4,793 matches
-
Șora, București, Anastasia, 2004) își propune tocmai să ofere o serie de elemente pentru o asemenea teologie politică. Această carte reunește intervențiile mai multor tineri specialiști istorici, teologi, filosofi, cu o bună pregătire scolastică occidentală, dar și cercetători consacrați fenomenului pus în discuție în cadrul unui colocviu desfășurat între 16-18 octombrie 2003, la Cheia (Prahova), organizat de Fundația Konrad Adenauer în colaborare cu Parohia Stavropoleos. Considerațiile preliminare ale filosofului Mihai Șora care încearcă să disocieze în profunzime cei doi termeni "teologie" și "politică" duc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diagnosticare („sigur clinic“, „sprijinit de datele de laborator“, etc) nu mai sunt necesare. Pentru a clarifica termenii ce vor fi utilizați pe mai departe în diagnosticul SM, grupul a revizuit definițiile utilizate în criteriile de diagnostic mai vechi. Primul termen pus în discuție a fost atacul. Atacul (exacerbarea, recăderea) este un episod de modificări neurologice similare celor întâlnite în SM, atunci când studiile clinico-patologice au stabilit că leziunile cauzatoare sunt de natură inflamatorie sau demielinizantă. Deși au existat unele divergențe de opinie, grupul a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
virtual se remarcă prin caracterul său imersiv în interfața digitală, caracter coerent prin prisma senzațiilor proprioceptive 15 care, mediate de interfețe electronice, reconfigurează limitele percepționale ale corpului uman. Subiectul virtual este, prin urmare, unul inserat cu informație material-digitală, informație care pune în discuție limitele localizării și ale integrității umane, mai degrabă decât un subiect imaterial și destrupat. Am văzut în capitolul precedent polemica dintre material și imaterial, întrupare și destrupare în cadrul discursurilor cyborgice, ilustrate prin Sobchack vs Stone, perspectiva lui Bukatman sau dialectica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de conflicte sîngeroase prin reconstrucția Beirutului, după anul 1992, din nefericire afectat din nou de un conflict armat în 2006, precum și a eforturilor constante de reconstrucție și restaurare a monumentelor, siturilor și așezărilor din fosta Iugoslavie 51. Necesitatea păstrării patrimoniului pune în discuție, în ultimă instanță, firește, neexcluzînd normele stricte de protecție, accesul publicului la informație. Și în acest caz problema în prezent îmbracă cîteva aspecte, parțial rezolvate: pînă în anii '70 muzeografii se aflau pe terenul unor dispute legate de necesitatea optimizării
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o referință asupra viitorului, a căutărilor care rămîn în subconștient și care își vor găsi răspuns în timp, în același spațiu sau nu, în cadrul aceluiași grup sau nu. Walters (1983), Dierking (1987), Diamond (1981), Hilke și Balling (1985), McManus (1987) pun în discuție interacțiunile prin forme ale comunicării verbale și non-verbale11. Prin observație și imitație se stabiliește încă o etapă a comunicării, în timp ce alte grupuri tind să se separe în spațiul muzeal. Această separare denotă în fapt o altă formă de comunicare: fiecare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
caz la caz, în funcție de specificul patrimoniului existent. Dacă școala oferă cadrul de analiză și validare prin răspunsuri evaluate ale unor teme indiferent de disciplinele aflate în discuție, muzeul oferă mult mai multe posibilități. Spațiul acestuia și contactul direct cu informația pune în discuție comportamente, abilități ca: observația, anticiparea unor probleme, formularea de întrebări, căutarea unor răspunsuri, clasificări, comparații, sinteze, COMUNICARE. Elemente care fac parte și din strategiile didactice utilizate de școală, dar care au deplină aplicabilitate doar prin prezența într-un sistem de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unei comenzi sociale, de multe ori sub influența politicului, în vederea transmiterii pe mai departe a zestrei istorice și culturale și în vederea formării profesionale. Există însă și critici la adresa acestei forme de educație critici mai mult sau mai puțin îndreptățite -, acestea punînd în discuție existența unui sistem educațional centrat pe performanțe înscrise în programe, care întrevăd o minimă posibilitate de libertate, de alegere, reamintind în acest context metafora lui Bourdieu: "omogenizate și ritualizate"11. O altă componentă este reprezentată de educația nonformală. Aceasta reunește
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
capabile să creeze o bază comună atît pentru dezvoltarea profesională a profesorilor, cît și pentru perfecționarea predării și învățării în școala generală. Benefică este și atitudinea factorilor de decizie, a specialiștilor în domeniul educației muzeale care, în urma acestui studiu au pus în discuție "o creștere a gradului de conștientizare a posibilităților de învățare trans-curriculare, trans-disciplinare și interdisciplinare"24. Ipotezele cercetării au urmărit: potențialul de formare, perfecționare și "acomodare" a personalului implicat; utilizarea resurselor muzeale în vederea perfecționării experienței profesionale a educatorilor și a experienței
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dreaptă", determinantă a unor activități creative 30. De aici și soluția salvatoare a prezenței unui mediu interactiv îmbogățit prin stimuli vizuali, precum și a disponibilității educației de a oferi această posibilitate copilului. Cercetările în domeniul percepției vizuale au identificat mecanismele acesteia, punînd în discuție organizarea și invenția vizuală ca fiind elemente derivate ale funcțiilor cognitive. Experiența vizuală constă în percepția vizuală a lumii exterioare, elaborarea experienței în cadrul gîndirii vizuale și intelectuale, conservarea experienței în memorie 31. Pe aceste coordonate formarea și educarea vizuală a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
noțiunile de patrimoniu și cea de comunitate; patrimoniul este o prezență activă, de care comunitatea dispune în mod neîngrădit, la fel și publicul. Activarea suportului patrimonial tinde să-l apropie pe vizitator, acesta nefiind constrîns de strictețea spațiilor muzeale clasice; punînd în discuție nu atît trecutul, cît mai ales prezentul formelor de activitate socială, incitînd vizitatorul să formuleze propuneri pentru un viitor al "naturii, al menținerii și dezvoltării activităților tradiționale [...] al mediului natural și uman"7. Putem defini patru cîmpuri de intervenție socială
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
realizată și de Falk într-un studiu privind parcul național de la Washington D.C. (Balling, Falk, Aronson,1985)19. S-a constatat că muzeele de științe interactive, precum și cele în aer liber consolidează interacțiunea socială și cea educativă. Răspunsurile copiilor au pus în discuție în special faptul că: sînt mulțumiți de faptul că au putut să-și consolideze cunoștințele și că ambianța expoziției a reușit să-i apropie de muzeu; au fost mult mai interesați să schimbe informații cu alții, în mod particular cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Paris, în anul 1867, Alexandru Odobescu lansează pentru prima dată ideea expunerii în aer liber pe criterii muzeografice a unui ansamblu de exponate reprezentative pentru țara noastră 62. Continuînd activitatea de colecționare pe criterii științifice a pieselor etnografice, George Barițiu punea în discuție în anul 1880 deschiderea "unui sector etnografic în aer liber"63. La sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sînt inițiate o serie de cercetări de teren sub conducerea lui Spiru Haret, avînd ca scop pregătirea în colaborare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
empatia în relația educator elev, interdisciplinaritate, orientare școlară și profesională 4. Spațiul muzeului în aer liber din România a devenit la rîndul său reper al cercetării sociologice, mai cu seamă după anul 19805, însă nici unul din aceste studii nu a pus în discuție raporturi instituționale (muzeu școală) sau forme ale activităților specifice departamentelor de Pedagogie muzeală 6. În cazul activităților artistice plastice a existat aceeași preocupare, mai ales în cazul studierii creativității 7 sau în realizarea unor experimente longitudinale în perioada 1973-1981 de către
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
În elaborarea conceptului s-a ținut seama de faptul că obiectivele acestuia sînt legate de asimilarea limbajului vizual în totalitatea sa gramaticală, tehnică, compozițională, a ideii prezente în opera de artă, nu doar a limbajului plastic dacă cercetarea ar fi pus în discuție conceptul de "educație plastică"15. Componentelor educației vizuale li se asociază competențele derivate principiului stadialității în creația plastică, precum și relația conținut formă în noul context al analizei educației și comunicării vizuale. DIMENSIUNI În cercetare au fost introduse trei dimensiuni, elaborate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
30. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998, p. 8. 31. În dezbaterea organizată în anul 2000 cu prilejul conferinței Asociației Muzeelor din Marea Britanie, Paul Perrot și Barry Lord pun în discuție această idee. În BOYLAN J. PATRICK, Museums 2000, Politics, people, professionals and profit, Routledge, Londra, 2000, pp. 169-191. 32. Interviu ținut de MOSHE SAFDIS, Muzeul de artă Ottawa, publicat în Publics et Musées, secțiunea: Public, nouvelles technologies, musées, no. 13
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, M. MIROIU, Studiu de diagnoză, Învățămîntul românesc azi, Polirom, Iași, 1998. 5. Studii și cercetări Muzeul Satului, vol. II, 1981, Studii și cercetări CIBINIUM Muzeul Tehnicii Populare "Dumbrava Sibiului", Sibiu, 1980-1984. 6. ION I. IONESCU pune în discuție exemplul Bienalei de educație și formare, Dezbateri asupra cercetărilor și inovațiilor desfășurate la Sorbona, în anul 1996, în care este prezentată experiența "Exploratoriumului" din San Francisco ca spațiu de învățămînt interactiv: muzeu, laborator și școală. 7. ZAICA DOREL, Probleme de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acestei a doua categorii; el nu trebuie descoperit, ci, într-un mod foarte simplu, văzut. Nicolae Labiș apare într-un moment în care vechile valori și structurile de mare stabilitate care justificau nu numai poezia dar și înțelegerea ei, erau puse în discuție, iar dezagregarea lor părea un fenomen natural. Vechea poezie părea inadecvată scopurilor revoluției și noii ideologii și, în raport cu schimbările violente și cu prăbușirile spectaculoase, părea ieșită din uz, artificială. Numai vârfurile literaturii, valorile absolute: Eminescu sau Bacovia rezistau asaltului pornit
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
profesională (într-o societate în care se practică o profesie și valorile morale ale profesiei în societățile totalitare, comunism, ex. avortul, manipularea informațiilor); vorbim deci de o serie de valori morale. Lorwenberg și Dolgoff sunt doi dintre teoreticienii sociali care pun în discuție problema valorilor și a eticii în practica asistenței sociale. Cei doi autori pleacă de la o constatare a lui Bertram Brown, potrivit căreia ,,nici un alt domeniu, poate cu excepția notabilă a filosofiei, nu e preocupat atît de profund de problema valorilor, precum
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
punct de plecare studiile acestei autoare, ne-am propus, pe parcursul acestui studiu, un demers care să aibă drept prim obiectiv stabilirea unei legături între neomodernism și deconstructivism (lingvistic), problemă fundamentală tuturor domeniilor literaturii, utilă prin direcția nouă pe care o pune în discuție. Identificând limbajul drept punct comun de legătură între aceste două curente, Ioana Em. Petrescu alătură noțiunea de text deconstructivist scriiturii de început de postmodernitate, având la bază filosofia derridiană, care redefinește deconstrucția drept o reconstrucție, adică o permanentă refacere, procesualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
invariantul unei prezențe (eidos, arche, telos, energeia, ousia [esență, existență, substanță, subiect], aletheia, transcendentalitate, conștiință, Dumnezeu, om etc."56. Este, în fapt, o explicare a faptului că acea celebră sintagmă de moarte a lui Dumnezeu, proclamată de Friedrich Nietzsche, nu pune în discuție existența divinității, ci funcția ei ordonatoare 57. Nevoia acută a unei prezențe nu este altceva decât nevoia de centru, pe care deconstructivismul însuși, deși nu o acceptă, o subînțelege prin raportarea permanentă la fundament, adică la vechi, în crearea noului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
este o dimensiune metafizică a neantului, o metafizică esențial-estetică, în ale cărei coordonate ființa poetică este fascinată de neființă"136. Având ca model studiul lui Marin Beșteliu, Arghezi poet religios, autoarea adoptă o grilă de abordare pliată pe poetica blandiană, punând în discuție propriul univers estetic al autoarei, construit teoretic. Extinsă pe mai multe capitole, intitulate sugestiv: Viața și opera, Ana Blandiana și generația '60, Poetica explicită, Poezia, Proza fantastică, Romanul, Eseistica și publicistica, teza de doctorat cuprinde, în fapt, două părți majore
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
strong sociological school, which managed to survive the instauration of the communist regime, this school being modeled on the antebellum achievements. Primit la redacție: aprilie 2005 Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Maria Larionescu Universitatea București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este o paradigmă ce unifică tradiția durkheimiană a valorilor și reprezentărilor colective cu perspectiva weberiană asupra reconstrucției motivelor acțiunii actorilor sociali, lucru de altfel recunoscut de autor (1992/1997, 17-18). Provocarea lansată de Boudon ne servește drept pretext pentru a pune în discuție câteva argumente referitoare la constituirea sistemului sociologiei monografice de către Dimitrie Gusti (1880-1955) prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spaimei; toate personajele sînt culpabile; foarte bine construită chiar de la început -, toate dialogurile avînd sens; apariția vecinilor este justificată logic; bine mînuit dialogul sigur, cu umor nefacil; gradat spre grav amar tragic chiar... C-TIN DINULESCU, actor: Foarte bun textul pune în discuție condiția umană; forțele din afară nu corectează, ci lasă spaimele în sufletele celor culpabili; e o arie de investigație foarte largă; o piesă deosebită. HORIA DELEANU, scriitor-teatrolog:...prea lungă scena cu pokerul, sau dialogul Val-Alex (de la început), și ultimul tablou
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-l asigure pe vizitator că poate să pășească pe ea fără grijă. Lumea privită pieziș Există un alt aspect al relației spațiale dintre privitor și lucrul privit care se cuvine să fie menționat explicit, deoarece influența-i considerabilă este rareori pusă în discuție. Am afirmat că vederea este slujită optim atunci când linia privirii întâlnește perpendicular obiectul. Sculptura tinde să releve tot ce are ea mai bun, iar pictura își etalează detaliile pe suprafața plană, situându-se atât de aproape de nivelul ochiului, încât devine
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]