45,986 matches
-
americane la adresa României, p. 2, 28 octombrie 1947, dosarul Comitetului Balcanic, cutia 29, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, Arhivele Naționale 446 Ibidem, p. 3 447 Ibidem 448 Remaniere politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, 24 ianuarie 1951, p. 3, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Arhivele Naționale 449 Ibidem, p. 2 450 Raportul Economic Survey, Rumania, 1946-1947, anexa A, p. 2, 20 iunie 1947, Economie-850
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diverse, 1951-1952, Arhivele Naționale 607Telegrama nr. 161, pp. 1-3, 30 ianuarie 1952, Telegrame diverse, ian.-febr. 52, cutia 3, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Documente diverse, 1951-1952, Arhivele Naționale 608Analiză politică, Încălcarea Tratatelor de pace cu țările-satelit, p. 5, 24 ianuarie 1951, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale 609Ibidem, p. 6 610FRUS, 1950, IV, 59; Analiză politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Încălcarea Tratatelor de pace cu țările-satelit, p. 5, 24 ianuarie 1951, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale 609Ibidem, p. 6 610FRUS, 1950, IV, 59; Analiză politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, p. 6, 24 ianuarie 1951, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale 611FRUS, 1951, IV, 1307. Vezi și Trygve Lie, 1946-1953, vol. 1, din Public Papers of the
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
IV, 1307. Vezi și Trygve Lie, 1946-1953, vol. 1, din Public Papers of the Secretaries-General of the United Nations, ed. de Andrew W. Cordier și Wilder Foote, Columbia University Press, New York, 1969, p. 254, 405 612Analiză politică, Încălcarea Tratatelor de pace cu țările-satelit, pp. 10-11, 24 ianuarie 1951, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale; Circulară, Bureau of European Affairs-Weekly Review, p. 3, 14 martie 1951, cutia 125, RG 84, Oficiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
taxele Smoot-Hawley. 1371 Idem, Henry Kissinger către Secretarul Supleant de la Comerț, 19 decembrie 1969 1372 Statut de organizare, Coordinating Groups in Foreign Economic Policy, 17 iulie 1969, Anexa C, pp. 4-5, dosar FECOM 8-3, Rapoarte asupra politicii economice, cutia 72, PACEO, Arhivele Centrale ale Casei Albe, Proiect de materiale prezidențiale Nixon. Comitetul de Analiză a Controlului Exporturilor a fost mai tîrziu denumit Comitetul de Analiză a Administrării Exporturilor și i s-a dat misiunea de a implementa Legea administrării exporturilor, din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Administrării Exporturilor și i s-a dat misiunea de a implementa Legea administrării exporturilor, din 1969. 1373 Ibidem 1374Memoriu, 17 august 1969, 35 p., dosarul FECOM, Politica economică externă, cutia 71, Consiliul de Informare a Președintelui asupra Organizațiilor Executive (PACEO), Arhivele Centrale ale Casei Albe, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1375 Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Message from the President of the United States. United States Foreign Policy for the 1970's: A New Strategy for Peace, Document al Camerei Reprezentanților
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
F6-11 1/1/71-1/31/71, cutia 3 F6-11 (Dep. de Stat), dosare pe subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1406 Articol de presă, Casa Albă, 19 ianuarie 1971, 2 p., dosarul FECOM 7-2, Articole de presă, cutia 71, PACEO, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1407 I.M. Destler, Making Foreign Economic Policy, p. 138 1408 Congresul SUA, Comitetul de Finanțe al Senatului, Audieri la Comisia pentru Comerț Internațional, Foreign Trade, al 92-lea Congres, sesiunea I, 1971, p. 7
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Norton, New York, 1989. 2591 Memoriu pentru Kuropas, pp. 1-6, Comerțul Est-Vest, cutia D74, dosare speciale, secretar de presă; Biblioteca GRF 2592 Interviu acordat autorului de către O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- RELAȚII ROMÂNO-AMERICANE Bibliografie 2 1 Prefață Generalități: Război și pace America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Reglementări privind exporturile și decretele de naționalizare, 1947-1949 Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: 1949-1951 O nouă viziune și o nouă direcție Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane De la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând sub suzeranitate otomană, autonomia politică a principatelor și securitatea comercială pe Dunăre (principalul flux cerealier) au devenit o chestiune de interes european. Tratatul de pace de la Paris (1856) mai prevedea, pe lângă libera circulație pe Dunăre, și consultarea populației din cele două principate în vederea organizării lor politice. În 1857, divanurile ad-hoc au solicitat unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, România, în fruntea căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru că după Dumnezeu aicea pe pământ Stăpânirea îngrijește de buna petrecere și fericire a tuturor oamenilor; Stăpânirea este ca un de obște părinte al tuturor oamenilor fie bogat, fie sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p. 91). Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei sale, pentru că toate aceste să fac pentru binele patriei; să cinstească toate așezământurile patriei sale precum școli, spitaluri, drumuri și altele, să ajute cât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care ne cuprinde pre noi și alte multe milioane de oameni, este iubita Austria. Această împărăție mare, ce stă sub domnia a prealuminatului împărat Francisc Iosif, este a noastră patrie, pentru că în curpinderea ei ne-am născut și petrecem în pace și în fericire. Fericită viață au locuitorii patriei noastre" (Morariu- Andrievici, 1858, pp. 53-54). Fericirea de care se bucură cetățenii patriei i se datorează în întregime împăratului. El este figura paternă, responsabilă de fericirea colectivă și individuală în marea familie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afară de Ioan Corvinu, alt erou [p. 317] mai mare, nici creștinătatea apărător mai fierbinte. Cu adevărul în inimă și în brațe, cu crucea într-o mână și cu sabia într-altă mână, a răzbătut barbaria și a asigurat omenirii creștine pace și liniște; a înlesnit înaintările civilizației și a făcut să crească blagoslovenie pe unde era să se semene blesteme. De ar fi lucrat împreună cu dânsul și alți stăpânitori; de n-ar fi întâmpinat atâtea greutăți de o dată; de n-ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Catastrofa a continuat prin ocuparea Bucureștiului și refugierea guvernului la Iași. Retragerea Rusiei din război în urma Revoluției bolșevice a privat armata română de orice spijin, astfel că situația României era mai mult decât critică. Falimentul militar s-a concretizat în Pacea de la București, care a impus condiții draconice învinsului: pierderi teritoriale masive (Dobrogea și Cadrilaterul), economia și resursele naturale complet aservite Puterilor Centrale. Deși a fost înfrântă pe toate fronturile, România a profitat de conjunctura complet nesperată: destrămarea Monarhiei Duale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crearea României Mari, prin alipirea la nucleul Regatului provinciile Basarabia, Bucovina și Transilvania. Trebuie subliniat apăsat, alături de F. Constantiniu, că "Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. [...] Războiul început de România în 1916 s-a încheiat prin Pacea de la București din 1918. [...] Nu o victorie a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial-instituțională care este statul național" (pp. 294-295). Despărțindu-ne radical în acest punct de interpretarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culme în manualul lui Heliade Rădulescu (deși acesta nu îi asimilează în patrimoniul genetic al românilor). Dacă până acum, Decebal era blamat, printre rânduri sau de-a dreptul explicit, și portretizat ca lipsit de cinste pentru că a rupt tratatul de pace cu romanii și prin aceasta a declanșat cel de-al doilea război daco-roman, Heliade nu își poate frâna admirația pentru lupta de eliberare inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epoca formării statelor române (1241-1386 [începutul domniei lui Mircea cel Bătrân]); • poporul și statele române în epoca creșterii puterii turcești (1386-1711 [fuga lui Dimitrie Cantemir, care semnalează începutul epocii Fanarioților]); • poporul și statele române în epoca descreșterii puterii turcești (1711-1856 [Pacea de la Paris]); • epoca unirii, independenței și întregirii (1856-1930). Din nou, momentul 1600 este absent din schema istoriei poporului român. Nu mai puțin curioasă este selectarea anului 1856, anul Păcii de la Paris care "înseamnă sfârșitul influenței rusești" (David, 1937, p. 143
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fanarioților]); • poporul și statele române în epoca descreșterii puterii turcești (1711-1856 [Pacea de la Paris]); • epoca unirii, independenței și întregirii (1856-1930). Din nou, momentul 1600 este absent din schema istoriei poporului român. Nu mai puțin curioasă este selectarea anului 1856, anul Păcii de la Paris care "înseamnă sfârșitul influenței rusești" (David, 1937, p. 143), și nu a anului 1859, anul Unirii Moldovei și Țării Românești, ca debut al perioadei contemporane. În termeni împumutați din psihologia personalității, marcarea momentului 1856 ca jalon crucial în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-a, respectiv, pentru clasa a VII-a). Singura aluzie care lasă să se înțeleagă printre rânduri că teritoriul României s-a mărit în urma Marelui Război se face în paragraful: "Războiul mondial a luat sfârșit în anul 1918. În urma tratatelor de pace, România a căpătat Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Sudul Dobrogei" (Istoria și geografia RPR, 1950, p. 103). Despre "Unire" însă, niciun cuvânt. În fapt, istoriografia comunistă operează o revizie majoră, schimbând principiul unității naționale cu principiul egalității sociale. În acord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală, prin crearea organului sindical central Confederația Generală a Muncii din România înființat în ianuarie 1945 (Roller, 1952, p. 704). Dintre cele două expresii ale unității, realizarea unității sindicale este privilegiată în fața reunificării național-teritoriale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ceaușescu" (pp. 193-194). "Spiritul creator, străin oricăror scheme rigide sau tipare prefabricate, rigurozitatea concluziilor, realismul și claritatea țelurilor propuse poartă pecetea puternică a acestei prestigioase personalități" (p. 194). Toate aceste înzestrări și-au găsit validarea internațională în "strălucita inițiativă de pace a tovarășului Nicolae Ceaușescu" (p. 250). Realegerile seriale în funcția de secretar general al PCR sunt tot atâtea prilejuri de efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu al clasei muncitoare, simbolul idealurilor de libertate, pace și progres
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inițiativă de pace a tovarășului Nicolae Ceaușescu" (p. 250). Realegerile seriale în funcția de secretar general al PCR sunt tot atâtea prilejuri de efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu al clasei muncitoare, simbolul idealurilor de libertate, pace și progres ale poporului român, personalitate proeminentă [...] a vieții politice internaționale", în funcția supremă de secretar general "s-a înfăptuit într-o ambianță de un entuziasm și o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi emanația voinței categorice, ferme și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alinierea la instituțiile occidentale fundamentale a avut un efect democratizor. De exemplu, în 1994 NATO a anunțat programul de cooperare în vederea cooptării de noi membri. România a fost primul stat din fostul lagăr sovietic care a aderat la Parteneriatul pentru Pace numele programului lansat de NATO; b) în al doilea rând, emergența unei prese libere, tenace și curajoasă în luările de poziție împotriva regimului a precipitat, de asemenea, consolidarea democrației românești; c) în fine, merită evidențiat rolul jucat de inițiativele non-guvernamentale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
PRM) condus de Vadim, ceea ce a conferit revoltei ortacilor trăsăturile unei tentative de lovituri de stat. Porniți în cea de-a cincea lor incursiune asupra Bucureștiului, minerii au spulberat forțele de ordine la bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările economice ale ortacilor. Scandalurile intestine au condus la demiterea premierului Radu Vasile, care a refuzat să părăsească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]