977. Ana Blandiana, Ochiul de greier, București
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Liiceanu, Gabriel, Ușa interzisă, București, Humanitas, 2002. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, vol. I II, București, Editura Minerva, 1973. Leonte, Camelia, Poezie, utopie,..., în "Dacia Literară", nr. 59 (2005). Manolescu, Nicolae, Ana Blandiana: Călcâiul vulnerabil, în "Contemporanul", 27 (1967). Manolescu, Nicolae, Ardere de tot, în "România literară", 51 (1976). Manolescu, Nicolae, Sufletul meu lepădat de trup, în "România literară", 37 (1979). Manolescu, Nicolae, Despre poezie, București, Editura "Cartea Românească", 1987. Manolescu, Nicolae, În ateliere va
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ibidem, p. 26. 103"Ar fi prea simplu. Ar fi o formă de cochetărie ca oricare alta, care ar arunca poezia Anei Blandiana în categoria privită mai mult cu indulgență decât cu admirație a "poeziei feminine". Poeta este, cum spuneam, vulnerabilă, dar nu naivă. Faptul că nu-și ia măsuri de apărare nu înseamnă că nu este conștientă de primejdiile existenței de acele "nesfârșite primejdii", cum le numea Mircea Horia Simionescu, care planează mereu asupra fragilei ființe omenești. Luciditatea intensă, arzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
http://www.roslir.goldenideashome.com/archiv/2003 1-2/12IasminaP2003.pdf/accesat iulie 2012. 39Hugo Friedrich, Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. În românește de Dieter Fuhrmann, ELU, București, 1969. 40Ana Blandiana, Călcâiul vulnerabil, București, EPL, 1996, p. 50. 41Alexandru Piru, op. cit. 42 Simpla asemănare a stilului unui autor neomodernist nu ne poate face să afirmăm cu precizie raportarea acestuia la modernitate sau la postmodernitate, ci, mai degrabă, apropierea mai mare de unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
La nivelul organizării sociale, interesele societății pot să nu coincidă Întotdeauna cu suma intereselor părților. Disciplina, sacrificiul, constrângerile individuale sunt deseori necesare În sfera socială pentru a menține, ca Într-un organism, integritatea socială. Într- adevăr, o societate este Îndeosebi vulnerabilă atunci când apare primejdia dezintegrării - când membrii ei devin preocupați În Întregime de interesele lor particulare și ignoră interesele distincte și independente ale comunității ca Întreg”12. În mod evident, unele utilizări ale tehnicii pot și chiar favorizează domenii particulare
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Îndeamnă mai degrabă la intoleranță, pentru că rațiunea va accepta cu maximă greutate că ceva ce este Într-adevăr rău poate fi tolerat. Mai mult, tot rațiunea este cea care ne atrage atenția și asupra faptului că marile civilizații au devenit vulnerabile În momentul când au devenit tolerante, ca atare tocmai intoleranța pare să le fi putut salva (De pildă, prăbușirea marilor imperii susține, mai mult sau mai puțin, acest punct de vedere.Ă Peripatethice să-și domine dimensiunea sa naturală, creându
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
tipar parodic obișnuit literaturii de la sfârșitul epocii romantice. Observând că tocmai cea mai importantă cucerire a romantismului, valorizarea noutății (noutatea temelor, a viziunii, a felului de a scrie, care duc la o adevărată dictatură a originalității) este și cea mai vulnerabilă, cea mai perisabilă trăsătură a sa, autorii acestei epoci de crepuscul se întorc asupra noutății devenite modă și o parodiază. Așa face de pildă Dickens, care vizitează în 1844 Italia și vede acolo altceva decât Goethe, cu șapte decenii înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
specific Produsele horticole sunt organe vegetale sau părți de organe vegetale provenind de la plantele horticole. Din momentul recoltării, ieșind din starea de homeostază (homeos-aceeași, stasis-stare, echilibrul fiziologic al organismelor vii) asigurată de apartenența la plantele respective, ele devin mult mai vulnerabile, mai expuse la procesele de degradare. Produsele horticole prelucrate sunt transformate, nu numai pentru a deveni mai comestibile sau mai atractive la gust, dar în primul rând pentru a rezista la factorii biodegradării. Trebuie precizat încă de la început că scopul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și a fructelor. Fiind organisme vii, produsele horticole manifestă în mod specific rezistență și imunitate la acești factori. Dereglările fiziologice Dereglările fiziologice diminuează mai mult sau mai puțin aspectul comercial, fără a deprecia total produsul. Țesuturile sensibilizate sunt însă mai vulnerabile la atacul microorganismelor patogene. Factorii de stres pot funcționa individual, dar cel mai adesea în complex. Din această cauză, efectele lor pot fi recunoscute și studiate de la caz la caz. I. Burzo (1986) face următoarea clasificare a acestor dereglări: a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în Vistieria statului, sporindu-i capitalul". Și totuși, privite comparativ, cel puțin în această fază a demersurilor sale, industria prelucrătoare căreia, cu alte prilejuri, îi va propovădui încurajarea din partea statului o situa ca importanță după cea extractivă, considerând-o mai vulnerabilă în fața potențialei concurențe străine. Bogățiile subsolului se constituiau oricând, indiferent de fluctuațiile producției sau ale pieței, în avuții sigure pentru stat, după cum absența minereurilor i se înfățișa ca "o grea boală" pentru țara nevoită a le importa. "Minele Transilvaniei continua
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fluxul rapid al discursului și al imaginilor pentru a urmări și înțelege subiectul. În acest context, creierul are reflexul de a considera informația ca fiind adevărată. Concluzie Fluxul de știri rapid este o capcană pentru spiritul critic. Creierul uman este vulnerabil la situațiile în care este nevoit să „înțeleagă rapid”. Din fericire, experimentul de mai sus prezintă un antidot al acestui fenomen: în loc să ne dorim să înțelegem totul rapid, mai bine ne-am întreba dacă ceea ce vedem este adevărat sau nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
regulați și intensă ai presei nu i-a determinat să distingă lucrurile. Cum poate fi explicat faptul că lectura profundă a jurnalelor nu protejează împotriva unei tendințe psihologic atât de irațional precum tendinței de asimilare, ba chiar ne face mai vulnerabili la acest fenomen. Explicația face apel aici la euristica disponibilității (vezi fișa 2). Identificată în anii 1970 de economiștii Amos Tversky și Daniel Kahneman, această tendință psihologic funcționează după următorul principiu: cu cât suntem mai documentați într-o problemă, cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Ele aveau și un scor foarte mare de „insatisfacție corporală”, erau mai demoralizate și se declarau preocupate de regimuri alimentare și de sport. Majoritatea tinerelor par a fi sensibile la acest fenomen, chiar dacă cele mai complexate la început sunt mai vulnerabile decât celelalte. Vederea fotografiilor unor manechine foarte slabe la televizor sau în presă are un efect negativ asupra emoțiilor resimțite prin ceea ce psihologii numesc efectul de „comparare socială”: avem reflexul de a ne compara cu normele de frumusețe sau de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de asigurări (este trasat parcursul unei vieți, de la naștere până la căsătorie), pentru automobile (un șofer se gândește, fiind la volanul mașinii sale, a anii tinereții când se simțea bine cu prietenii), etc. Revenirea asupra trecutului ne poate face să fim vulnerabili și visători, gustând nostalgia fără a ne preocupa de detaliile ofertei. Starea afectivă pozitivă legată de experiențe trecute și inconștient transferată asupra produsului care e prezentat în același timp. Un alt psiholog, Jennifer Edson Escalas, a experimentat o variantă a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
altfel... Vizitatorul ia totul. Dar așa să fie, oare? A fost Carmen femeia cameleonică, perversă, duplicitară, inca pabilă de sacrificiu sau de sentimente adevărate, cum pare uneori să se contureze în paginile romanului? Sau a fost doar un suflet chinuit, vulnerabil, însetat de absolut dar și de o nevoie aproape maladivă de protecție masculină, rătăcind fără voie și rupîndu-și singură propriile repere axiale? Tudor Alexander nu face parte dintre scriitorii care urmăresc cu obstinație deplina satisfacere a cititorului, nu ieși din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu este decât un semnificant pus într-o anumită poziție de către alți semnificanți"60. Dacă faza de răsturnare a ierarhiei semnificat/semnificant pare a privilegia statutul semnificantului, faza de deplasare a deconstrucției semnului va demonstra că acest privilegiu este absolut vulnerabil. "Semnificantul semnificant" nu semnifică decât în raport cu "semnificantul semnificat" (problema traducerii), astfel încât și accentul pus pe semnificant cade. În De la grammatologie, Derrida surprinde o serie de contradicții în interiorul sistemului lui Saussure: pe de o parte, Saussure afirmă că scrierea este "imaginea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
572. De asemenea, ramificarea subiectelor de interes în multe texte (dacă nu în toate) se transformă în necesitatea de a-i privi teoria ca întreg și nu fragmentar, pentru a nu pierde din vedere aspecte importante ale abordării. Baudrillard rămâne vulnerabil în multe dintre justificările aduse teoriilor sale, dar partea pozitivă pe care o aduce se găsește în alt topos, și anume acela al provocării pe care o lansează prin modul său de a concepe teoria și teoretizarea lucrurilor. De altfel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de final fiind în totalitate rezervat acestui tip de cercetare. În această direcție, am alcătuit o "listă" a celor mai întâlnite și semnificative strategii discursive prin intermediul cărora acesta își alcătuiește discursul. Virtutea discursului baudrillardian, care este deopotrivă și punctul său vulnerabil se regăsește în chiar ceea ce este poate mai reprezentativ pentru postmodernism concomitența planurilor: expunerea unor concepte postmoderne se realizează aproape simultan într-o scriitură care exprimă prin propriile sale caracteristici respectivele concepte. În aceeași măsură, vocabularul lui Baudrillard este alcătuit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
oxigen, suficient pentru menținerea în viață ~ 6 minute dacă este distribuit corespunzător. Tesuturile diferă considerabil unele față de altele prin capacitatea lor de a supraviețui la privarea de oxigen în funcție de ușurința utilizării glicolizei anaerobe. Cortexul cerebral și miocardul sunt cele mai vulnerabile la anoxie; la om întreruperea debitului sanguin cerebral determină alterări funcționale în 4-6 secunde, cu pierderea conștienței după 10-20 secunde și modificări ireversibile în 3 - 5 minute. Noi născuții sunt mult mai vulnerabili la hipoxie decât adulții. 21. Excreția Reprezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Cortexul cerebral și miocardul sunt cele mai vulnerabile la anoxie; la om întreruperea debitului sanguin cerebral determină alterări funcționale în 4-6 secunde, cu pierderea conștienței după 10-20 secunde și modificări ireversibile în 3 - 5 minute. Noi născuții sunt mult mai vulnerabili la hipoxie decât adulții. 21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
evident că În decizia de a-și plasa capitalul său antreprenorial, investitorul va selecta acea regiune căreia Îi sunt caracteristice prognozabilitate, satbilitate și perspective de creștere economico-financiară. Din cele expuse anterior se pot evidenția unele aspecte negative, care crează caracterul vulnerabil al Republicii Moldova: dependența de importul hidrocarburanților; dependența de exportul produselor vinicole; dependența de fluxurile de capital antreprenorial; tensiuni regionale - cazul Transnistriei. Identificarea aspectelor vulnerabile ale unei țări permite evaluarea anticipată a dificultăților probabile ce pot apărea În procesul investițional. Climatul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]