46,761 matches
-
își construiseră bordeie, chiar pe aceste terenuri, așezate la estul actualului oraș. În urma împroprietăririi din 1864, locuitorii au părăsit așezările din păduri și vii pentru a se stabili în sat, unde li se repartizaseră loturi de casă. După culesul viilor, vinul rămânea în pivnițele bordeielor unde locuiseră și periodic mergeau acolo cu un vas pentru a aduce doar atâta vin cât avea nevoie familia. Mai târziu, țăranii și-au ars bordeiele și și-au adus recolta în sat. Existența localității Vînju
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
revenea municipiului Bălți, 5,3% - raionului Sângerei; 8,8% - raionului Fălești; 6,2% - Glodeni; 1,5% - Râșcani. Majoritatea producției de larg consum reprentau mărfurile alimentare - 86,5% sau 572 mln. lei. 23,4% din volumul mărfurilor alimentare erau băuturile alcoolice - vinurile, vodka, berea - în majoritatea produse la Combinatul Alimentar și cel de Vinuri din Bălți. Industria zahărului era concentrată în Bălți, Fălești, Glodeni și Biruința. Zahărul se producea atât la întreprinderile private (40%) cât și la cele publice (60%) - de stat
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
2% - Glodeni; 1,5% - Râșcani. Majoritatea producției de larg consum reprentau mărfurile alimentare - 86,5% sau 572 mln. lei. 23,4% din volumul mărfurilor alimentare erau băuturile alcoolice - vinurile, vodka, berea - în majoritatea produse la Combinatul Alimentar și cel de Vinuri din Bălți. Industria zahărului era concentrată în Bălți, Fălești, Glodeni și Biruința. Zahărul se producea atât la întreprinderile private (40%) cât și la cele publice (60%) - de stat. În total județul cuprindea 380,1 mii ha, din care în 1998
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă de circa un kilometru pătrat. Aceste arii au aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline). Partea sudică a acestor depuneri prezintă margini abrupte de până la 100 m, de-a lungul Văii Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice. Acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin apariția unor izvoare cu debite apreciabile și mineralizare ridicată. Prezența dioxidului de carbon în aceste ape este legată de
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
freatice, din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș. Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș. Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon sunt caracteristici binefăcătoare ale climatului local, ce este tipologic bioclimat de tip montan tonic-stimulent și cu aeroionizare preponderent negativă, cu unele nuanțe sedative
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș. Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon sunt caracteristici binefăcătoare ale climatului local, ce este tipologic bioclimat de tip montan tonic-stimulent și cu aeroionizare preponderent negativă, cu unele nuanțe sedative. Climatul este
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
să continue vechea tradiție de producere a berii: Štiřín, Chýně, Oslavany, Kácov. Turismul crește încet și în jurul regiunii Moravia de Sud, unde se produce vin începând cu Evul Mediu; circa 94% din podgoriile Cehiei sunt morave. În afară de șliboviță, bere și vin, cehii produc alte două băuturi alcoolice exclusiv cehe, Fernet Stock și Becherovka. Printre felurile de mâncare cehe se numără carnea de porc cu colțunași de pâine și varză călită "Vepřová, knedlík, zelí", mușchi de vită cu colțunași Karlsbad la aburi
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
cei doi nu erau în niciun fel legați de complexul militaro-industrial sovietic.. Prima reformă importantă introdusă de Gorbaciov a fost așa-numita "reformă a alcoolului" , concepută să lupte împotriva alcoolismului răspândit la scară națională în Uniunea Sovietică. Prețurile la vodcă, vin și bere au crescut în mod semnificativ, iar vânzările au fost limitate. Cei care erau găsiți beți la muncă sau în zonele publice erau judecați și condamnați. Consumul băuturilor alcoolice în trenurile de cursă lungă sau în zonele publice a
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
zonă e reprezentată de tufișuri dese. În zona Sudaneză din sudul țării precipitațiile anuale sunt de 900 mm. Ierburile înalte din această zonă reprezintă un loc favorabil pentru păsări, reptile și mamifere mari. Râurile principale din Ciad: Chari și Logone (vin din sud-est și se varsă în Lacul Ciad).
Ciad () [Corola-website/Science/298087_a_299416]
-
strâns apropiată de cea turcească, grecească și a altor culturi culinare otomane și mediteraneene. Datorită anilor de dominație austriacă, au apărut și câteva influențe central-europene. Câteva specialități locale sunt ćevapi, burek, dolma, sarmalele, pilaful, gulașul, ajvar și diferite dulciuri orientale. Vinurile locale provin din Herțegovina, unde climă este potrivită viticulturii. Loza herțegovineană (similară cu Grappa din Italia, dar mai puțin dulce) este foarte populară. Rachiul de prune ("rakija") sau de mere ("jabukovača") se produc în nord. În sud, distileriile produceau mari
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
contact cu europenii prin vânătorii de balene care acostau pe insulă pentru a-și reface proviziile. În acești ani veneau să locuiască pe insulă dezertori și marinari. Băștinașii au făcut comerț cu aceștia, oferind hrană la schimb cu băuturi alcoolice (vin de palmier) și arme de foc; armele au fost folosite în timpul războiului de 10 ani dintre triburile de pe insulă care a început în 1878, iar până în 1888, populația a fost redusă de la 1400 la 900 de locuitori. Insula a fost
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
textilă, a instrumentelor de precizie, fabricarea metalelor, unelte de putere, dibluri, calculatoare, farmaceutice, și produse alimentare. Cea mai cunoscută companie internațională cu originea aici este Hilti, producător de aparatură pentru construcții. Liechtenstein produce grâu, orz, porumb, cartofi, lactate, animale și vinuri. Turismul reprezintă o mare parte a economiei țării. Guvernul Liechtensteinului taxează atât veniturile personale cât și cele ale firmelor. Cota de impozitare de bază este de 1,2%. Combinată cu impozitul adițional pe venit impus de administrațiile locale, cota combinată
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
în 1939 la 95 de ani. În anii 1980, Armata Elvețiană a tras proiectile în cadrul unui exercițiu și a incendiat din greșeală o bucată de pădure de pe teritoriul Liechtensteinului. Se spune că incidentul s-a rezolvat „la o ladă de vin alb”. În martie 2007, o unitate elvețiană de infanterie de 170 de persoane s-a rătăcit într-un exercițiu militar și a pătruns din greșeală în Liechtenstein. „Invazia” accidentală a luat sfârșit când unitatea a observat greșeala și s-a
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
chinezo-americană. Principalele ingrediente folosite în dieta culinară chineză sunt păsările de curte, carnea (de vită, porc, sau miel), legumele, fructele și soia. Printre condimentele cele mai utilizate sunt prazul, ghimbirul, usturoiul, alunele și uleiurile de alune sau susan, slănina, oțetul, vinul galben (huangjiu), bulionul de pui sau porc și tahini (pastă de susan). China este considerată țara de origine a ceaiului, aici s-au dezvoltat, din antichitate, vechile metode de cultivare și elaborare a acestui produs. În contrast cu Occidentul, principalele ustensilele sunt
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
deosebit de diversă. Unii macedoneni revendică paternitatae salatei Šopska (salata bulgărească), inventată în Bulgaria și denumită după o regiune de la frontiera cu Macedonia; ea a devenit ulterior populară și aici. Bucătăria macedoneană se remarcă și prin diversitatea și calitatea produselor lactate, vinurilor locale și băuturilor alcoolice, cum ar fi . și mastica sunt considerate felurile de mâncare și, respectiv, băutura naționale ale Republicii Macedonia. Fotbalul și handbalul sunt cele mai populare sporturi din Macedonia. Echipa națională de fotbal este controlată de Federația de
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
pregătirea plăcintelor. Dintre mâncărurile străine sunt apreciate tocana din fasole (fabada) și pastișa (lazanie). Cea mai consumată băutură alcoolică este berea. Romul din Venezuela este socotit ca printre cele mai bune romuri din lume, în același timp producția internă de vin este în continuă creștere. Operele arhitecturale din țară au apărut în anul 1000 î.Hr., atunci când primii locuitori au efectuat lucrări de terasament, cu scopul irigării suprafețelor agricole. De asemenea, aceștia utilizau pietre pentru construcția clădirilor care erau folosite pentru depozitarea
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
cum ar fi cele preparate cu maioneză, ouă sau icre. Bogăția dealurilor și colinelor românești aduce după sine recolte bogate de struguri și fructe precum: merele, prunele, cireșele, caisele, piersicile, corcodușele, vișinele. În România există numeroase instituții specializate în obținerea vinurilor naturale și a băuturilor din fructe. Acestea însoțesc adeseori bogăția meselor, mai ales în zilele de sărbătoare. Una dintre cele mai importante băutură este vinul, România având o bogată tradiție în prepararea lui. România este al nouălea mare producător mondial
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
merele, prunele, cireșele, caisele, piersicile, corcodușele, vișinele. În România există numeroase instituții specializate în obținerea vinurilor naturale și a băuturilor din fructe. Acestea însoțesc adeseori bogăția meselor, mai ales în zilele de sărbătoare. Una dintre cele mai importante băutură este vinul, România având o bogată tradiție în prepararea lui. România este al nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piața de export a început să crească. Se produc o mare gamă de soiuri locale (Fetească, Grasă, Tamâioasă) dar și universale
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
și a băuturilor din fructe. Acestea însoțesc adeseori bogăția meselor, mai ales în zilele de sărbătoare. Una dintre cele mai importante băutură este vinul, România având o bogată tradiție în prepararea lui. România este al nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piața de export a început să crească. Se produc o mare gamă de soiuri locale (Fetească, Grasă, Tamâioasă) dar și universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottonel). Berea este și ea consumată cu plăcere de către
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
crearea complexului turistic modern de o eficacitate și capacitate concurențială înaltă pentru asigurarea posibilități enorme pentru satisfacerea solicitărilor țării și turiștilor străini prin propunerea unui spectru larg de servicii turistice. Actualmente în republică a fost elaborat proiectul rutelor turistice „Drumul vinului în Republica Moldova” (inclusiv: Chișinău-Orhei-Bălți-Orhei-Chișinău) cu antrenarea unor întreprinderi și instituții din Bălți SA „Barza Albă”, Bisericii „Sf. Nicolae”, Catedralei „Sf. Împărăți Constantin și Elena”, Muzeul de Istorie și Etnografie ș. a. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de daruri: un cal, o cupa de argint de 4 kg, un sclav, un covor, stofe pentru soție. Petrecerea se desfășura pe un fond muzical, asigurat de flauturi și trompete. Se organizau dansuri războinice, iar regele trac împroșcă hainele cu vin. La curte erau și bufoni pentru a veseli atmosfera. Sub Cotys I, în perioada 383-360 i.en., regatul este reunificat. Acesta a fost asasinat de un grec ce a fost răsplătit cu o cununa de aur de către adunarea populară a
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
sunt conectate circa 80% din gospodării, restul se aprovizionează din fântânile publice. Lungimea rețelelor inginerești de aprovizionare cu apă constituie 46,3 km. Orașul dispune de 37 fântâni arteziene și 149 fântâni publice. În raionul Călărași există o fabrică de vinuri și coniacuri care este una din primele în Moldova, precum și alte întreprinderi din industria alimentară (conserve, zahăr, produse lactate). Din industria alimentară-lactate există o fabrică de lactate care produce produse de calitate. Președintele raionului Călărași este Sergiu Artene (PLDM), ales
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
uleiuri vegetale, paste făinoase, bere, crupe ș.a. Cea mai dezvoltată în raion este industria vinificației, reprezentată prin 12 fabrici. Volumul anual global al producție echivalează cu circa 200 milioane lei. Cele mai mari fabrici sunt: Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici", numită una din cele 7 minuni ale Moldovei. Acest oraș vinicol subteran cu o lungime totală de 200 km constituie o adevărată perlă a economiei naționale. Întreprinderea a fost inclusă în Cartea Guiness. În ultimii ani
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]